1,408 matches
-
acestui nucleu de populație i se adaugă alte organizații diferite care influențează În mod decisiv performanțele lor, incluzând aici partenerii de schimburi comerciale, reprezentanții concurenței, sursele de finanțare și factorii reglatori. Câmpurile sunt limitate de prezența cadrelor cultural-cognitive sau normative Împărtășite ori de sistemul reglator comun, astfel Încât ele «să formeze o arie cognoscibilă a vieții instituționale». În acest sens granițele sectoarelor sociale sau ale câmpurilor organizaționale (voi folosi de acum Înainte a doua variantă) sunt funcționale și nu geografice. Delimitarea funcțională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Scott, 1992:163) 4.3. Construcții sociale În abordarea cultural-politică pe care o propune, Fligstein (1996) conceptualizează câmpurile mai degrabă În calitatea lor de construcții sociale: câmpul este acea structură a pieței ce se caracterizează printr-o cultură locală (semnificații Împărtășite) și relații sociale stabile. Din rațiuni mai degrabă metodologice, Scott (1998) accentua delimitarea câmpurilor după criteriul obiectiv al funcțiilor serviciilor și produselor realizate de către acestea. Totuși, Fligstein nu produce vreo delimitare sau clasificare a câmpurilor, dar consideră că structurarea acestora
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimarea utilizării acesteia conform cu principiile teleologiei sociale raționale Înseși. În același timp, procesul de negociere a semnificațiilor și regulilor presupune o viziune simultan conflictuală și integrantă În care diferențialul de putere Între actori poate explica impunerea anumitor concepții (ce devin Împărtășite) În defavoarea altora. O analiză a comportamentului organizațional din perspectivă instituționalistă ar presupune mai Întâi identificarea intereselor (sau revendicărilor) exprimate În respectiva organizație, a puterii asociate acestora dar și a legitimității lor În termenii unor valori În sine sau a unor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din perioada clasică -Durkheim (1922, 2001) și până la Selznick (1948) sau Parsons (1990). Desigur, În concepțiile acestora, sistemele normative includ deopotrivă elemente cultural-cognitive și valorice, Însă accentul se pune pe componenta evaluativă. Parsons (1990), bunăoară, consideră că normele și valorile Împărtășite reprezintă bazele ordinii sociale stabile. În al treilea rând, autori instituționaliști contemporani precum Zucker (1977, 1987), Meyer & Rowan (1991), Jepperson (1991), Meyer (1992), Meyer și Scott (1992), Douglas (2002) consideră că instituțiile se bazează, În primul rând, pe un pilon
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțiile modelează cunoașterea socială și constituie părți ale sistemelor simbolice comune. Ele modelează percepțiile sociale și impun, la nivel cognitiv, modalități prestabilite de acțiune, scenarii tipizate, neproblematizate și luate-ca-atare de actorii sociali; realitatea este o construcție culturală, iar cunoașterea socială Împărtășită a acesteia determină logici comune ale acțiunii. Capacitatea acțională a actorilor este constituită din „rețete sociale” Învățate, diferențiate În funcție de rolul social Îndeplinit, dar și de contextul sau câmpul social; „rețetele” sau strategiile rutiniere de acțiune sunt considerate de la sine Înțelese
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri social definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor și utilității scade de la prima abordare a instituțiilor la cea de-a treia În care acesta este preluat de cultură, ideologii și sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele, motivațiile, sinele și raționalitatea În sine sunt categorii ale acțiunii (clasificări) modelate instituțional și care se Înscriu În logica instituțională a unui câmp, fie acesta cel economic, al raționalității calculatoare. Bourdieu (2000
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
religia etc.), dar funcționarea societății presupune integrarea acestora (prin diferențiere laterală și/sau verticală) Într-un univers de semnificații coerent. Violarea (intenționată sau nu) a acestor semnificații și, În consecință, pierderea legitimății devine sursa schimbării instituționale. Modificarea sistemelor de credințe Împărtășite poate fi generată de inconsistența internă a ordinii instituționale - de exemplu contradicția instituțională Între democrație și birocrație, sau Între capitalism și democrație. În același timp, nu este neglijată abilitatea unor actori de a manipula simboluri În serviciul propriilor interese, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficiență, de performanța În coordonarea proceselor de muncă și, prin obținerea unui raport competitiv preț/calitate, de satisfacția clienților. În al doilea caz, organizațiile operând În medii preponderent instituționale ar fi recompensate În măsura conformării la regulile și credințele social Împărtășite, indiferent de eficiența acestora În cadrul organizației. În primele cazuri, ar exista o tehnologie de producție justificată pe considerente de eficiență, În celelalte ar exista o tehnologie socială, justificată prin Înțelegerile Împărtășite Într-un anumit domeniu. În concepția noastră, ambele tipuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
recompensate În măsura conformării la regulile și credințele social Împărtășite, indiferent de eficiența acestora În cadrul organizației. În primele cazuri, ar exista o tehnologie de producție justificată pe considerente de eficiență, În celelalte ar exista o tehnologie socială, justificată prin Înțelegerile Împărtășite Într-un anumit domeniu. În concepția noastră, ambele tipuri de medii sunt deopotrivă instituționalizate: În primul caz Însă, regulile și credințele vizează și „construiesc” deopotrivă produsul final și caracteristicile de conformitate ale acestuia, dar și mijloacele de realizare. Ele definesc
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
morale și Încredere interpersonală (Larson, 1992). În plus, abordarea rețelelor se diferențiază de concepția instituționalistă asupra organizării prin aceea că se bazează pe mecanisme particulare de guvernare a relațiilor concrete, și nu pe norme sau strategii practice generalizate și unanim Împărtășite. În cadrul rețelelor, rolurile nu sunt „legal” prescrise (Mihăilescu, 2004:55 ), nefiind asumate la nivel normativ și nici nu reflectă strategii practice (cogniții) preluate ca atare (instituite); rolurile sunt mai degrabă asumate prin reciprocitate, fiind În permanență reconstruite contextual, pe măsura
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin deservirea anumitor clienți, dar și emergența unui pattern al relațiilor stabile Între actori (organizații). Capitalul social disponibil prin consolidarea Încrederii În situații interacționale concrete și scăderea oportunismului În relațiile implicate În rețele este complementat de difuziunea unor modele mentale Împărtășite care legitimează configurația structurală a câmpului. Structura de roluri emergentă este rezultatul implicării tranzacțiilor În relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate). Pe de altă parte, structurarea rețelei nu este doar obiectiv semnificativă, ci presupune o percepție subiectivă Împărtășită (este adecvată la nivelul semnificațiilor). Structura nu este doar fizică, ci reprezintă și un element cultural În același timp. „Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații” și, În continuare, „rețelele de relații Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizației reflectă instituirea mediului inițial al organizației și manifestă o inerție consistentă, inerție apărată În primul rând de structura de putere care o dublează. Interesele deja constituie În interiorul organizațiilor și al câmpurilor sunt cele care definesc sensurile acțiunii și semnificațiile Împărtășite urmărind astfel menținerea statu-quoului. 2. Structurarea și logica câmpurilor organizaționale În acest context al instituirii mediului organizațional, Fligstein (1996, 2001) argumentează că scopul acțiunii pe o anumită piață ( Într-un anumit spațiu ce tinde a institui o ordine socială) este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
manifestă un nivel superior de integrare (În multe cazuri firmele străine Își trimit proprii tehnicieni pentru a coordona procesul productiv) comparativ cu cele ocazionale, precum și existența unor mecanisme interne de soluționare a conflictelor. Pe de altă parte, Încrederea generează așteptări Împărtășite, clienții și firmele partenere românești având deopotrivă credibilitate În angajamentele asumate. În interviurile realizate, un manager definea relația specială (implicată) pe care o avea cu unul dintre „partenerii tradiționali”: Sunt și relații de Încredere, pentru că, la un moment dat, după
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reale de schimb/cooperare Între actori și este plauzibil În baza datelor calitative culese În cadrul cercetării. În cazul câmpurilor avem de-a face deopotrivă cu o constituire socială a actorilor și a rolurilor acestora În baza concepțiilor legale și culturale Împărtășite, dar și cu o asumare a capacității de acțiune a actorilor care este, În general, Îndreptată spre asigurarea stabilității și supraviețuirii sistemelor constituite. Cooperarea socială se manifestă În instanțe În care În aceeași măsură acțiunea intențională, relațiile sociale și instituțiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cultural. Valoarea euristică a noțiunii de câmp se regăsește În perceperea acestuia ca sistem de acțiune structurat de anumite relații și mize de putere, dar care este În același timp caracterizat printr-un grad de instituționalizare și existența unor credințe Împărtășite. În acest cadru teoretic, rolul acțiunii intenționale nu este neglijat, dar este plasat Într-un context cultural determinant și În perimetrul unor relații sociale structurate. Cooperarea socială organizată În interiorul cîmpurilor are o dublă Întemeiere: social-relațională și culturală. Astfel, cooperarea organizată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
într-un anumit context sociocultural și care sunt însușite și practicate de către subiecții umani luate ca atare, „gata confecționate”, fără a fi rodul experienței personale și fără a fi critic examinate de gândirea proprie. De remarcat că - în ciuda părerii larg împărtășite, inclusiv în comunitatea științifică -, elaborate și selectate de grupurile sociale și etnice pe intervale relativ mari de timp, ele pot fi descrieri și evaluări corecte. Cercetări sistematice concrete arată acest lucru. Astfel, de exemplu, dintre stereotipiile de gender (inter-sexe), cele mai multe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reconcilierea rezumîndu-se la o scurtă încrucișare de priviri, atunci când Pomponescu, sărutând mâna Indolentei, pe care figura inelul dăruit, își reluă poziția dreaptă. Încolo, conversația fu colectivă, încredințată mai ales femeilor. Doamnele Pomponescu felicitară pe Ioana pentru succesul de la Legația franceză, împărtășit lor de Pomponescu. Orice aluzie la arhitectură fu cu grijă evitată și unica artă admisă în convorbire fu muzica. Ioana, la solicitările obștești, consimți a deschide pianul și a îngîna sobru un lied în atenția exagerată a tuturor. Fără voie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
restabilirea păcii în Filipine, în Balcani, în Columbia, în Guatemala, în Sri Lanka și în Orientul Mijlociu. Norvegienii susțin că această atitudine reprezintă moștenirea misionarismului luteran; în același timp însă, poziția de conciliator face ca Norvegia să se identifice cu anumite valori împărtășite și de alte națiuni, ceea ce îi sporește puterea blândă. Ministrul de Externe Jan Peterson a argumentat faptul că "am obținut un oarecare acces", explicând că prezența Norvegiei la masa atâtor negocieri îi promovează importanța și valoarea în fața altor țări mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
mai cunoscută este aceea între cultura înaltă de pildă literatura, arta și educația care se adresează elitelor și cultura populară, orientată către divertisment, a maselor. Când cultura unei țări cuprinde valori universale, iar politica țării respective promovează valori și interese împărtășite și de alte popoare, crește probabilitatea obținerii rezultatelor dorite, datorită relațiilor de atracție și datorie create în felul acesta. Este puțin probabil ca valorile înguste și culturile mărginite să exercite putere blândă. Statele Unite, de pildă, se bucură de o cultură
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și, prin urmare, am ajunge să îmbrățișăm o anume formă de multilateralism. La o adică, ceilalți ar trebui să-și cunoască interesele mai bine decât le cunoaștem noi."107 De vreme ce moneda forte a puterii blânde este atractivitatea bazată pe valorile împărtășite, pe dreptate și pe datoria celorlați de a contribui la politicile ce concordă cu valorile respective, este mult mai probabil ca dezbaterile și consultările multilaterale și nu promovarea unilaterală a valorilor să genereze putere blândă. Există tot mai multe dovezi
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dar își menține o înțeleaptă balanță în integrarea trecutului cu experiențele sale actuale. În relația cu copilul prezintă încredere în sine ce-i permite creativitate, flexibilitate în această relație. Calmează și reconfortează partenerul (copilul etc.) într-o relație de plăcere împărtășită, imprimând copilului un atașament sigur, iar partenerului adult, securizare. * Adultul cu atașament dezinteresat (indiferent) În copilărie corespunde unui atașament ambivalent (evitant), presupune experiențe amprentate de teamă. Este inflexibil și evitant (decât să rănească din nou, mai bine pretinde că nu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
mai întâi este autonomizarea economiei și inventarea instituțiilor consacrate activităților economice: întreprinderea și piața 1. Aportul esențial al lui Polanyi constă fără îndoială în faptul de a fi încercat să surprindă într-o lumină nouă implicațiile teoretice ale acestor concepții împărtășite, confruntându-le îndeosebi cu fenomenele economice descrise de etnologi. Această operație îl face să pună sub semnul întrebării unele instrumente conceptuale fundamentale ale teoriei economice clasice, autorul arătând că, centrate asupra sistemului capitalist, ele nu pot da seama de realitățile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cultul de posesiune de pe coline se construiește relația cu puterea centrală, producerea ei ca mediator simbolic și individualizarea în dependență prin posesie. Ceea ce se joacă aici este mai ales reproducerea puterii regale (eliminată de francezi în 1897) ca mediator simbolic împărtășit, ceea ce permite îndepărtarea puterii coloniale a străinilor din realizarea comunicării interne. Cultul strămoșilor, ceremoniile multiple desfășurate în timpul destinat transformării morților în strămoși, mormintele cu arhitectură adesea bogată și variată, construirea sau restaurarea lor, întoarcerea morților, care ia o amploare considerabilă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care îi opune pe țărani unei fracțiuni a notabililor locali; miza acestui conflict este menținerea puterii tananarivene ca străină, aceasta fiind fixată în filiația cu francezii; ceea ce înseamnă de altfel menținerea configurației instalate în cadrul colonial și în care mediatorul simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o dorință de conservare a modului de comunicare. Negarea posibilității de a produce noua putere centrală ca mediator simbolic trece prin refuzul de a accepta autoritatea notabililor care se prezintă ca intermediari și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]