70,486 matches
-
acești mocani vrânceni reprezintă o mocănime propriu-zisă. În caz afirmativ, ei ar forma cea de-a șaptea mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci păstori moldoveni medievali din Țara Vrancei și că au primit denumirea "mocani" doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
prizonierul era trimis într-un exil intern, fără să aibă dreptul să se stabilească mai aproape de 100 de kilometri de orașele mari. Articolul 58, așa cum era conceput, permitea poliției secrete să aresteze și să închidă pe oricine, indiferent de vina adevărată, acest articol fiind transformat într-o armă politică. Pentru a închide un nevinovat, poliția secretă îl încadra la o secțiune în care erau condamnați cei în prezența cărora s-a organizat o acțiune antisovietică. Chiar dacă învinuitul își afirma nevinovăția prin
Articolul 58 (Codul penal al RSFSR) () [Corola-website/Science/299699_a_301028]
-
are în fața sa un candidat bine pregătit, bine informat și mai ales pătruns de dorința și râvna de a trăi o viață teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învățătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în așa fel încât să poată răspunde și întrebărilor omului de azi, dar să rămână și preot adevărat. Cu o preoțime fără cultură teologică și fără trăirea demnității și misiunii sublime a preoției se
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învățătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în așa fel încât să poată răspunde și întrebărilor omului de azi, dar să rămână și preot adevărat. Cu o preoțime fără cultură teologică și fără trăirea demnității și misiunii sublime a preoției se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică." Din anul 1980 a activat ca lector la Institul Ecumenic de la Bossey - Elveția (în perioada 1986-1988
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
una din cele mai vechi și renumite familii boierești din Țară Românească. Domeniul său central se află pe pământurile din jurul Craiovei. Istoricii Petre Panaitescu și Nicolae Iorga, subliniază continuitatea localității, încă din perioada Pelendavei dacice. Localitatea a dat numele aceste adevărate dinaștii boierești care își dovedește puterea încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân,reușind să mute sediul Băniei de la Strehaia la Craiova.Odată cu intrarea familiei în dizgrație și împărțirea moșiilor lor din împrejurimile târgului Craiovei,a avut loc o
Familia dinastică a Craioveștilor () [Corola-website/Science/299713_a_301042]
-
secolului al XV-lea cuprindea peste 132 de sate și moșii (182 bunuri funciare). Această forță i-a creat un statut de autonomie politică atât de larg, încât domnii aflați în scaun nu se puteau menține fără alianță cu această adevărată dinastie boiereasca. Primul membru cunoscut al familiei este Neagoe Strehăianul, fiu probabil al unui Barbu. Paharnicul Barbu este menționat într-un hrisov din vremea lui Alexandru Aldea. Neagoe a avut patru fii și o fiică: Toți acești boieri au avut
Familia dinastică a Craioveștilor () [Corola-website/Science/299713_a_301042]
-
Molotov de la epurare. După moartea lui Stalin, a urmat o rearanjare a alianțelor dintre liderii sovietici, în urma căreia poziția lui Molotov a fost întărită. Beria a fost arestat și executat, Molotov redevenind ministru de externe în guvernul lui Malenkov. Dar adevăratul conducător al partidului și statului sovietic avea să devină noul secretar general, Nikita Hrușciov. El a patronat o liberalizare treptată în politica internă a țării și un "dezgheț" în politica externă, care s-a manifestat între altele prin reconcilierea cu
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
deasa, mult apreciată, cu două rânduri de peri, spicul și puful. Deși culoarea de bază este cea brun-cafenie, variațiile sunt deosebit de mari, de la urși roșcați la cei aproape negri. Unele exemplare prezintă pete albe la baza gâtului, formând uneori un adevărat guler, asemănător cu cel al ursului gulerat de Himalaya! Dentiția este tipică de omnivor, cu canini puternici și molări rotunjiți. În Europa (exceptând Rusia) există cca. 14.000 de urși bruni în zece țări. Se estimează că au mai rămas
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
și a comportamentului, pentru a putea constata dacă ele diferă de rațiunea universală a naturii. Filosofia stoică a influențat și pe unii din „părinții bisericei” creștine ca Toma de Aquino și Sfântul Augustin. În timpul Renașterii târzii, s-a dezvoltat un adevărat „Neostoicism”, al cărui reprezentant renumit a fost Justus Lipsius. Influența acestui neostoicism se resimte în scrierile lui Michel de Montaigne, înainte de orientarea lui spre scepticism, și în gândirea lui René Descartes. Și filosofia morală a lui Immanuel Kant este impregnată
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
Ratonul spălător dar care aparține familiei canidelor, fiind unicul reprezentant al speciei de Nyctereutes care hibernează. Acest reprezentant al canidelor cu morfologia corpului scurtă și îndesată este din punct de vedere al procurării hranei mai mult un oportunist decât un adevărat prădător. Stârvurile, ouăle, insecte, puii, melcii, micile rozătoare, broaștele și chiar broaștele râioase la al căror venin se pare că rezista, constituie principala sa alimentație, completată totuși cu unele vegetale sau ciuperci. În timpul toamnei, greutatea enotului crește considerabil pentru ca acesta
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
în Rusia în legătură cu aceste probleme, guvernele rusești succesive refuzând să numească masacrele crime de război sau acte de genocid, ceea ce ar duce la necesara urmărire în justiție a făptașilor aflați încă în viață. Mulți ruși continuă să creadă ca fiind adevărată versiunea propagandei guvernamentale sovietice de până în anul 1989, conform căreia naziștii, care invadaseră Uniunea Sovietică în 1941, ar fi fost autorii masacrelor. Gorbaciov și-a cerut scuze în octombrie 1990 față de poporul polonez, însă nu a permis publicarea ordinului de
Masacrul de la Katyń () [Corola-website/Science/299720_a_301049]
-
primul ministru britanic Winston Churchill a admis că este aproape sigur că atrocitățile au fost comise de sovietici. Conform notelor luate de contele Raczyński, Churchill a admis în timpul unei conversații cu Sikorski pe 15 aprilie: "„Vai, dezvăluirile germanilor sunt probabil adevărate. Bolșevicii pot fi foarte cruzi”". Totuși, după numai 9 zile, pe 24 aprilie, Churchill îi asigura pe ruși: "„În mod sigur ne vom opune cu vigoare oricărei 'investigații' a Crucii Roșii Internaționale sau a oricărei alte organizații din orice teritoriu
Masacrul de la Katyń () [Corola-website/Science/299720_a_301049]
-
a.Chr.) în hexametru dactilic cu problematică filosofică, morală, literară etc. Ca filosof, Horațiu preferă principiul aristotelian al "căii de mijloc de aur" ("aurea mediocritas") și învățăturile lui Epicur, conform cărora plăcerea reprezintă bunul unic, iar durerea singurul rău existent. Adevărata plăcere se găsește în starea de absolută liniște sufletească, în tihnă, într-un mod de viață bazat pe virtuțile majore ("mores maiorum"): modestia, curajul, fidelitatea, statornicia, dreptatea și respectul. A doua carte de epistole este consacrată problemelor literaturii. Se remarcă
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
să țină sub control situația de securitate. Un șir de bande armate operau din Cecenia răpiri, răscumpărări, trafic ilegal de petrol. Una din acestea era condisă de fostul lider spiritual al musulmanilor din Cecenia în timpul puterii sovietice, Ahmad Kadîrov. O adevărată bătălie a avut loc pentru ca guvernul cecen să recapete controlul asupra celui de-al doilea oraș ca mărime, Gudermes, din mâinile acestor bande. În 1999, Kadîrov, care în primul război a luptat împotriva rușilor, a trecut cu forțele sale de
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
programul "Dian Fossey Gorilla Fund". Din 2003, "Save the Rhino" a ținut un eveniment literar anual în memoria lui Douglas Adams, în apropierea datei nașterii lui, pentru a aduna banii necesari campaniilor ecologiste. LEcturile seriei sunt: Adams a fost un adevărat fan al tehnologiei. Deși și-a cumpărat primul procesor de texte abia în 1982, intenția de a face acest lucru data din 1979. Se zice că ar fi declarat că, până în 1982, a avut dificultăți cu "impenetrabila barieră a jargonului
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
perioada cronicarilor, care le acordă un interes deosebit (Neculce își prefațează Letopisețul cu cele 42 de legende, în Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir găsim prezentate obiceiuri, credințe, superstiții). Rolul major a revenit, însă, pașoptiștilor, care văd în poezia populară o adevărată oglindă a sufletului popular. Dacă lui Alecsandri îi datorăm cea dintâi culegere de poezie populară (Poezii populare. Balade (cântice bătrânești) adunate și îndreptate, 1852), lui Heliade Rădulescu, prelucrarea unui mit (Zburătorul), și intrarea literaturii populare ca izvor de inspirație în
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
îl joacă mitul - sursă a tuturor faptelor ce țin de gândirea populară, filosofie, literatură. În accepția actuală (considerată de Mircea Eliade) mitul nu mai este considerat o „fabulă“, o „ficțiune“, ci, ca și în lumea străvecje, arhaică, „desemnează o «istorie adevărată» și prețioasă, fiindcă este sacră, exemplară și semnificativă sau o tradiție sacră, relevație primordială, model exemplar“. Dacă în Grecia lui Homer mhytos-ul avea o valoare religioasă și metafizică, opunându-se logos-ului și lui historica, de la Xenofoc încoace a început
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
se povestește cum a fost produs ceva, cum a început «să fie». Mitul nu vorbește decât despre ceea ce s-a întâmplat «realmente», despre ceea ce s-a întâmplat pe deplin“. Referindu-se la realități, mitul este o istorie sacră, adică una „adevărată“. Personajele miturilor „sunt ființe supranaturale“. Ele sunt cunoscute mai ales prin ceea ce au făcut în timpul prestigios al începuturilor. Rezultă că miturile „relevează activitatea lor creatoare și dezvăluie sacralitatea (sau numai caracterul «supranatural») operelor lor“. Funcția esențială a miturilor este „de
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
sau numai caracterul «supranatural») operelor lor“. Funcția esențială a miturilor este „de a înfățișa modelele exemplare ale tuturor riturilor și ale tuturor activităților omenești semnificative, atât alimentația sau căsătoria, cât și munca, educația, arta sau înțelepciunea“. Popoarele primitive deosebesc istorii adevărate (miturile), sacre, adresate doar celor care parcurg o traiectorie inițiatică și vizează probleme esențiale (cosmogonia, originea morții), având drept protagoniști ființe divine, supranaturale, cerești sau astrale, de istoriile fale (fabule, basme) care relatează aventurile eroului național (salvatorul poporului, eliberatorul, aducătorul
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
el exprimă, scoate în relief, și codifică credințele, salvagardează și impune principiile morale, garantează eficacitatea ceremoniilor rituale și oferă reguli practice care urmează să fie folosite de om. Mitul este (...) o realitate vie la care nu încetăm să recurgem, (...) o adevărată codificare a religiei primitive și a înțelepciunii practice (...). Cunoașterea pe care omul o are despre această realitate îi relevează sensul riturilor și al sarcinilor de ordin moral, precum și modul în care trebuie să le îndeplinească“. Multe mitologii (cele complexe, orientale
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
fie printr-o recluziune (într-o colibă), fie prin înghițirea de către un monstru, fie prin pătrunderea în teren sacru (identificat cu uterul pământului mumă). Bezna prenatală sau a locului de recluziune nu e altceva decât întunericul nopții premergătoare creației. Dar adevărata semnificație a miturilor și a riturilor de întoarcere la origine este dată de intenția revelată contextual a fiecăruia. Așa se explică de exemplu, „idealul de obținere a beatitudinii“ (a tinereții și a longevității), adică a nemuririi - prin unitatea primordială, starea
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
sa pe patriarhul de Alexandria și pe împăratul Teodosie, care convoacă un sinod care dispune depunerea lui Flavian. Acesta se adresează Papei Leon, care, într-o scrisoare rămasă celebră, Epistola dogmatica ad Flavianum, expune limpede și pe larg învățătura ortodoxă, adevărată, conformă Sfintei Evanghelii și sinoadelor anterioare. Împăratul convocă un nou sinod, la Calcedon - localitate pe malul Bosforului -, și 600 de episcopi, în frunte cu delegații papiei Leon, ascultă și aprobă scrisoarea dogmatică a Marelui Păstor; se afirmă solemn învățătura că
Papa Leon I cel Mare () [Corola-website/Science/299047_a_300376]
-
ani.”" După elaborarea înființării Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociația pe mitropolitul Andrei Șaguna - președinte, Timotei Cipariu - vicepreședinte și George Bariț - secretar. Adevăratele țeluri urmărite de Asociație erau conturate din prima zi: dorința fierbinte să fim o singură națiune! În 7 februarie 1895 comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea "Enciclopediei Române", sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
executarea a trei altare pentru biserica mănăstirii "Santo Domingo el Antiguo", iar din partea corpului canonicilor, executarea picturilor pentru sacristia catedralei orașului. Prin urmare, pictorul realizează în această perioadă ""El Espolio"" ("Dezbrăcarea lui Hristos", 1577-1579) și picturile de altar. Grație acestor adevărate capodopere, succesul său este răsunător. După ani de peregrinări, emigrantul cretan își găsește în sfârșit locul, va rămâne până la moarte în Toledo. Spaniolii îl numesc ""El Greco"", folosind forma italiană ""Greco"", și nu expresia castiliană ""Griego"", cum ar fi fost de
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]
-
își găsește în sfârșit locul, va rămâne până la moarte în Toledo. Spaniolii îl numesc ""El Greco"", folosind forma italiană ""Greco"", și nu expresia castiliană ""Griego"", cum ar fi fost de așteptat. Totuși, pictorul continuă să-și semneze lucrările cu numele său adevărat, folosind alfabetul grecesc. Adaugă adeseori "cretan" sau "executat de un cretan". Printre lecturile sale se află scriitorii clasici Homer, Euripide, Plutarh, Lucian și Vitruviu, dar și scriitori italieni, precum Petrarca, Ariosto și Tasso. În schimb, în biblioteca lui nu se
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]