67,111 matches
-
el însuși, capersoană. După cum sugeram mai sus, situația aceasta ar putea fi schematizată în felul următor, utilizând ideea de „cutie neagră”. Avem o serie de fenomene de context a, b, c, d etc. despre care nu știm dacă și cum acționează ca determinanți: avem un agent care a acționat în acel context în modul X, dar nu știm ceea ce s-a petrecut în el. Cu alte cuvinte avem o cutie neagră (agentul), o ieșire certă și o mulțime de intrări posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceasta ar putea fi schematizată în felul următor, utilizând ideea de „cutie neagră”. Avem o serie de fenomene de context a, b, c, d etc. despre care nu știm dacă și cum acționează ca determinanți: avem un agent care a acționat în acel context în modul X, dar nu știm ceea ce s-a petrecut în el. Cu alte cuvinte avem o cutie neagră (agentul), o ieșire certă și o mulțime de intrări posibile. Nu cunoaștem: a) care sunt intrările reale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștem mai bine. Istoricul însuși este o „cutie neagră”, presupusă a fi similară cu agentul. Este firește inclusă aici presupoziția universalității naturii umane. Toți oamenii, mai mult sau mai puțin, sunt la fel, adică, în situații similare, vor tinde să acționeze într-un mod similar. Istoricul însă nici nu există în situația agentului și nici nu a acționat în maniera acestuia. De cele mai multe ori, chiar dacă ar dori, nu ar putea. Nici un istoric actual nu ar putea să tragă în țeapă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inclusă aici presupoziția universalității naturii umane. Toți oamenii, mai mult sau mai puțin, sunt la fel, adică, în situații similare, vor tinde să acționeze într-un mod similar. Istoricul însă nici nu există în situația agentului și nici nu a acționat în maniera acestuia. De cele mai multe ori, chiar dacă ar dori, nu ar putea. Nici un istoric actual nu ar putea să tragă în țeapă pe cineva pentru a-l putea înțelege mai bine pe Vlad Țepeș. De asemenea, istoricul nu are ocunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea teorii explicative asupra propriului său comportament. El are însă o cunoaștere de tip intuitiv, la nivelul bunului-simț, a cunoașterii comune, asupra propriei sale comportări. El poate să intuiască modul cum va reacționa în anumite condiții, sau invers, dacă a acționat într-un anumit fel, de ce a făcut-o: ce a simțit, ce a gândit acționând în maniera respectivă și, de asemenea, cum l-au afectat diferiții factori. Există deci posibilitatea ca eu, istoric, să încerc să mă transpun în situația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la nivelul bunului-simț, a cunoașterii comune, asupra propriei sale comportări. El poate să intuiască modul cum va reacționa în anumite condiții, sau invers, dacă a acționat într-un anumit fel, de ce a făcut-o: ce a simțit, ce a gândit acționând în maniera respectivă și, de asemenea, cum l-au afectat diferiții factori. Există deci posibilitatea ca eu, istoric, să încerc să mă transpun în situația agentului pe care vreau să-l explic: pe de o parte, ca persoană care se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
transpunere ajută la identificarea factorilor determinanți - îmi pot imagina dacă asupra unui asemenea comportament factorul a poate sau nu să contribuie, dar pot să imaginez și alți factori care ar putea să fie relevanți și, de asemenea, pot aproxima cum acționează acești factori asupra mea, prin ce forme subiective. În cazul lui Vlad Țepeș, de exemplu, istoricul ar putea ajunge intuitiv la concluzia că numai luarea în considerare a unor factori obiectivi sociali nu ar putea explica comportamentul acestuia. Situația politică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mi-am propus obiectivele pe care el și le-a propus și văzând în jurul meu trădare și înșelătorie și corupție și hoție, cum aș fi reacționat? Modul său de a încerca să soluționeze aceste probleme este rezonabil? Și eu aș acționa în același fel? În această analiză, este clar că istoricul nu deține legea sa de funcționare ca persoană. Dar el experimentează cu el însuși. Imaginându-se în diferite situații, „observă” că va tinde să se comporte într-un anumit fel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fel. Rezultatele acestei metode sunt de mai multe tipuri: a) O selecție mai bună - nu completă și nici exactă, dar cu un anumit grad de probabilitate - a factorilor determinanți. b) O sesizare intuitivă a modului în care acești factori au acționat și a puterii lor. Consecința unei asemenea cercetări comprehensive este transformarea unui eveniment istoric care părea straniu, înconjurat de alte evenimente ce nu se legau între ele, într-un eveniment care pare familiar, normal, de înțeles, intuitiv, la nivelul cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analizei structurale, are un impact clar asupra istoriei. Ea o forțează să devină din istorie evenimențială istorie socială. Formele de organizare socială, instituțiile sociale, reprezintă un fel de structuri. Ele sunt sisteme aflate în echilibru dinamic. Modificările accidentale din mediu acționează asupra lor, suscitând o reacție adaptativă. Ele tind să se conserve în fluctuația evenimentelor. Să luăm drept exemplu organizarea capitalistă a economiei. Există legi structurale ce reglează comportamentul economic astfel încât sistemul să se mențină ca atare. Același lucru se petrece
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
succesiune a regilor și a războaielor; „prin istorie - afirma el - învățăm care au fost etapele prin care omenirea a trecut de la barbarie la civilizație”. Istoria se restructurează după un criteriu fundamental: capacitatea omului de a înțelege lumea și de a acționa eficace pe această bază. Omenirea în ansamblul ei devine unitate a istoriei. Ea a progresat treptat de la sălbăticie la civilizație. Instrumentul progresului său este rațiunea. Filosofia secolului al XVIII-lea avea chiar asupra rațiunii o viziune distinctivă. Imaginea antică asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluții ierarhizate din punctul de vedere al valorii lor, o voi selecta pe cea care pare cea mai bună din punctul de vedere al multiplelor criterii luate în considerare. 5. Faza postdecizională. Soluția aleasă (decizia) este transpusă în practică; se acționează în vederea rezolvării problemei de la care s-a plecat, prin utilizarea soluției alese. Figura 16.1. Cele cinci faze ale procesului decizional În funcție de presupoziția făcută asupra certitudinii incertitudinii, pot fi desprinse trei modele ale deciziei: decizia certă într-o lume strict
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reduce cu mijloace cognitive; strategia satisfăcătorului este asociată cu evitarea incertitudinii și absorbția ei artificială. Mecanismele de absorbție artificială a incertitudiniitc "Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii" Există o gamă largă de mecanisme de reducere noncognitivă artificială a incertitudinii, care acționează fie separat, fie în combinații variate. Ele au toate o caracteristică generală: PROPOZIȚIA 2.11.: Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii se caracterizează prin învestirea deciziei cu plusvaloare. Prin plusvaloare înțelegem aici o valoare suplimentară acordată soluției adoptate în raport cu valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problema în cauză, delegăm decizia unui set de norme a căror aplicare duce neproblematic la identificarea soluției. Normele oferă definiții standardizate atât problemelor, cât și tipurilor de soluții corespunzătoare acestora. Este cazul funcționării normelor în sistemele așa-zis birocratice. Organizațiile acționează de regulă în condiții de incertitudine ridicată. Problemele de soluționat sunt adesea extrem de complexe. Standardizarea problemelor și a soluțiilor reprezintă o tehnică eficace de reducere a incertitudinii. O asemenea metodă elimină necesitatea efortului de a înțelege efectiv problema în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Engels sublinia în mod explicit acest specific al teoriei marxiste: „Noi considerăm că, în ultimă instanță, condițiile economice sunt acelea care determină dezvoltarea istorică. Dezvoltarea politică, juridică, filosofică, religioasă, literară, artistică etc. se întemeiază pe dezvoltarea economică. Dar toate acestea acționează totodată și una asupra celeilalte, precum și asupra bazei economice. Situația economică nu este singura cauză activă, toate celelalte fiind numai efect pasiv, ci are loc o interacțiune pe baza necesității economice, care, în ultimă instanță, se impune totdeauna” (Marx și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
își fac și refac în continuu viața socială, dar acest act de producție nu este universal. El variază în funcție de condițiile particulare în care se desfășoară viața socială. Aceste condiții particulare sunt determinante. Presupunând că de fiecare dată colectivitățile umane ar acționa complet rațional și ar crea tipurile de organizare socială cele mai bune posibil cele mai eficiente din punct de vedere uman, atunci nu ar rezulta o singură societate, ci o pluralitate, în funcție de condițiile particulare în care are loc acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
marchează procurarea resurselor financiare de către autoritățile publice sub diverse forme specifice. În primul rând, impozitul presupune o prelevare cu titlu obligatoriu pusă În sarcina contribuabilului ce se realizează În mod silit. În relația dintre stat și persoanele fizice sau juridice acționează principiul impunerii ca obligație pentru contribuabil, fără a se cere consimțământul expres al acestuia, iar În cazul În care contribuabilul s-ar opune, statul poate aplica măsuri coercitive. Elementul de autoritate apare cu pregnanță În cazul impozitelor și este cel
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
că noțiunea de sistem este concepută, În general, ca „orice secțiune a realității În care se identifică un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, concepte, ființe sau grupuri interconectate printr-o mulțime de relații reciproce, precum și cu mediul Înconjurător și care acționează În comun În vederea realizării unor obiective bine definite”60. Într-o altă viziune, sistemul este definit ca un ansamblu de principii, legate Împreună de o manieră a stabili o doctrină, sau ca o „combinare de părți care se coordonează pentru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
că Însăși materia impozabilă, reprezentată de venituri, averi, activități, constituie un element complex, și cuprinde, la rândul său forme specifice ale veniturilor și averilor dobândite de către contribuabili. În ceea ce privește actorii implicați În funcționarea sistemului fiscal, se poate aprecia că autoritățile publice acționează În mod activ În 67 Ibidem, p. 23 68 cadrul acestui sistem instituind impozite și asigurând mobilizarea la buget a sumelor datorate de contribuabili Începând cu emiterea de legi, regulamente, proceduri, metode etc. și realizează lucrările privind administrarea impozitelor, În timp ce
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mod activ În 67 Ibidem, p. 23 68 cadrul acestui sistem instituind impozite și asigurând mobilizarea la buget a sumelor datorate de contribuabili Începând cu emiterea de legi, regulamente, proceduri, metode etc. și realizează lucrările privind administrarea impozitelor, În timp ce contribuabilii acționează În mod pasiv prin executarea obligațiilor de a plăti sau suporta impozitele stabilite În sarcina lor68. O componentă complexă a sistemului fiscal poate fi considerată asieta, concepută, de regulă, ca un ansamblu al modalităților și procedeelor tehnice folosite de organele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozite, considerate prin prisma diverselor clasificări ale acestora, care oferă posibilitatea de a surprinde caracteristici esențiale, distinctive și dominante. Finalitatea unui asemenea demers de grupare a impozitelor cuprinse Într-un sistem sau altul o constituie analiza modului În care impozitele acționează În fiecare tip de societate și de economie, precum și a impactului exercitat la diverse niveluri de abordare, inclusiv la cel individual. Un interes aparte prezintă, Însă, sistemele de impozite bazate pe concepții funcționale, abordate fie din perspectiva naturii impozitelor predominante
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se remarcă și faptul că sistemul fiscal nu este de tip Închis (caracterizat numai prin relații interne Între componentele sale), ci are un caracter deschis. Funcționarea sa implică existența relațiilor externe, semnificând interdependența dintre sistemul fiscal și mediul economic, care acționează asupra sa și asupra căruia, la rândul său, acționează direct sau indirect. Asemenea relații se concretizează prin fluxurile de intrare și a celor de ieșire din sistemul fiscal. Totodată, este de admis că sistemul fiscal are un caracter cibernetic, dacă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de tip Închis (caracterizat numai prin relații interne Între componentele sale), ci are un caracter deschis. Funcționarea sa implică existența relațiilor externe, semnificând interdependența dintre sistemul fiscal și mediul economic, care acționează asupra sa și asupra căruia, la rândul său, acționează direct sau indirect. Asemenea relații se concretizează prin fluxurile de intrare și a celor de ieșire din sistemul fiscal. Totodată, este de admis că sistemul fiscal are un caracter cibernetic, dacă se are În vedere faptul că pe baza deciziei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
contributivă a subiectului impozabil. Impozitele directe lovesc averea deținută, În curs de obținere sau primită, dar și venitul În absența căruia realizarea consumului și economisirii nu este posibilă. Spre deosebire, impozitele indirecte lovesc venitul utilizat numai cu ocazia consumului și acționează În mod indirect asupra capacității contributive individuale. Ele se manifestă pe fundalul actelor economice care determină o cheltuială ce implică, de regulă, un transfer de valori, Îmbrăcând forme ale taxelor de consumație, inclusiv a taxelor vamale, etc. Folosirea altor criterii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
negocierilor purtate În cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.). Acest acord adoptat În octombrie 1947 de un număr de 23 de state, s-a transformat Într-un organism internațional specializat În probleme de comerț internațional care a acționat În vederea eliminării treptate a restricțiilor din calea schimburilor comerciale, ajungând la sfârșitul anilor ’70 la un număr de 83 de țări membre la care se mai adăugau și 28 de țări care aplicau regulile sale. 103 Filip Gh. (coord.), Finanțe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]