65,778 matches
-
Lentoarea lucrărilor, ironizată prin umorul cinic al locuitorilor orașului, a inspirat, în 1974, melodia „Cheerio” a grupului De Strangers. Dificultățile s-au datorat atât adâncimii de peste 30 de metri necesare construcției, cât și descoperirii de vestigii ale ocupației spaniole sub stația Opera sau de ruine ale vechiului oraș sub stația Meir. În același an, constatând obstacolele tehnice întâlnite și protestele riveranilor în fața deschiderii de noi șantiere, municipalitatea a fost nevoită să-și schimbe strategia și să decidă ca viitoarele lucrări să
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
a inspirat, în 1974, melodia „Cheerio” a grupului De Strangers. Dificultățile s-au datorat atât adâncimii de peste 30 de metri necesare construcției, cât și descoperirii de vestigii ale ocupației spaniole sub stația Opera sau de ruine ale vechiului oraș sub stația Meir. În același an, constatând obstacolele tehnice întâlnite și protestele riveranilor în fața deschiderii de noi șantiere, municipalitatea a fost nevoită să-și schimbe strategia și să decidă ca viitoarele lucrări să fie executate cu un utilaj de săpat galerii de
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
a evita cât mai mult deranjul creat la suprafață. După o evaluare rapidă a procesului de construcție, concluzia trasă a fost că un metrou greu ar fi puțin realist din punct de vedere tehnic și financiar, ceea ce explică și dimensiunile stațiilor de premetrou din Antwerpen: lungimea lor a fost redusă la 60 de metri, față de 90 de metri, cât prevedeau planurile inițiale. Pe 16 ianuarie 1978 au fost lansate trei noi șantiere. Primul, un tunel dublu spre vestul orașului pe sub Schelde
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
Un al doilea tunel dublu spre est, care traversa cartierele dens populate din Borgerhout, numit Reuzenpijp (tunelul gigant), a fost abordat în același timp ce spre vest au început lucrările la un traseu către Sportpaleis. Ultimele două, care porneau de la stația Opera, trebuiau să fie conectate de o ramură care deservea spitalul AZ Stuivenberg. Pe 10 martie 1980, un al doilea tronson de 1,2 km și două noi stații, Diamant și Plantin, au fost inaugurate, permițând corespondența cu Gara Centrală
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
lucrările la un traseu către Sportpaleis. Ultimele două, care porneau de la stația Opera, trebuiau să fie conectate de o ramură care deservea spitalul AZ Stuivenberg. Pe 10 martie 1980, un al doilea tronson de 1,2 km și două noi stații, Diamant și Plantin, au fost inaugurate, permițând corespondența cu Gara Centrală. La ieșirea din stația Plantin sunt prevăzute două rampe de acces pentru tramvaie, însă doar ieșirea de sud este utilizată. Pe 21 septembrie 1990, premetroul este prelungit cu 1500
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
fie conectate de o ramură care deservea spitalul AZ Stuivenberg. Pe 10 martie 1980, un al doilea tronson de 1,2 km și două noi stații, Diamant și Plantin, au fost inaugurate, permițând corespondența cu Gara Centrală. La ieșirea din stația Plantin sunt prevăzute două rampe de acces pentru tramvaie, însă doar ieșirea de sud este utilizată. Pe 21 septembrie 1990, premetroul este prelungit cu 1500 de metri grație tunelului Brabotunnel, care pornește din stația Groenplaats către malul stâng al Scheldei
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
cu Gara Centrală. La ieșirea din stația Plantin sunt prevăzute două rampe de acces pentru tramvaie, însă doar ieșirea de sud este utilizată. Pe 21 septembrie 1990, premetroul este prelungit cu 1500 de metri grație tunelului Brabotunnel, care pornește din stația Groenplaats către malul stâng al Scheldei, permițând tramvaielor să ajungă în stația terminus din districtul Linkeroever având o singură oprire intermediară, la Van Eeden. Era prevăzut și un tunel spre sudul orașului, către Muzeul de Arte Frumoase și strada Nationalestraat
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
de acces pentru tramvaie, însă doar ieșirea de sud este utilizată. Pe 21 septembrie 1990, premetroul este prelungit cu 1500 de metri grație tunelului Brabotunnel, care pornește din stația Groenplaats către malul stâng al Scheldei, permițând tramvaielor să ajungă în stația terminus din districtul Linkeroever având o singură oprire intermediară, la Van Eeden. Era prevăzut și un tunel spre sudul orașului, către Muzeul de Arte Frumoase și strada Nationalestraat, dar n-a fost niciodată realizat, în timp ce vechiul spațiu al buclei subterane
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
în curs, lucrările de amenajare a tunelului au fost puse în așteptare în 1989. Pe 1 aprilie 1996 a fost deschisă circulației secțiunea de nord, în lungime de 4,2 km, între Opera și Sportpaleis, punându-se în funcțiune și stațiile Astrid (la care lucrările începuseră în 1970 și care era gata din 1980), Elisabeth, Handel, Schijnpoort și Sport. Au fost prevăzute două rampe de acces, prima la nordul ramurii spre Merksem, iar a doua la estul stației Schijnpoort, permițând legăturile
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
în funcțiune și stațiile Astrid (la care lucrările începuseră în 1970 și care era gata din 1980), Elisabeth, Handel, Schijnpoort și Sport. Au fost prevăzute două rampe de acces, prima la nordul ramurii spre Merksem, iar a doua la estul stației Schijnpoort, permițând legăturile spre Deurne și Wijnegem. Doar rampa de nord a fost dată în exploatare, iar întreaga ramură a început să fie deservită doar de linia 3. Din 4 martie 2006, De Lijn a lansat un nou serviciu al
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
linia 3. Din 4 martie 2006, De Lijn a lansat un nou serviciu al rețelei de tramvaie, linia 5, care utilizează tunelurile premetroului pentru a ajunge din Linkeroever la Deurne (și, începând din 2012, la Wijnegem) fără a trece prin stația Sport. Linia iese din premetrou prin rampa de acces spre est a stației Schijnpoort, până atunci nefolosită. De la lansarea acestei linii, în orele de vârf circulă câte un tramvai la fiecare 2,5 minute între Linkeroever și centrul orașului, reducând
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
al rețelei de tramvaie, linia 5, care utilizează tunelurile premetroului pentru a ajunge din Linkeroever la Deurne (și, începând din 2012, la Wijnegem) fără a trece prin stația Sport. Linia iese din premetrou prin rampa de acces spre est a stației Schijnpoort, până atunci nefolosită. De la lansarea acestei linii, în orele de vârf circulă câte un tramvai la fiecare 2,5 minute între Linkeroever și centrul orașului, reducând mult presiunea de pe linia 3. Din 27 noiembrie 2007, linia 6 (Olympiade / Luchtbal
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
acestei linii, în orele de vârf circulă câte un tramvai la fiecare 2,5 minute între Linkeroever și centrul orașului, reducând mult presiunea de pe linia 3. Din 27 noiembrie 2007, linia 6 (Olympiade / Luchtbal) utilizează axa nord-sud a premetroului, între stațiile Plantin și Sport, permițând o joncțiune nord-sud sub centrul orașului. Traseul liniei 6 prin tunelurile premetroului a fost apoi dublat de linia 2 (Hoboken / Merksem), pe 1 septembrie 2012. În același timp, după ce a decis să limiteze traficul de autobuze
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
centrul Antwerpenului, De Lijn a redus numeroasele sale servicii din zona Gării Berchem, obligându-și călătorii să folosească trenul spre Gara Antwerpen-Centraal sau noua linie 9 de tramvai, care leagă Gara Berchem de centru folosind rampa de acces de la estul stației Plantin, neutilizată din 1980. Pe 18 aprilie 2015, partea de est a tunelului Rozenpijp (3,1 km) a fost deschisă după aproape trei decenii de așteptare. De Lijn a lansat linia 8, care pleacă din stația terminală din Wommelgem, intră
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
de acces de la estul stației Plantin, neutilizată din 1980. Pe 18 aprilie 2015, partea de est a tunelului Rozenpijp (3,1 km) a fost deschisă după aproape trei decenii de așteptare. De Lijn a lansat linia 8, care pleacă din stația terminală din Wommelgem, intră în premetrou după stația de suprafață "Muggenberg" și ajunge pe peronul de la nivelul -3 al stației Astrid cu o singură oprire intermediară subterană, la Zegel. Tramvaiele folosesc apoi bucla de întoarcere situată după stația Astrid, sub
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
1980. Pe 18 aprilie 2015, partea de est a tunelului Rozenpijp (3,1 km) a fost deschisă după aproape trei decenii de așteptare. De Lijn a lansat linia 8, care pleacă din stația terminală din Wommelgem, intră în premetrou după stația de suprafață "Muggenberg" și ajunge pe peronul de la nivelul -3 al stației Astrid cu o singură oprire intermediară subterană, la Zegel. Tramvaiele folosesc apoi bucla de întoarcere situată după stația Astrid, sub piața Franklin Rooseveltplaats, pentru a porni înapoi, în
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
1 km) a fost deschisă după aproape trei decenii de așteptare. De Lijn a lansat linia 8, care pleacă din stația terminală din Wommelgem, intră în premetrou după stația de suprafață "Muggenberg" și ajunge pe peronul de la nivelul -3 al stației Astrid cu o singură oprire intermediară subterană, la Zegel. Tramvaiele folosesc apoi bucla de întoarcere situată după stația Astrid, sub piața Franklin Rooseveltplaats, pentru a porni înapoi, în direcția Wommelgem. Linia 8 traversează patru stații fantomă lăsate la stadiul de
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
pleacă din stația terminală din Wommelgem, intră în premetrou după stația de suprafață "Muggenberg" și ajunge pe peronul de la nivelul -3 al stației Astrid cu o singură oprire intermediară subterană, la Zegel. Tramvaiele folosesc apoi bucla de întoarcere situată după stația Astrid, sub piața Franklin Rooseveltplaats, pentru a porni înapoi, în direcția Wommelgem. Linia 8 traversează patru stații fantomă lăsate la stadiul de construcție neamenajată și neutilată: Carnot, Drink, Collegelaan și Morckhoven. În prezent, premetroul din Antwerpen are o lungime totală
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
peronul de la nivelul -3 al stației Astrid cu o singură oprire intermediară subterană, la Zegel. Tramvaiele folosesc apoi bucla de întoarcere situată după stația Astrid, sub piața Franklin Rooseveltplaats, pentru a porni înapoi, în direcția Wommelgem. Linia 8 traversează patru stații fantomă lăsate la stadiul de construcție neamenajată și neutilată: Carnot, Drink, Collegelaan și Morckhoven. În prezent, premetroul din Antwerpen are o lungime totală de 11,2 km și include 12 stații active. Cinci dintre acestea sunt accesibile persoanelor cu mobilitate
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
porni înapoi, în direcția Wommelgem. Linia 8 traversează patru stații fantomă lăsate la stadiul de construcție neamenajată și neutilată: Carnot, Drink, Collegelaan și Morckhoven. În prezent, premetroul din Antwerpen are o lungime totală de 11,2 km și include 12 stații active. Cinci dintre acestea sunt accesibile persoanelor cu mobilitate redusă: Meir și Sport (din 6 martie 2005), Diamant (din 4 februarie 2011), Astrid și Zegel (din 18 aprilie 2015). Realizarea unor facilități similare în stația Opera este prevăzută pentru 2018
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
2 km și include 12 stații active. Cinci dintre acestea sunt accesibile persoanelor cu mobilitate redusă: Meir și Sport (din 6 martie 2005), Diamant (din 4 februarie 2011), Astrid și Zegel (din 18 aprilie 2015). Realizarea unor facilități similare în stația Opera este prevăzută pentru 2018, în cadrul amplelor lucrări de modernizare a stației și a pieței cu același nume de la suprafață. Premetroul aflat în funcțiune în Antwerpen este compus din două axe diferite, o axă nord-sud cu o ramură spre vest
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
persoanelor cu mobilitate redusă: Meir și Sport (din 6 martie 2005), Diamant (din 4 februarie 2011), Astrid și Zegel (din 18 aprilie 2015). Realizarea unor facilități similare în stația Opera este prevăzută pentru 2018, în cadrul amplelor lucrări de modernizare a stației și a pieței cu același nume de la suprafață. Premetroul aflat în funcțiune în Antwerpen este compus din două axe diferite, o axă nord-sud cu o ramură spre vest, pe sub Schelde, și o ramură spre est. Cele două tronsoane sunt independente
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
a pieței cu același nume de la suprafață. Premetroul aflat în funcțiune în Antwerpen este compus din două axe diferite, o axă nord-sud cu o ramură spre vest, pe sub Schelde, și o ramură spre est. Cele două tronsoane sunt independente, iar stația Astrid servește drept corespondență între ele. Mai există o conexiune între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se desprinde din axa de est după stația fantomă Carnot, apoi se conectează cu axa nord-sud înainte de stația Schijnpoort. Această
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
Schelde, și o ramură spre est. Cele două tronsoane sunt independente, iar stația Astrid servește drept corespondență între ele. Mai există o conexiune între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se desprinde din axa de est după stația fantomă Carnot, apoi se conectează cu axa nord-sud înainte de stația Schijnpoort. Această ramură de nord nu este în prezent în exploatare. Axa nord-sud este un ansamblu de tuneluri cu o ramură spre vestul orașului, subtraversând râul Schelde între stațiile Astrid
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
independente, iar stația Astrid servește drept corespondență între ele. Mai există o conexiune între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se desprinde din axa de est după stația fantomă Carnot, apoi se conectează cu axa nord-sud înainte de stația Schijnpoort. Această ramură de nord nu este în prezent în exploatare. Axa nord-sud este un ansamblu de tuneluri cu o ramură spre vestul orașului, subtraversând râul Schelde între stațiile Astrid și Diamant în dreptul Gării Antwerpen-Centraal. Ea este parcursă de șase
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]