729 matches
-
-te pe tine și băiatul. Am vorbit deja cu Regina Mamă Strala și poți să mă crezi când îți spun că se simte ușurată când știe că tu te afli acolo cu fiul ei." Continuând să meargă, Gosseyn Trei se împleticea puțin, cărând încă creanga cu care avea grijă să nu-l lovească cumva pe băiat... Analiza implicațiile gratitudinii tinerei mame fără să-și dea seama exact ce simțea el. Dar îi veni un gând: "Se pare domnule alter-ego, că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
elementele reziduale moștenite de la comunism, să precipite schimbarea și să accelereze tranziția către o democrație liberală (rețeta tranzițională poloneză), elita politică postcomunistă românească a optat pentru o strategie a reformelor în pași mărunți. Însă chiar și aceștia au fost deliberat împleticiți de noua elită postcomunistă, astfel că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu doar de lentoare, ci chiar tărăgănată de instinctul conservator al elitei politice. În miezul evenimentelor tulburătoare din decembrie 1989, garnitura membrilor revizioniști ai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nu, asta-i cea mai grozavă chestie! — A doua zi am ieșit de cu dimineață să mă plimb, continuă prințul de îndată ce Rogojin se opri, deși râsul încă îi mai tremura pe buze spasmodic. Văd că pe trotuarul de lemn se împleticește un soldat beat, cu hainele zdrențuite pe el. Se-apropie de mine: „Cumpără, boierule, o cruciuliță de argint, o dau numai pe două grivne; e de argint!“ Văd în palma lui cruciulița, probabil că de-abia și-o scosese de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asta... cum să zic de!... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (urale și ciocniri) [...] CAȚAVENCU (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele): Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la inimă"8. Cs. Szabó a plecat imediat spre capitală, de acolo a urmat calea armatei, și, împreună cu Pluhár István, cunoscutul reporter sportiv, a
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
mai bogat!” În finalul primului volum, Zola ne prezintă un Fouan, un țăran care a pierdut totul, un om al disperării: Dar inima îi era grea, picioarele i se împiedicau pe drumul negru, o tristețe apăsătoare îl făcea să se împleticească, aidoma unui om băut. Nu mai avea pământ, și în curând nu va mai avea nici casă. De acum încolo nu mai avea nici măcar o piatră pe care să pună capul, pribegea pe câmpuri ca un sărman, noaptea și ziua
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cineva însă nimic. Doar copaci ce se întindeau la nesfârșit. Am înghițit în sec strângându-mi brațul cu putere pentru a opri usturimea. Un alt crănțănit ca de oase și am rupt-o la fugă, picioarele mi se încurcau și împleticeau, vântul tăios îmi îngheța nasul și urechile făcându-mă să mă vâr cât mai adânc în geacă. Am făcut efortul de a nu mă opri, poteca rămăsese mult în urmă și în sfârșit puteam zări luminile din fața casei. M-am
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
ironic și ziua mea de naștere. Eram speriată! Eu nu am vrut o petrecere mare, dar părinții mei au insistat să invităm pe toți vecinii și câțiva colegi de la școală. Eram fericită în ciuda gândurilor mele în care mă împiedicam și împleticeam ori de câte ori aveam un moment de singurătate. Baloane, decorațiuni, jocuri. Deschideam cadouri când am auzit-o pe mama: - Emi! - căci așa îmi ziceau părinții de la Emilia. Eram complet zăpăcită pot spune, dar apoi am putut distinge silueta domnului Vali. - Felicitări, domnișoară
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
al studiului de față) astfel: "Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Periferigerilerimini Uriașul Periferigerilerimini are patruzeci de picioare înălțime și un singur ochi în mijlocul frunții, e îmbrăcat în frunze și poartă după el un trunchi de stejar drept măciucă. Deja nu mai pare simpatic, oricât de haios ițar fi numele carețmi împleticește limba la rostire. Iar când tună „Îmi place nespus de mult să mănânc copii mici!“, mi se taie răsuflarea. În fața lui, nuți bine să faci nimic din ceea ce ar face orice alt om normal, pus în ipotetica situație de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
orele de curs, a avut loc și un consiliu pedagogic cu măsuri și directive în vederea sfârșitului de an școlar. Asistam pasiv, cu privirea în gol și capul arzând ca o sobă încinsă!” S-a învoit, a plecat acasă mai mult împleticindu-se, soția s-a speriat de starea în care era, l-a doftoricit cum a știut, după care, a doua zi au ajuns la neurolog. I s-a dat un tratament pe bază de somnifere, concediu prelungit, care până la urmă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
elementele reziduale moștenite de la comunism, să precipite schimbarea și să accelereze tranziția către o democrație liberală (rețeta tranzițională poloneză), elita politică postcomunistă românească a optat pentru o strategie a reformelor în pași mărunți. Însă chiar și aceștia au fost deliberat împleticiți de noua elită postcomunistă, astfel că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu doar de lentoare, ci chiar tărăgănată de instinctul conservator al elitei politice. În miezul evenimentelor tulburătoare din decembrie 1989, garnitura membrilor revizioniști ai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mâna pe dânsul, că el e încă foarte mic și prostuț... Grivei, cățelușul, îmi era tare drag. Îmi petreceam clipe-n șir privindu-l, urmărindu-l. Când ieșeam din casă în ogradă, venea tot o fuguță la mine. Mi se împleticea printre picioare. Se rotea înjur, îmi aținea calea, mârâia ori mă prindea cu gurița de pantaloni, se oprea înaintea mea, lătra scurt și dădea din coadă și parcă-mi zicea: "Lasă dracului latina! Hai să ne jucăm oleacă! Numai oleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
strigă la rându-i la văr-miu și-l izbi În șale ca să-i dea drumul. O strângea În somn Între picioarele Încleștate, ca și cum l-ar fi urmărit și-n vis frica să n-o piardă. După ce o eliberă, veni Împleticindu-se și cu ochii cârpiți să-mi deschidă ușa țarcului ăla cu două paturi și o noptieră Între ele. Și pe acolo trecusem de multe ori. Să fi fost vreo zece ani de când găsisem În noptiera dintre paturi două livrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
miezul pământului. De multe ori rămân așa acolo, ore întregi, și Aia trebuie să mă strige cu glas speriat când observă că nu mai sunt în casă. Mă ceartă afectuoasă și mă sprijină de umeri, ca să ajung înăuntru. Eu mă împleticesc dinadins ca să simt cât mai aproape trupul ei încordat ce mă ține strâns, în timp ce mă conduce ca pe un bicisnic. Adopție ratată Sunt pe cale să adopt o veveriță: îi dau de mâncare zilnic, ademenind-o în fel și chip să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
La Red Peak Station coborâm din telegondolă și facem un popas de o jumătate de oră, timp care ne permite să Înaintăm pe un podium de scândură, câteva sute de metri, Într-o lume magică, printre pini maiestoși australieni, liane Împleticite de trunchiul copacilor noduroși de unde Își trag seva, până la dispariția treptată a gazdei, orhidee liliachii sau albe, ce se revarsă grațios ca un policandru, de pe scoarța unor arbori, ferigi uriașe ca În timpuri preistorice, eucalipți drepți cu Înălțimi de peste 20
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
noapte, mai ales la poker și ruletă. Când se bat zorile În imensa putină lăptoasă a cerului și soarele mijește timid, vezi ieșind pe ușa cazinoului, cu fețe buhave, ochi Înroșiți de nesomn, oameni mirosind puternic a tutun și băutură, Împleticindu-se de ghinionul care i-a Însoțit În noaptea fatidică... Puțini sunt cei ce zâmbesc fericiți de norocul neașteptat ce a dat peste ei și sumele mari câștigate din neatenția și nepriceperea altora. Și unii și alții par obosiți, visând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
campanii militare la care a participat Australia din 1946 până În 1990, adică perioada Războiului Rece415. Trupe australiene au fost implicate și după 1990 În războiul din Afganistan (2001) și Irak (2003). După un program atât de Încărcat, picioarele ni se Împleticeau, urechile țiuiau, iar din stomacul gol veneau chițcăieli deranjante pentru cei din jur. Și colac peste pupăză, când ne așteptam mai puțin cerul se Întunecă și stropi mari de ploaie băteau În geamurile mașinii și se adunau rotocoale În 414
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai important, câți aparțineau trupelor încercuite. Sursele armatei române susțin că aceasta avea 12.600 de oameni în interiorul încercuirii. La aceștia se mai adaugă și câteva sute de italieni. În momentul capitulării, prizonierii se prezentau numai piele și os, ieșeau împleticindu-se din pivnițe și buncăre, cu brațele 1 Constantin I. Kiritescu, Op. cit., vol. II, p. 143; - 84 ridicate în semn de capitulare, căutând cu privirea o bucată de lemn, pe care să o folosească drept cârje. Din cauza degerăturilor, mulți de-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mai important, câți aparțineau trupelor încercuite. Sursele armatei române susțin că aceasta avea 12.600 de oameni în interiorul încercuirii. La aceștia se mai adaugă și câteva sute de italieni. În momentul capitulării, prizonierii se prezentau numai piele și os, ieșeau împleticindu-se din pivnițe și buncăre, cu brațele ridicate în semn de capitulare, căutând cu privirea o bucată de lemn, pe care să o folosească drept cârje. Din cauza degerăturilor, mulți de-abia puteau să mai meargă. Aproape toți își pierduseră unghiile
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
treilea care merge alături de tine? Când număr nu suntem decât tu și cu mine Dar când privesc înainte pe drumul alb Mai este întotdeauna cineva mergând alături de tine... Cine sunt gloatele acelea cu fața ascunsă rotindu-se Peste câmpii nesfârșite, împleticindu-se în pământ crăpat Prins în inel în zarea fără adâncime doar Care este orașul de peste munți... În groapa aceasta năruită în inima munților În lumina stinsă a lunii, iarba cântă Peste mormintele răsturnate, în jurul schitului Este schitul pustiu, sălaș
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lichea, deși bun la carte. Era cu vreo trei ani mai în vârstă decât noi și adesea se alătura grupului lui Gâdiuță în escapadele nocturne, fiind acceptat pentru că avea bani. Însă fiind străin de o condiție morală personală, s-a împleticit printre vorbele repetate de la vorbitorii de mai înainte. Adresându-mi-se și mie, i-am spus câteva idei și norme de pedagogie creștină enunțate în Îndreptarul Frățiilor de Cruce: ascultarea, curajul, puterea de împrietenire, exemplul, capacitatea de jertfă, dragostea..., făcând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alții zâmbeau îngăduitori. Bietul moșneag, după aparențe avea 60 ani, dar părea consumat, a privit la copii cu un zâmbet străin de el însuși, și ridicând pumnul stâng a strigat, cât îl mai ajutau puterile, cu glas subțiat și nehotărât, împleticindu-și limba: Tlăiască paltidu’ comunist lomân! Trăgându-și răsuflarea și căutând parcă un lucru pierdut, a strigat iarăși: Tlăiască lepublica populală lomână! Copiii s-au uitat lung, au zâmbit îngăduitor, dar nici unul n-a scos un cuvânt, mai degrabă fiind
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să-i prind una din mâini, dar devenise neplăcut și greu să încerc a pune cu botul pe labe acest animal care ciupea, izbea și îmbrâncea; i-am dat drumul brusc și mișcarea de recul m-a făcut să mă împleticesc, să mă lovesc cu spatele de masă și să răstorn lumânările. În aceeași clipă, Hartley a și zbughit-o din bucătărie, nu spre ușa din față, ci pe cea din spate, direct în iarbă și în învălmășeala de stânci. Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]