67,169 matches
-
societății erau: Conducerea superioară ČEZ, (9/2013): Compania a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni de 51% al Electrica Oltenia de la Statul Român în anul 2005. Valoarea totală a tranzacției s-a ridicat la 151 milioane Euro. În august 2007, grupul energetic CEZ a primit decizia companiei Electrocentrale Galați conform căreia s-a calificat în runda finală a ofertelor pentru alegerea unui partener strategic pentru modernizarea centralei existente sau pentru construcția unei noi centrale în Galați. Compania are în proiect instalarea unui
ČEZ () [Corola-website/Science/310505_a_311834]
-
proiect instalarea unui parc eolian cu capacitate instalată de 600 MW în Dobrogea. În prezent, CEZ operează în România un parc eolian cu o capacitate de 240 MW. În februarie 2010, o televiziune cehă a dezvăluit un secret al gigantului energetic de stat CEZ: compania are de aproape un deceniu o unitate de comando bine pregatită, gata să intervină în lupte de mici dimensiuni. Compania oferă pregatire paramilitară unora dintre angajați pentru ca aceștia să poată interveni în cazurile în care sunt
ČEZ () [Corola-website/Science/310505_a_311834]
-
din surse nucleare a avansat pe locul 3, cu o pondere de 17,3%, în creștere cu 4 puncte procentuale față de ponderea deținută în 2007 din totalul producției. Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectrica, cele 3 complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova), Hidroelectrica și Nuclearelectrica. În anul 2006, producția a fost de aproximativ 62 TWh, la o putere instalată de 17.630 MW. Piața românească de energie electrică este estimată la 1,75
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Termoelectrica (printre care și CET Deva și Elcen București) cu o putere instalată de 5.520 MW, restul de centrale funcționând ca societăți distincte (CET Turceni, CET Rovinari, CET Craiova), altele fiind transferate în subordinea Consiliilor Locale. Cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari și Craiova) acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară. Astfel, producția de energie electrică procentual și cantitativ pentru anul 2006 este
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
anul 2006 este: <br clear=left> Începând cu anul 2005, legea prevede cote obligatorii de Energie Regenerabilă pe care furnizorii de energie electrică trebuie să le furnizeze consumatorilor deserviți, de la 0,7% în 2005 până la 8,4% în 2010. Potențialul energetic hidro amenajabil al țării este de 36 TWh / an, din care se poate valorifica în condiții de eficiență economică aproximativ 30 TWh / an. Conform unei alte evaluări, potențialul hidro al României este de 40 TWh, mult mai mic față de nivelul
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
2.700 MW în eolian, 1.077 MW în fotovoltaic, 536 MW în microhidrocentrale și 95 MW în biomasă. Mai mult, la Transelectrica sunt cereri de racordare pentru proiecte care totalizează 30.000 MW, în condițiile în care tot sistemul energetic actual al României are puțin peste 20.000 MW. Potențialul energetic solar al țării este de 1,2 TWh producție anuală. În octombrie 2009, capacitatea totală instalată de producție a energiei solare era de 0,1 MW. Potențialul fermelor solare
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
MW în microhidrocentrale și 95 MW în biomasă. Mai mult, la Transelectrica sunt cereri de racordare pentru proiecte care totalizează 30.000 MW, în condițiile în care tot sistemul energetic actual al României are puțin peste 20.000 MW. Potențialul energetic solar al țării este de 1,2 TWh producție anuală. În octombrie 2009, capacitatea totală instalată de producție a energiei solare era de 0,1 MW. Potențialul fermelor solare este foarte mare, însă lipsa legislației și procesul complicat de obținere
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
procesul complicat de obținere a finanțărilor frânează dezvoltarea. Energia solară: România are cel mai ridicat potențial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent. România are un potențial energetic eolian de 3.000 MW, echivalent cu o producție anuală de aproximativ '23 TWh anual, dar în prezent (2007) nu există proiecte semnificative pentru exploatarea acestuia. Conform altor estimări, potențialul eolian al României este estimat la 14.000 MW capacitate
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
regenerabile în cogenerare, din biogaz, a fost inagurată în iulie 2013 la Filipeștii de Pădure, în județul Prahova. Centrala are o capacitate de 1 MW pe oră energie electrică și 1,2 MW pe oră de energie termică. Potrivit Strategiei Energetice a României, sistemul energetic românesc are nevoie de investiții de 2,6 miliarde de euro până în 2017 pentru a se conforma la directivele europene privind protecția mediului. Potrivit Anexei a VII-a a Tratatului de Aderare, primul termen de conformare
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
biogaz, a fost inagurată în iulie 2013 la Filipeștii de Pădure, în județul Prahova. Centrala are o capacitate de 1 MW pe oră energie electrică și 1,2 MW pe oră de energie termică. Potrivit Strategiei Energetice a României, sistemul energetic românesc are nevoie de investiții de 2,6 miliarde de euro până în 2017 pentru a se conforma la directivele europene privind protecția mediului. Potrivit Anexei a VII-a a Tratatului de Aderare, primul termen de conformare la normele de emisii
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
la normele de emisii de sulf, respectiv 31 decembrie 2008, este aplicat pentru o instalație care aparține Electrocentrale Deva. Urmează termocentrala Doicești, unde unul dintre grupuri avea termen până la 31 decembrie 2009. În anul 2010 expiră alte termene pentru complexurile energetice Turceni și Craiova și termocentrala Păroșeni. În perioada regimului comunist toată producția, transportul și distribuța de energie aparținea Statului Român. Prin restructurarea RENEL și privatizările din ultimii ani, piața de energie electrică arată azi astfel: În urma liberalizării pieței, în prezent
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
a fost liberalizată la data de 1 iulie 2007, în România și alte 12 state ale Uniunii Europene. Piața de vânzare a energiei este concentrată excesiv. Astfel, doar patru producători oferă, de regulă, energie pe piață, respectiv Nuclearelectrica și complexurile energetice CET Turceni, CET Rovinari și CET Craiova. Piața de electricitate din România a fost cuplată cu cele din Ungaria, Slovaci și Cehia, începând din noiembrie 2014. La data de 12 decembrie 2008, Transelectrica și MAVIR, compania de transport al energiei
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
400 kV Arad-Nădab - Bekescsaba. În decembrie 2006, Transelectrica și Teias (compania de transport de electricitate din Turcia) au semnat un document prin care stabileau realizarea în comun a unui studiu privind construirea unui cablu submarin între cele două țări. Sistemele energetice din cele două state vor fi interconectate prin stațiile de la Constanța și Pasakoy, iar capacitatea de transport va fi de 600 MW. Proiectul a fost inițiat în baza unui memorandum de înțelegere încheiat între autoritățile celor două state în aprilie
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
și Bălți. Transelectrica va finanța și lucrările de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că altfel proiectul nu s-ar face, întrucât cei din Republica Moldova nu dispun de banii necesari. Proiectul ar putea fi gata în cinci ani. Linia electrică de interconexiune a sistemelor energetice a Republicii Moldova și României pe segmentul Fălciu - Gotești a fost construită deja pe 9,2 kilometri din lungimea totală de 25 kilometri pe teritoriul Moldovei. În iulie 2008, Transelectrica și JP Elektromreza, compania națională de transport al energiei din Serbia
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
de 400 kV a fost construită între hidrocentrala Porțile de Fier și localitatea Djerdap. La 10 mai 1977 a avut loc o pană generalizată de curent în România, generată de o greșeală umană, iar timp de aproape 4-5 ore sistemul energetic nu a mai funcționat, pagubele acesteia fiind estimate la un miliard de dolari. Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe sporirea capacității nucleare prin punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
10 mai 1977 a avut loc o pană generalizată de curent în România, generată de o greșeală umană, iar timp de aproape 4-5 ore sistemul energetic nu a mai funcționat, pagubele acesteia fiind estimate la un miliard de dolari. Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe sporirea capacității nucleare prin punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și creșterea exploatării resurselor hidroenergetice cu 6% până în 2011. Alte priorități sunt: eficientizarea capacităților
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
647 Gcal, cu 266.250 Gcal mai puțin față de anul 2008. Această a fost distribuită în 112 localități din România, respectiv în 101 municipii și orașe. Față de anul 2008, nu s-a mai distribuit energie termică în 8 orașe. Intensitatea energetică în România, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media UE, conform unei estimări din anul 2007. În anul 2010, se estima că pentru producerea a 1.000 euro
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media UE, conform unei estimări din anul 2007. În anul 2010, se estima că pentru producerea a 1.000 euro Produs Intern Brut se consumă de patru ori mai multe resurse energetice decât media în UE. Aproximativ 80% din grupurile termoenergetice din România sunt instalate în perioada 1970 - 1980, depășindu-și practic durată de viață normata. În ultimii 10 ani au fost modernizate și retehnologizate unele centrale termoelectrice cu o capacitate de
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
unele centrale termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea instalată. De asemenea, aproximativ 37% din grupurile hidroenergetice și-au depășit practic durată de viață normata. Potențialul național de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele energetice primare (10 milioane țep/an), adică un echivalent a 3 miliarde Euro. Pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt necesare, până în 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro. Potențialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: În viziunea Statului
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
grupurile hidroenergetice și-au depășit practic durată de viață normata. Potențialul național de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele energetice primare (10 milioane țep/an), adică un echivalent a 3 miliarde Euro. Pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt necesare, până în 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro. Potențialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: În viziunea Statului Român, datorită creșterii prognozate a prețului la hidrocarburi (țiței și gaze naturale), principalele opțiuni pentru viitor ar
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: În viziunea Statului Român, datorită creșterii prognozate a prețului la hidrocarburi (țiței și gaze naturale), principalele opțiuni pentru viitor ar fi producția de energie pe bază de cărbune și energia nucleară. În strategia energetică pentru 2007 - 2020 se pune accentul pe sporirea producției de energie electrică nucleară și pe modernizarea capacităților de producție de energie învechite. Compania Petrom intenționează să convertească, în următorii patru ani (începând din 2009), între cinci și zece puțuri epuizate
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
actuale arată că, în România, căldura generată de puțurile epuizate poate acoperi nevoile a 13.000 de locuințe, adică aproximativ 0,6% din necesarul de energie al țării. În anul 2014 se estima că România ar urma să realizeze independența energetică până la finalul deceniului, datorită gazului de șist și surselor de energie alternative precum energia eoliană și nucleară, potrivit unei analize publicate de Voice of America. Retrospective
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
este un economist român, profesor universitar de comunicare și negociere în afaceri la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași. s-a născut la data de 11 septembrie 1954 în satul Zăpodeni (județul Vaslui). A urmat studii la Liceul Energetic din Iași (1969-1974), după care a absolvit cursurile de la Facultatea de Științe Economice, Specializarea Economia Industriei din cadrul Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1979). A urmat apoi studii adiționale de ergonomie (CEPECA, 1982), organizarea producției (CEPECA, 1985) și analiza valorii
Ștefan Prutianu () [Corola-website/Science/310590_a_311919]
-
Proiectul Nabucco are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care este dependentă energetic de Rusia, prin construirea unui gazoduct pornind din regiunea Caspică și care să ocolească Rusia. Conducta avea inițial o lungime de 3.300 de kilometri, lucrările de construcție fiind inițial programate să înceapă în 2011 iar gazoductul ar fi urmat
Nabucco (gazoduct) () [Corola-website/Science/310597_a_311926]
-
(fostă Petromservice) este o companie din România care are ca obiect de activitate serviciile din industria petrolului. În anul 1997, când a luat ființă Societatea Națională a Petrolului Petrom S.A., divizia Mecano - Energetică a fost restructurată sub denumirea de Petroserv. În urma procesului de reorganizare a Societății Naționale a Petrolului Petrom S.A., în februarie 2002, a luat ființă societatea Petromservice S.A. care a preluat activele, salariații, experiența și activitățile Petroserv. Inițial, Petromservice era deținută
PSV Company () [Corola-website/Science/310708_a_312037]