756 matches
-
nici astăzi nu știu prea bine ce anume a determinat-o pe Marta să iasă după mine. Bănuiesc că surpriza. Se pregătea să se apere împotriva unui străin care intrase în casa ei ca într-un bordel, pentru ca să-l audă împleticindu-se în scuze și făcându-se singur nătărău. Merita, își va fi zis, să vadă cum arăta la mutră individul. S-a oprit în lumina violentă, privindu-mă curioasă, fără să spună nimic. Nu mai era tânără, dar nici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să se frământe, neștiind ce să facă). Să fugim cât mai e timp! strigă Auta din nou. Soldații erau la douăzeci de pași. Lumea se ferea, mirată. Doar un câine mare, un dulău ciobănesc cine știe cum rătăcit în această mulțime, se împletici între picioarele unuia din sutași. Străinul scoase liniștit dintr-un buzunar o țeavă scurtă, albastră, și strigă spre soldați în limba atlantă, cât putu de tare: - Nu vă apropiați de noi, spre binele vostru! și îndreptă țeava cu mâna întinsă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
percuta. N-o auzea și zâmbea obosit. 151 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI iar pe dobitoc, adică pe frunte, îi fusese înfundată o scufie. Nu avu timp nici să înjure cumsecade, fiindcă bufni de dușumea. Azvârli tichia, pentru că se împletici și în tichie. Vărsă o porție dublă de înjurături și, c-un efort supraomenesc, suflecîndu-și poalele cămășoaiei de noapte în față, se deplasă cu pași mărunți, de fandosită japoneză, până lângă măsuța joasă, lovită de-o erupție de ceșcuțe, scrumiere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mese fuseseră debarasate, iar scaunele fuseseră date de-o parte, astfel încât restaurantul să fie pregătit pentru a doua zi dimineață, când avea să apară echipa de curățenie. Celor doi le-a trebuit de două ori mai mult timp ca să ajungă, împleticindu-se, până la camera lor. Asta pentru că întâi au greșit drumul și-au ajuns în debaraua cu așternuturi și prosoape. Acolo au avut parte de ceea ce ei au numit: momentul lor Boris Becker. Susan și Nick au început să se sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adăugat cu un zâmbet ironic. Apoi a salutat cu o Înclinare a capului și sa pierdut ușor, fără a lua În seamă trecătorii care alergau spre țipetele unei femei din apropiere. Am tresărit și m-am ridicat tulburat, Îndreptându-mă Împleticit către mulțimea care se adunase deja lângă fântâna arteziană de la capătul aleii. Acolo, o mamă țipa disperată privindu și copilul care zăcea inert, cu hainele ude, lângă buza de ciment a bazinului. Surâs Du-te și mănâncă cu bucurie pâinea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
niște stiksuri, ieșite prin pantalonii scurți, tip sport. Acesta consider că fusese și motivul pentru care nu am fost niciodată selecționat În echipa de fotbal a școlii. Eram Înlăturat În favoarea altora din cauza acestor picioarelor subțiri și lungi, În care mă Împleticeam deseori În alergare. Exagerat de lungi... Câinele brutarului de peste drum lătră ca un bezmetic. A trecut iarăși puștiul acela pistruiat plimbând un băț printre zăbrelele gardului. Încep să tremur pentru că cealaltă fotografie este cu mama. O fotografie de-a mamei
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-l În grămezi din ce În ce mai voluminoase. După un timp, mă uitam, stors de puteri, la movila imensă, ce trona deasupra "mormântului" lui Neli. Broboane de sudoare Îmi invadară fața, gura o simțeam schimonosită, bărbia clănțănea cu Înfrigurare. Am Început să alerg Împleticit spre casă, cu buzele strânse, fără Însă a plânge. O ploaie rece, de toamnă, se repezi violent În urma mea. Soneria bâzâi agasant. Ei sunt mi-am zis Oamenii de la Intervenții! Am alergat Într-un suflet să deschid. Era domnișoara bătrână
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
abia Își mai putea ridica mâna la care purta cătușa de aur. Cum stau Întinsă În pat, gândindu-mă că lucrurile ar putea merge mult mai rău (cel puțin soțul meu nu este un alcoolic adulterin În serie), Ben intră Împleticindu-se În cameră, iar mie nu-mi vine să-mi cred ochilor. —O, Doamne, Richard, ce s-a Întâmplat cu părul lui? Rich se uită atent de sub plapumă la fiul lui, care va Împlini un an În ianuarie, de parcă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de pe palier pînă jos la terasă. Filmoteca domnului Hollinger, aflată Într-o cameră de lîngă biroul său, Întețește vîlvătaia. Toată casa e un furnal și toată lumea din interiorul ei piere În cîteva minute. Am simțit-o pe Paula cum se Împleticește și se lasă pe mine și i-am cuprins cu brațul umerii tremurători. Începuse să plîngă, lacrimile ei Îmi umezeau reverul hainei de bumbac. Părea gata să cadă din picioare, dar se adună și șopti: Dumnezeule mare, cine-a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
privirea dintr-un balcon de la etajul al doilea mi-am dat seama că niciun locuitor n-avea să-mi sară În ajutor, darămite să-mi dea voie să mă adăpostesc În grădinile lor. Plin de praf și cenușă, m-am Împleticit pînă la zidul cimitirului protestant. Neghiobul de pilot se Întorsese la altitudinea maximă de zbor, rotindu-se de cîteva ori Înainte de a se angaja Într-o coborîre abruptă către zona de aterizare. LÎngă poarta cimitirului era un container de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
N-oi vrea să te ia de mână... - Să mă duc? bâlbâia președintele. - Du-te, nene. - Dar dacă mă tratează c-un refuz? - Ce refuz, parc-ai avea douăzeci de ani! În cele din urmă, Petrică Cîrcu se ridică matolit, împleticindu-se și se apropie de masa lui Bozoncea. Gheorghe i-a dat un scaun, el a mulțumit și-a spus: - Permiteți? - Poftiți, poftiți, făcu Stăpânul. - Nu vă supărați, doamna dansează? și s-a uitat spre Didina. - Cu plăcere, a râs
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și el locuiește practic în ghereta micuță de acolo; și-a instalat un pat de campanie, un aragaz, un radiator micuț și pisica, Shirley Grăsana. Sally mă urmă cărând geanta cea mai ușoară, cea cu masca și echipamentul de protecție, împleticindu-se și plângându-se de mama focului că e grea. Nu-i de mirare că fusese așa de nedumerit când am pronunțat numele sălii de sport. Furgoneta, un Ford Escort roșu, al cărei aspect de rablă se potrivea cu peisajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mâinile care-mi alunecau stângaci pe încuietori. În sfârșit! zise Sally, care intră și mă sărută pe ambii obraji. Ți-am adus ceva de mâncare. —A, bravo. Dacă aș fi trează, ar fi un lucru extraordinar. Am intrat în bucătărie împleticindu-mă și am umplut filtrul cu cafea. Sally a scos o farfurie din bufet, s-a uitat la ea cu o neîncredere abia disimulată și a spălat-o cu atenție în chiuvetă, cu săpun. De mult nu mai aveam detergent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
întâlnit din nou, acum mai bine de un an, în Africa. Ea era în cădere liberă după episodul despre care acum aproape că nu vorbeau deloc - iar el a prins-o. Pentru asta îi va fi întotdeauna recunoscătoare. Se îndreptă împleticindu-se spre duș și, în momentul în care sună interfonul, încă se mai usca: clienții, jos, la intrarea în bloc. Le deschise. Luând în calcul timpul pe care îl vor petrece în lift, mai avea cam un minut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
voci, ceva mai departe. Maggie se gândi la lumea de dincolo de tunele și se întrebă dacă avea să o mai vadă vreodată. Se auzeau șoapte; se strădui să ghicească limba, dar erau prea departe. Apoi fu din nou înghiontită, picioarele împleticindu-i-se pe suprafața denivelată. Acum era sigură că ceva se schimbase. Se auzea zgomotul străzii: oameni, mașini, pași. Culoarea întunericului de sub eșarfă nu mai era aceeași, de parcă cineva ar fi lansat artificii pe cerul nopții. Și ceea ce dădu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
așezat jos. MACABEUS (Îndemnându-l pe PARASCHIV.): Dă-i, dă-i una în cap! Să-i luăm varza! (MACABEUS îl împinge de la spate pe PARASCHIV; acesta se lasă împins, cu bara de metal ridicată deasupra capului; picioarele lui PARASCHIV se împleticesc jalnic; în sfârșit, PARASCHIV este în fața INAMICULUI; INAMICUL realizează târziu că are în fața sa un om; PARASCHIV, cu bara ridicată deasupra capului, îl privește pe INAMIC; INAMICUL îl privește pe PARASCHIV.) MACABEUS: Ce face, ce face? PARASCHIV (Șoptit.): Stă. MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
HAMALUL (Foarte tulburat.): Nu știu! Nu știu! Mi se face greață... Mai bine mă culc... Se întinde pe bancă.) IOANA: Grubi, ce-i cu tine? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Vezi, ți-am spus... aici nu mai e nimic de făcut... Se împleticesc lucrurile între ele, își pierd șirul, se lasă noaptea înainte de prânz, se crapă cerul și cad picături de apă, se lasă frigul în oase... HAMALUL: Vrea să plecăm... Vrea să plecăm la noapte, cu drezina... IOANA (Către călător.): Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Încearcă să Înțelegi ceva din toate astea. Ai destul timp până mâine. Și acum, scuză-mă, dar aș vrea să dorm câteva ore, nu mă simt prea bine. Noapte bună! Am ieșit amețit și am ajuns În cameră mai mult Împleticindu-mă decât pășind. M-am dus țintă la ascunzătoare, am ridicat salteaua și am pipăit cu palma umedă locul bine cunoscut. Era gol. 35 Oricât de sălbatic ne-ar cutreiera duhul relativismului, câteva certitudini nu strică niciodată. Să fie, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În 1930, Într-o suburbie a Pragăi (unde mama mea văduvă și-a petrecut ultimii ani de viață, trăind dintr-o mică pensie acordată de Guvernul ceh), mai putea fi Încă văzut ieșind, Împotriva voinței lui, la plimbare cu stăpâna, Împleticindu-se mult În urma ei și gâfâind, Îngrozitor de bătrân și furios pe botnița cehească de sârmă - un câine emigrant Într-o haină peticită care nu i se potrivea. În ultimii doi ani de Cambridge, fratele meu și cu mine ne petreceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
o cărare din grădină sau greblând ușor nisipul pătat de soare. (Nu apăruseră Încă la orizont acele zile fericite când vor curăța străzile și vor săpa canale.) Granguri aurii emiteau din frunziș cele patru note sclipitoare ale lor. Ned se Împleticea pe sub geam interpretând cu dăruire rolul ajutorului de grădinar Ivan (care va deveni În 1918 membru În sovietul local). Mai târziu au apărut pe pagini cuvinte mai lungi; iar la sfârșitul volumului maro pătat cu cerneală, o povestire adevărată, logică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu efect puternic care Îmi oferă un ceas sau două de cumplite coșmaruri sau chiar mă silesc să accept alinarea comică a unei moțăieli În miezul zilei, ca un crai senil Împleticindu-se spre cel mai apropiat euthanasium; dar pur și simplu nu mă pot obișnui cu trădarea nocturnă a rațiunii, a umanității, a geniului. Oricât de obosit aș fi, simt o repulsie inexprimabilă față de răscolitoarea despărțire de conștiință. Îl urăsc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
băieții, observam brusc două lacrimi mari prelingându-se pe obrajii plini ai Mademoiselleei. „Nu mă băgați În seamă“, spunea ea În șoaptă și continua să mănânce până ce lacrimile neșterse o orbeau; atunci, cu un sughiț sfâșietor, se ridica și ieșea Împleticindu-se, din sufragerie. Treptat, adevărul ieșea la iveală. Să zicem, de pildă, că se discuta la masă despre vasul de război comandat de unchiul meu și ea percepea toată povestea ca pe o Înțepătură răutăcioasă la adresa scumpei ei Elveții, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
veste Încotro am plecat. Cu o grabă isterică, fără să mănânc, mi-am adunat plasa, cutiuțele de medicamente, borcanul cu cianură de potasiu și am sărit pe fereastră. Odată ajuns În pădure, eram În siguranță; dar eu continuam să merg Împleticindu-mă, cu ochii plini de lacrimi fierbinți, tremurând tot de rușine și scârbă față de mine Însumi, văzându-l În minte pe bietul meu prieten, cu fața lui lungă și palidă și cu cravata lui neagră, plictisindu-se În seră sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
tavă plină În mâini se rezema tot mai dramatic de masa noastră, pentru a lăsa să treacă un alt echilibrist cu o altă tavă plină, surprindeam vagonul În procesul de a fi imprudent Înghițit În peisaj, cu tot cu chelnerii care se Împleticeau, În timp ce peisajul Însuși era supus unui sistem complex de mișcare, luna de pe cerul de zi ținea pasul cu farfuria ta, pajiștile din depărtare se deschideau ca niște evantaie, copacii din apropiere se balansau pe leagăne invizibile spre șine, o șină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mi le amintesc cu plăcere: kolokololiteișciki perekolotili vîkarabkavîșișa vîhuholei, „turnătorii de clopote de biserici i-au măcelărit pe guzganii care se furișaseră afară“. După mulți ani, la Muzeul de Istorie Naturală din New York, i-am reprodus această frază care-ți Împleticește limba unui zoolog care mă Întrebase dacă limba rusă este atât de grea pe cât se spune. Ne-am reîntâlnit peste câteva luni și el a spus: „Să știi că m-am gândit mult la guzganii aceia moscoviți; de ce se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]