67,111 matches
-
ale Parlamentului României cheamă Parlamentele tuturor statelor din Europa și din lume să facă demersurile necesare pe lângă guvernele lor pentru recunoașterea independenței Republicii Moldova. Totodată, Birourile Permanente își declară întreaga lor disponibilitate de a sprijini Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova și de a acționa în spiritul comunității noastre de neam și destin. „Monitorul oficial”, partea a II-a, nr. 202, 4 septembrie 1991; Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 97-98.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trebui să vizeze „umanizarea" ființei umane, prin cultivarea sentimentului de libertate a elevului, pentru a se favoriza interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase. Religia propune elevului noțiuni care trezesc în sufletul său sentimente și convingeri apte a-l determina să acționeze nu doar pentru propria perfecționare spirituală, ci și pentru a celor din jur, toate acestea sub semnul iubirii, al libertății, într-o permanentă legătură cu Dumnezeu. O. Reboul sugera că scopul educației morale nu este acela de a l face
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
reprezintă substratul energetic pentru ca aceste cunoștințe să se exprime în conduite. Dacă cunoștințele deschid orizonturi și luminează calea conduitei, stările afective îl mobilizează pe copil pentru a merge pe această cale. În zadar cunoaște copilul, dacă nu simte nevoia să acționeze, tot așa cum în zadar dorește să se manifeste dar nu știe cum, căror comportamente să-și subordoneze propriile impulsuri și să-și exprime adeziunea. Conștiința morală se dezvoltă ca urmare a unui proces complex care se desfășoara în timp, începând
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
discipline, asigură însușirea mijloacelor specifice de expresie și de comunicare a diferitelor discipline. Ca oricare alt principiu didactic, interdisciplinaritatea este o modalitate de gândire și acțiune ce vizează eficiența procesului instructiv. Direcțiile și căile generale în și prin care ea acționează sunt însă dependente de conținuturile, caracteristicile fiecărui obiect de studiu și de posibilitățile pe care le are la un moment dat în direcția corelării și integrării cunoștințelor sale cu cele dobândite de elevi la alte discipline de învățământ. Cercetarea interdisciplinară
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” 3.2. Metode de cunoaștere a realității religioase Exemplul (modelul) acționează în mod deosebit asupra comportamentului moral al elevilor, la care tendința spre imitare, proprie tuturor oamenilor, este mai prezentă decât la adulți. Comportamentul persoanelor-model are efect sugestiv asupra elevilor, care încearcă să le urmeze, și îi îndeamnă pe aceștia la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare pentru o integrare rapidă și eficientă în societate. În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase în orice moment al vieții, își vor disciplina propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul omului reprezintă instrument și înveliș al gândirii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fi mai mult un mod de disimulare a unei ideologii conservatoare, contravenind fundamental specificului obiectului său. Realitatea socială nu poate fi considerată ca dată. Ea este într-o permanentă schimbare. Și oamenii sunt aceia care o schimbă: o evaluează și acționează continuu asupra ei. Sociologul trebuie, la rândul său, să-și asumecondiția sa umană de membru al colectivității. Fie că vrea, fie că nu vrea, chiar în calitatea sa de sociolog, el acționează asupra realității sociale existente. Sociologul trebuie, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt aceia care o schimbă: o evaluează și acționează continuu asupra ei. Sociologul trebuie, la rândul său, să-și asumecondiția sa umană de membru al colectivității. Fie că vrea, fie că nu vrea, chiar în calitatea sa de sociolog, el acționează asupra realității sociale existente. Sociologul trebuie, în consecință, să privească disciplina sa ca practică, să ia obiectul său ca fiind nu numai de explicat, dar și de construit. Consider o plăcută obligație să transmit, pe această cale, mulțumirile mele colegilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
model explicativ plauzibil al procedurii performanțelor de către satisfacție: insatisfacția este un demotivator, generează atitudini negative față de muncă, pe când satisfacția, dimpotrivă, motivează performanța, creează o atitudine pozitivă față de muncă, susține asumarea de responsabilități. Dacă vrem deci să creștem performanța, trebuie să acționăm asupra satisfacției în muncă, unul dintre determinanții săi cauzali. Curând însă s-a observat că se poate imagina și un mecanism de producere în sens contrar, tot atât de plauzibil ca primul: performanțele ridicate sunt asociate cu recompense atât economice, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsură însă ce se va dezvolta explicația teoretică a procesului de producere cauzală a diferitelor fenomene sociale, listele factorilor determinanți vor trebui să fie tot mai structurate, precizându-se contribuția diferențiată a acestora. Mecanisme și circuite determinative. Factorii determinanți nu acționează, de regulă, toți în mod direct și independent unii față de ceilalți. Acțiunea lor este adesea complexă, realizându-se prin intermediul altor factori, printr-o mulțime de circuite determinative. Pentru ilustrare voi utiliza relația cauzală nivel școlar/calitatea vieții (Zamfir et al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relația cauzală nivel școlar/calitatea vieții (Zamfir et al., 1984). Nivelul școlar contribuie substanțial la variația calității vieții, dar influența sa este complexă și multiplă,realizându-se printr-o mulțime de circuite determinative mai simple (figura 2.1). Astfel, el acționează prin tipul de profesie (de care este în mare măsură responsabil), iar acesta determină nivelul veniturilor, tipul de muncă, statutul social asociat cu profesia, modul de viață complementar cu profesia. Nivelul școlar determină însă și nivelul de aspirații care, la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. Sociologul român estimează că, în acest sens, o corelație multiplă de 0,50 în multe situații poate fi considerată un succes explicativ. Lanțuri cauzaletc "Lanțuri cauzale" Până acum am considerat determinarea cauzală ca un complex de factori determinanți ce acționează oarecum simultan. De regulă însă, factorii determinanți sunt decalați în timp, formând un lanț de cauze și efecte, în care un factor determină efectul prin intermediul altor factori. Un exemplu de lanț cauzal este oferit de Tom Burns (1970). În 1954
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cea mai activă social. În această explicație sunt cuprinse trei cauze distincte ale creșterii delincvenței: eficiența controlului social și a factorilor integrativi, structura demografică și decizia politică de a se construi un cartier pentru tineri. Observăm că aceste cauze nu acționează independent asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia: decizia politică-structura demografică-eficiența controlului social-delincvența juvenilă. În plus, fiecare cauză are un profil anume în ceea ce privește poziția sa față de fenomenul efect. Cauza cea mai apropiată - defectul controlului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia: decizia politică-structura demografică-eficiența controlului social-delincvența juvenilă. În plus, fiecare cauză are un profil anume în ceea ce privește poziția sa față de fenomenul efect. Cauza cea mai apropiată - defectul controlului social - acționează direct asupra efectului. Ea este însă destul de abstractă, dificil de identificat empiric. Structura demografică este ușor identificabilă empiric, dar este o cauză indirectă. În sine, ea nu influențează direct delincvența, ci doar prin intermediul controlului social. Ea mai are încă un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
multiplă, aplicată de data aceasta nu la explicarea unui fenomen, ci la atingerea unei stări sociale dezirabile.Analiza sa se derulează invers, de la starea efect, considerată dezirabilă, la mulțimea factorilor organizați într-un lanț cauzal multiplu, asupra cărora se poate acționa. Problema este cea a subalimentației țăranului român din acea vreme. Gusti invocă două cauze majore ce ar putea explica o asemenea stare și care, probabil, acționează în conjuncție: în primul rând, ca importanță, el „nu avea ce găti”; în al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezirabilă, la mulțimea factorilor organizați într-un lanț cauzal multiplu, asupra cărora se poate acționa. Problema este cea a subalimentației țăranului român din acea vreme. Gusti invocă două cauze majore ce ar putea explica o asemenea stare și care, probabil, acționează în conjuncție: în primul rând, ca importanță, el „nu avea ce găti”; în al doilea rând, „el nu știa cum să gătească”. În consecință, soluționarea acestei probleme poate avea loc acționând asupra acestor două cauze imediate. Cel mai important lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar putea explica o asemenea stare și care, probabil, acționează în conjuncție: în primul rând, ca importanță, el „nu avea ce găti”; în al doilea rând, „el nu știa cum să gătească”. În consecință, soluționarea acestei probleme poate avea loc acționând asupra acestor două cauze imediate. Cel mai important lucru era, considera sociologul român, să fie mărită capacitatea de câștig printr-o mai bună întrebuințare și rentabilizare a lotului de pământ de care dispune. Aceasta poate fi realizată prin educație agricolă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a lotului de pământ de care dispune. Aceasta poate fi realizată prin educație agricolă. Apoi, țăranca trebuie învățată cum să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele variabile care au o influență cauzală directă, nemijlocită, simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste variabile fac parte organică din teoria generală a fenomenului de explicat și sunt interioare acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care îi au etc. Alcătuirea listei de variabile contextuale relevante pentru calitatea vieții nu se face la întâmplare. În ea sunt incluse diferite variabile doar în virtutea unor ipoteze asupra circuitelor cauzale care le pot declanșa, prin intermediul variabilelor endogene. Veniturile economice acționează într-o modalitate relativ simplă și directă. Ele sunt responsabile de baza materială a vieții individuale, de cantitatea de bunuri și servicii economice ce pot fi obținute. Nivelul școlar acționează însă mai mediat, prin mai multe circuite (figura 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale care le pot declanșa, prin intermediul variabilelor endogene. Veniturile economice acționează într-o modalitate relativ simplă și directă. Ele sunt responsabile de baza materială a vieții individuale, de cantitatea de bunuri și servicii economice ce pot fi obținute. Nivelul școlar acționează însă mai mediat, prin mai multe circuite (figura 2.1). În primul rând, el acționează asupra stării vieții, determină un anumit tip de profesie (nivel școlar ridicat/ profesie calificată) care, la rândul său, generează un anumit nivel al veniturilor (profesie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
simplă și directă. Ele sunt responsabile de baza materială a vieții individuale, de cantitatea de bunuri și servicii economice ce pot fi obținute. Nivelul școlar acționează însă mai mediat, prin mai multe circuite (figura 2.1). În primul rând, el acționează asupra stării vieții, determină un anumit tip de profesie (nivel școlar ridicat/ profesie calificată) care, la rândul său, generează un anumit nivel al veniturilor (profesie calificată/venit ridicat), un anumit tip de activitate (profesie calificată/ muncă interesantă), o anumită poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profesie calificată/venit ridicat), un anumit tip de activitate (profesie calificată/ muncă interesantă), o anumită poziție socială (profesie calificată/statut social ridicat), un anumit mod de viață complementar cu nivelul școlar și cu profesia.În al doilea rând, nivelul școlar acționează asupra nivelului de aspirații, determinând o creștere a sa, atât în mod direct - cunoașterea duce la ridicarea nivelului de aspirații -, cât și indirect - prin intermediul tipului de profesie, al poziției sociale și al veniturilor (profesie calificată/venituri ridicate, statut social ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de asemenea, o variabilă contextuală. Pentru a afirma că aceasta este responsabilă cauzal de creșterea delincvenței juvenile este necesar să punem în evidență circuitele prin care se produce această influență, variabilele cauzale abstracte pe care le afectează și prin intermediul cărora acționează asupra fenomenului de explicat. Astfel se presupune că structura demografică particulară a respectivului cartier englez produce o scădere a controlului social asupra adolescenților, diminuează capacitatea de integrare a acestora de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]