64,968 matches
-
stea s-au învățat să se închine Ție Soarelui Dreptății”, credincioșii se închină și sărută icoana și mâna preotului, primind prin închinare pe Hristos Domnul în casa lor. Este momentul în care arătăm concret că am deschis inima noastră și ușa familiei noastre pentru ca pacea lui Dumnezeu să se sălășuiască în mijlocul ei. Atunci preotul se îndreaptă cu fața către răsărit și privind la icoana din casă, cântă: „Și să te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de Sus” - pecetluind astfel cunoașterea venirii
Cum se naște Hristos în casa noastră? by Pr. Cristinel Trandafir () [Corola-website/Journalistic/105897_a_107189]
-
amintea el însuși, dragostea pentru femei a fost o constantă a vieții sale, încă din copilărie: M-a îndrăgostit pentru prima data la 12 ani. Ea se numea Silvana. Am întâlnit-o în parc, am însoțit-o acasă și la ușa casei era ritualul unui mic sărut. De atunci, în femeile mele am căutat-o întotdeauna pe “acea” Silvana și actul sexual pentru mine a fost întotdeauna extensia acelui mic sărut. Cu alte cuvinte, nu sunt un latin lover”.
20 de ani fără Marcello Mastroianni: iubirile sale celebre și furtunoase by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105903_a_107195]
-
opera artistului, toate înrudite cu un mit sau o povestire antică și evocate recurent în lucrările sale. Pe primul loc s-ar putea plasa umbra și peștera lui Platon, dar și grota, focul, spatiul închis și deschiderea lui, fereastra sau ușa. Li se alătură folosirea cuvintelor și episodul Tablelor Legii, corpurile fragmentate confruntate cu idealul frumosului absolut imaginat de Zeuxis. Rene Magritte a studiat la Academia din Bruxelles, lucrând apoi în domeniul graficii publicitare. Frecventează grupul "Dada", artiștii de avangardă, debutând
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
și Fuchsiada pe care o descopeream prima oară, aventura suprarealistă de o complexitate verbală și vizuală derutantă, ludic excitantă, împlinită sub ochiul unei prezențe "fantomatice" a regizorului: Helmut Stürmer. El se agită pudic, melodic și dezinvolt, grație unei proiecții pe ușa ce servește de prag între exterior și interior. El devine stăpânul discret al acestei lumi deconcertante pe care o animă și o domină. Libertatea ei nu e afectată, ci doar acompaniată de cel căruia, mai presus de orice, îi e
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
din unitățile neautorizate nu este sursă de apă potabilă, însă DSP Olt a prezentat și alte motive pentru care a fost respinsă autorizarea. Printre acestea se numără: miros de mucegai în sălile de curs, acoperiș deteriorat, grupuri sanitare improprii - fără uși, fără plafon, fără apă, fără canalizare, încăperi folosite drept săli de clasă care au pereții și plafonul fisurați, sobe deteriorate în sălile de clasă, pereți exteriori, dar și interiori cu tencuiala căzută, grupuri sanitare neutilizabile sau în stare avansată de
RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII ÎN JUDEȚE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105970_a_107262]
-
de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. - dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici ușile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului Ilie. Superstiții de Sfântul Ilie. Ce nu ai voie să faci - se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
slujbă mizerabilă, undeva într-un restaurant. Biata femeie!, îți spui, și ești de acord nu numai că "viața e nedreaptă"dar și că sistemul e nedrept! De aici, însă, și pînă la a-l urmări, cu aparatul de filmat, în ușa mașinii, pe proprietarul acelui restaurant, pentru a-l culpabiliza, e cale lungă! Michael Moore o face fără să clipească. O obliga proprietarul pe acea femeie să vină de la mare distanță ca să muncească la el? De bună seamă că nu. Era
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
durat mult. Omul însărcinat cu vigilența ideologică, șeful veritabil, din umbră, al publicației, un activist obtuz și fără umor, mi-a luat textul la scărmănat, cerându-mi modificări și ciopârțindu-l până la desfigurare. Primul imbold a fost să plec, trântind ușa, însă M.R.P., jenat, mi-a explicat cu răbdare că ar fi imprudent "să", că ar fi și inutil, fiindcă lucrurile vor intra sigur în "normal" când voi trece de la declarațiile cu caracter programatic la analizarea concretă a operelor. Așa ar
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
fost anul acesta în București, ca invitat al Colegiului Noua Europă, la un colocviu pe tema Modern Times. Fragmentele despre Omul fără însușiri fac parte din prelegerea ținută cu acest prilej. Robert Musil a scris odată un scurt eseu despre uși, în care propunea o teză destul de excentrică: " Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Colegiului Noua Europă, la un colocviu pe tema Modern Times. Fragmentele despre Omul fără însușiri fac parte din prelegerea ținută cu acest prilej. Robert Musil a scris odată un scurt eseu despre uși, în care propunea o teză destul de excentrică: " Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
parte din prelegerea ținută cu acest prilej. Robert Musil a scris odată un scurt eseu despre uși, în care propunea o teză destul de excentrică: " Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
în care propunea o teză destul de excentrică: " Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine puteai afla uneori! Contele își renegase fiica vitregă, iar eroul, care ar fi
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine puteai afla uneori! Contele își renegase fiica vitregă, iar eroul, care ar fi trebuit să se însoare cu ea, auzise la timp cum plănuiau
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine puteai afla uneori! Contele își renegase fiica vitregă, iar eroul, care ar fi trebuit să se însoare cu ea, auzise la timp cum plănuiau să-l otrăvească." Ușa apare aici ca instrument de cunoaștere: favorizează spionajul și activitățile clandestine dintr-o casă. Eseul lui Musil evocă o panoramă istorică a vieții de zi cu zi, în care anumite lucruri sunt secrete, altele, publice, unde unii își permit luxul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
zi cu zi, în care anumite lucruri sunt secrete, altele, publice, unde unii își permit luxul intimității, pe când alții sunt excluși, și unde cei excluși se pot amesteca, totuși, în treburile celor privilegiați. Nimic, însă, nu durează o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
totuși, în treburile celor privilegiați. Nimic, însă, nu durează o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul din trecut trăia în pro-pria
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
de gol și tihnă, în care se găsea. Este, deci, posibil să ieși din spațiul tău și să intri într-un altul, într-unul ascuns?" se întrebă el cu sentimentul că întâmplarea făcuse ca el să treacă printr-o tainică ușă de legătură." La începutul pasajului, referirile la interior și exterior par a fi cele obișnuite. Aflat într-un apartament, Ulrich privește de la o fereastră lumea de afară. Mai departe, însă, dimensiunea interioară și cea exterioară sunt dislocate. Lumea invadează, la
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de reprezentare. În consecință, singurul lucru care mai rămâne din subiect este acest element gol de demarcare spațială: ușa - o trecere secretă către un nou fel de subiectivitate. Dar unde duce această trecere? Nu poate să ducă în afară. Asta ar însemna întoarcerea subiectului în lumea alienantă a orașului sau regresiunea într-o arcadie rurală. Nu poate duce, însă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
alienantă a orașului sau regresiunea într-o arcadie rurală. Nu poate duce, însă, nici în interior, spre un eu autentic, căci în romanul lui Musil nu există eu. Nu mai există nici interior, nici exterior. Nu mai există decât o ușă, adică ceva între. Încetând a mai fi Dasein, subiectivitatea devine un simplu Dazwischen. Dar oare nu cumva tocmai această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât de demodate pe cât ne lăsa a crede Musil
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
mai există nici interior, nici exterior. Nu mai există decât o ușă, adică ceva între. Încetând a mai fi Dasein, subiectivitatea devine un simplu Dazwischen. Dar oare nu cumva tocmai această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât de demodate pe cât ne lăsa a crede Musil? Cu câțiva ani înainte ca Musil să-și înceapă romanul, Lukács afirma că orice roman duce către o ușă importantă - dincolo de care nu se poate trece.[...] Musil recurge la
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât de demodate pe cât ne lăsa a crede Musil? Cu câțiva ani înainte ca Musil să-și înceapă romanul, Lukács afirma că orice roman duce către o ușă importantă - dincolo de care nu se poate trece.[...] Musil recurge la religie, mitologie și chiar la amintirile copilăriei pentru a defini ceea ce el numea der andere Zustand, "cealaltă condiție": starea de a te afla mai degrabă între identități decât în interiorul sau
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]