1,512 matches
-
primesc ca pe Dumnezeu, deși cuvântul lui este simplu și nearătos și smerit la vedere. Cel care grăiește cu dispreț împotriva celui smerit la cuget, este ca și unul care și-a deschis gura împotriva lui Dumnezeu. Fiarele sălbatice își îmblânzesc sălbăticia înaintea lui, deoarece simt în el mireasma lui Adam...” [11] Dar cuvântul poate fi folosit și cu conotație negativă de înjurătură, hulă, blasfemie, sau clevetire. Astfel Iordache Golescu arăta: ,,Cuvântul aspru scârbă aduce, iar cel dulce dragoste aduce. Cuvinte
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
greu a fost să-l ferească de răul care venea dinăuntru, dinăuntrul lui de adolescent năvalnic, de tânăr neîmblânzit, lovind în stânga și în dreapta indiferent cine-i stătea în cale, prieten sau iubita, rudă sau om vârstnic. A încercat să-l îmblânzească, să-l apere de el însuși, fiindcă făcând rău lumii, își făcea rău sie însuși, a încercat să-i vorbească, să-l domolească, să-l învețe ce-i binele și ce-i râul. Dar rar a reușit. Se învinovățea pe
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
imobilizați și-l aduceți la noi să-l predăm la Poliție... Vezi să nu-l lovești, că pe noi nu ne apără nimeni, mama ei de lege! Dar ia bastonul cu tine, că..., Doamne ferește! Să-l vadă acela, să se îmblânzească. Ai grijă să nu-l lovești! E clar? - Este clar, dar în legitimă apărare, pot să... - Băi, tinere! Nu ai auzit? Aplici metodele de apărare-imobilizare și gata! Îi pui cătușele dacă este violent. Atâta lucru ai făcut și tu la
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
deathless wings you’ll get. *** Bibliotecile adâncesc fântânile în salba curcubeului. Cărțile-s din ploi, iar forma lor o schimbă ochii stelelor. Cărțile sunt razele de soare frământate în pâinea cuvintelor. Cărțile deschise îmbracă dimineață cu râs de copil. Cartea îmblânzește tăcerile și îi trage din lăcașul umbrelor pe cei rătăciți. Citind, aluneci ușor în bărcile Soarelui, bei nectarul fericirii Cititorul prețuiește visele ce cresc în fapte de zbor. Să deschizi și-n vis o carte și-ți cresc aripi far
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Toate Articolele Autorului Haide noapte haide lună gata-s stelele să ardă hai s-o ardem împreună cât tăcerea-i o petardă Gata-s stelele să ardă pe-acest pat ca de jăratec chiar și dragostea eu cred că o-mblânzești numai sălbatec Pe-acest pat ca de jăratec hai s-o ardem împreună noaptea ca pe-un cal o-ncalec haide noapte haide lună Din cer Doamne stă să cadă steaua mea ca o grenadă Costel Zăgan, CEZEISME II Referință
FOC DE ORHIDEE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376051_a_377380]
-
VICTORIA MILESCU - ACTUALITATEA UNUI MIT Autor: Victoria Milescu Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mitul lui Orfeu, poetul trac, născut din muza Calliope și zeul Apollon, ce-și acompania cu vocea și lira versurile îmblânzind oamenii și fiarele, a traversat veacurile. Nefericita sa poveste de dragoste precum și tragicul lui sfârșit au inspirat numeroase creații artistice în teatru, film, muzică, literatură etc. Longevitatea și popularitatea acestui mit se datorează faptului că atât prin viața sa dar
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
iubitei sale care îl urma, sugerând între altele evanescența vieții dar și a morții. Eroul rămâne să-și plângă nefericirea și, refuzând alte femei, provoacă mânia menadelor care îl sfâșie, capul său urmând să plutească pe mare cântând în continuare, îmblânzind valurile, așa cum se întâmplase în timpul expediției argonauților care îl luaseră cu ei pe Orfeu, spre a îmblânzi apele și stâncile din drumul lor. Tragica poveste preluată și de Elena Armenescu, versificată onest și sensibil, induce credința, între altele, că cel
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
-și plângă nefericirea și, refuzând alte femei, provoacă mânia menadelor care îl sfâșie, capul său urmând să plutească pe mare cântând în continuare, îmblânzind valurile, așa cum se întâmplase în timpul expediției argonauților care îl luaseră cu ei pe Orfeu, spre a îmblânzi apele și stâncile din drumul lor. Tragica poveste preluată și de Elena Armenescu, versificată onest și sensibil, induce credința, între altele, că cel ce cutează cu ardoare spre piscul greu, nevăzut și enigmatic al poeziei, poate fi luat nesperat și
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
cititori / articol I. VICTORIA MILESCU - ACTUALITATEA UNUI MIT, de Victoria Milescu, publicat în Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015. Mitul lui Orfeu, poetul trac, născut din muză Calliope și zeul Apollon, ce-și acompania cu vocea și lira versurile îmblânzind oamenii și fiarele, a traversat veacurile. Nefericită să poveste de dragoste precum și tragicul lui sfârșit au inspirat numeroase creații artistice în teatru, film, muzica, literatura etc. Longevitatea și popularitatea acestui mit se datorează faptului că atât prin viață să dar
VICTORIA MILESCU [Corola-blog/BlogPost/376666_a_377995]
-
grafice deosebite, cu desene semnate de Andrei Câmpan, extrem de potrivite cu substanță și tonul poemelor, în pandant. ... Citește mai mult Mitul lui Orfeu, poetul trac, născut din muză Calliope și zeul Apollon, ce-și acompania cu vocea și lira versurile îmblânzind oamenii și fiarele, a traversat veacurile. Nefericită să poveste de dragoste precum și tragicul lui sfârșit au inspirat numeroase creații artistice în teatru, film, muzica, literatura etc. Longevitatea și popularitatea acestui mit se datorează faptului că atât prin viață să dar
VICTORIA MILESCU [Corola-blog/BlogPost/376666_a_377995]
-
cobor din viață în moarte. Din acest imens Nimic, iată, sunt și eu părticică. De poezie, de poezie o să mor în curând, vulpea ascunsă sub haină, cea care-n taină îmi cere o halcă. Scorpia mea neîmblânzită, scorpia care mă îmblânzește singura Singurătate peste care mă simt ca o regină. Ca o regină în zdrențe cerșind pe la uși un coltuc de încredere, un coltuc de suflet... Scorpia cu care o să vă plesnesc peste ochi cum plesnea cu biciul, Atila... Eu v-
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
al cărei scut m-am așezat imediat ca să mă simt ocrotită! Puterea mea venea din propria-mi slăbiciune, din strigătul de moarte al mamei gâlgâind de sânge. Nu știu ce m-a înduplecat să rămân totuși, aici. Poate scorpia care m-a îmblânzit, Scorpia mea, Singurătatea...care poartă numele Poesiei... Lăsasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduță rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi de tub lung, mișcător, moale, catifelat la atingere pentru închisoarea aceasta numită ironic: viață. Mă jucam
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar cuprinde pe cei care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi de ieri./ Dacii noștri-și sorb tăria de din
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului Arzând ca o torță Departe de trupul tău pe malul mării Mă simt ca Orfeu rătăcitor pe ape Și nici o liră nu vibrează pe coarda zării Să mă îmblânzească simțindu-te aproape. Nu-ți mai simt căpșunile buzelor deșarte Și nici sânii piersice coapte, Marea sublimă la picioare mă desparte De tine și-n scoici mi-aduce șoapte. Mă simt un vârtej de flăcări pustiit Și-aș vrea din
ARZÂND CA O TORŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373129_a_374458]
-
aceea minunată din ulciorul de lut. Într-un an, venise chiar cu un pui de-al el, care se dădea sperios, nu îndrăznea să se apropie de beduin, oricât l-ar fi ademenit! Se vede, nu orice sălbăticiune poate fi îmblânzită! Și mai trecură alți câțiva ani. Beduinul îmbătrânise, puterile îl părăsiseră. Nu mai ieșea din casă. Caprele din țarcul din spatele casei behăiau de supărare. Nu avea cine să le ducă la păscut. Atunci veni și gazela, prietenă cu beduinul. Ceva
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
militare până în zone ca Libia, Thermiscrya sau Anatolia de astazi și chiar în regiunea mongolă din Asia. Se crede că superioritatea în luptă a amazoanelor a fost dată și de faptul că aceste femei au călărit înaintea grecilor și au îmblânzit caii chiar înainte ca oricine altcineva să o poată face, lucru care le-a dat un ascendent vizibil în luptă. Ori, așa cum am arătat mai sus, Kahina lupta și conducea călărind pe cai. Iar faptul că ar fi fost o
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
vitezei. Trăim într-o lume superficială, într-o lume în care mulți se gândesc numai la partea materială și tot mai puțini mai cred în adevăratele valori. Acele valori ce nu se pierd în noaptea trecutului "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim - spunea Antoine de Saint-Exupery - oamenii nu mai au timp să cunoască nimic, cumpăra lucruri de-a gata, de la negustori. Cum însă nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni". Se pare că omul contemporan se lasă condus de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
vitezei. Trăim într-o lume superficială, într-o lume în care mulți se gândesc numai la partea materială și tot mai puțini mai cred în adevăratele valori. Acele valori ce nu se pierd în noaptea trecutului "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim - spunea Antoine de Saint-Exupery - oamenii nu mai au timp să cunoască nimic, cumpăra lucruri de-a gata, de la negustori. Cum însă nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni". Se pare că omul contemporan se lasă condus de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
știu fără tine cum se cântă când se așază-n portativ diezi de râs înalt și nu știu cum cuvântă glasul iubirii... Zborul mi-l retezi de-mi iei nemărginirea ta albastră și-mi lași doar o fărâmă de apus să-mi îmblânzească cerul din fereastră. Și nu știu fără tine cât s-a spus din gândul alb al iernii fără nume, din cel al verii, încă auriu, din cel lăsat pe margine de lume să pârguiască roade de pustiu. Nu știu măcar
DEPENDENŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374759_a_376088]
-
zarul, uite așa!și începu să facă demonstrații sub ochii celor două neștiutoare, care zâmbeau și îl priveau cu drag. Așa trecu aproape o săptămâna, pe nesimțite. Gabi alerga, ori de câte ori avea puțin timp liber, să-și vadă iubirile, venirea lui îmblânzind atmosfera și descrețind frunțile tuturor. Pentru Ionuț era cea mai mare bucurie, îi sărea în brațe și îl acoperea pe obraz cu pupici, iar acesta se topea de fericire când îi simțea mânuțele îmbrățișându-l și pupicii pe obraz. Îl
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
trăiește, și hrana-i e puțină și, trupul biruindu-și-l, cuvîntul și gîndul își stăvilește, în cugetare se afundă și necutremurat rămîne [315]; cel care egoismul său lăsînd, violența, orgoliul, dorința, mînia și bogăția, la avere renunță și se îmblînzește, una cu Brahman poate deveni. Identic cu Brahman, sufletul senin, durerilor străin și patimilor [316], egal cu tot ce are viață, prin Mine el atinge suprema devoțiune. Prin astfel de evlavie, el Mă cunoaște pe Mine în adevărata mea Ființă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
între 896-900. Cît privește invaziile care produc slavizarea Balcanilor în secolul al Vl-lea, acestea de-abia sînt menționate. După opinia sa, bilanțul acestor secole zbuciumate este clar, însemnînd triumful rezistenței daco-romane. "Romanii, în afară de faptul că erau în general viteji, au îmblînzit națiunile barbare. În Dacia, ei au urmat principiul: "Acolo unde romanul a învins, acolo îi este casa" și s-au apucat să facă agricultură. În Dacia, ei au fost singurii care au lucrat pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Goliat al evului mediu cu tot întunericul și esclusivismul lui. Caracteristic și vrednic a se recunoaște în favoarea catolicismului e tendința de-a nu baza creșterea poporului pe idei abstracte, cari să convingă capul, ci pe idei redate intuitiv, care să îmblînzească inima, de aceea frumoasele arte au fost cele mai puternice arme ale bisericii. Arhitectura, muzica, sculptura și poezia au fost puse în serviciul bisericei pentru a da în această sferă curată, neatinsă de nici o suflare impură, un adăpost sufletului omenesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a compromis tot ce o jumătate a naționalității noastre câștigase prin o continuă muncă, iar în sferele dominante din Viena s-a operat o deplină schimbare de front față cu toți românii. Abia acum în urmă s-a mai îmblînzit soarta în Bucovina, mai mult din cauze de oportunitate, dar s-au înăsprit în Ardeal, unde asemenea cauze nu există. Așadar acestei iluzii a sacrificat atunci d. Brătianu țara sa. O rețea de drum de fier începînd la Roman și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
religioasă, ci totodată națională. Bizanțul a avut veleități de papism, biserica rusească are veleități periculoase de cezaro-papism, de întindere a legii prin mijlocul săbiei pentru augmentarea puterii statului; la români ea a fost din capul locului o comunitate religioasă care îmblînzea prin iubire inegalitățile sociale și care făcea pentru oameni o datorie din ceea ce, în lumea modernă, e un drept. Liniamintele organizării democratice a bisericei române se arată ab antiquo încă. Stând cu alte biserici în legături formale, nu de subordinație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]