1,101 matches
-
În alt sens: cel puțin În parte, nu avem de-a face, nici În Ulise, cu imagini În Înțelesul consacrat; e vorba, adeseori, mai curînd de ceea ce T.S. Eliot va numi „corelativul obiectiv” - acea „serie de obiecte, o situație, o Înșiruire de evenimente care trebuie să alcătuiască formula unei emoții anume”, Într-o țesătură complexă, refuzînd linearitatea conceptuală, dar armonizîndu-se, cum spuneam, În cele din urmă, Într-o configurație mozaicală a unei anumite stări de spirit nu mai puțin complexe. Considerat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sugera definiția de derivație reverdyană din anii Integral-ului, imaginea poetică vizează, În perspectiva lui Voronca, o eliberare de convențional și afirmarea unei disponibilități a spiritului caracteristică unui om și unui univers În care a fost (re)instaurată sărbătoarea. „Liberă Înșiruire a cuvintelor”, „alunecare Într-o cale lactee de imagini”, „asociații-fulgere”, „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”, „fiecare poem o pupilă”, „o izbucnire temerară” etc., - sînt formule În fond convergente, pe care le rezumă, poate cel mai bine, o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a „principiului ordonator” capabil să asigure „grămezii de semnificanți” minima coerență, fie și pe temeliile mișcătoare ale luxuriantei „imagi-NAȚIUNI”. În fond, neglijarea „compoziției”, la care se referea și Al. Philippide („Voronca neglijează cu desăvîrșire compoziția. Poemele lui apar ca o Înșiruire de versuri pline de imagini, unele din ele de o adîncă rezonanță, - Însă mereu izolate, avînd aerul să fie crîmpeie, neintegrate Într-un tot”) vizează realul caracter centrifugal al multora dintre versuri: stăpînit de patima „imagismului”, poetul face aproape În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care le întâlnim în nenumărate reviste pentru copii), s-au dovedit a fi itemi critici greșiți - cu alte cuvinte, nu caracterizează bine o vârstă mentală, fiind uneori rezolvați de copii cu vârste foarte diferite; un alt exercițiu, cum ar fi înșiruirea a cinci greutăți în ordine crescătoare, nu a fost păstrat în testele moderne, deoarece de multe ori era rezolvat greșit de grupe de copii mai mari... Pentru a mări fiabilitatea, David Wechsler, care a realizat testul cel mai utilizat și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Jean Piaget a demonstrat deja că este necesară o anumită vârstă, pentru a da dovadă de logică în înțelegerea lumii fizice. Prin mai multe experimente, Piaget și colegii săi au studiat evoluția capacității de înțelegere a situațiilor logice (de exemplu, înșiruirea, oscilațiile unui pendul, incluziunea logică). Exemplul clasic este cel al înșiruirii. Problema este expusă sub forma a zece bețișoare între 10 și 16,5 cm, pe care copilul trebuie să le aranjeze de la cel mai mic la cel mai mare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pentru a da dovadă de logică în înțelegerea lumii fizice. Prin mai multe experimente, Piaget și colegii săi au studiat evoluția capacității de înțelegere a situațiilor logice (de exemplu, înșiruirea, oscilațiile unui pendul, incluziunea logică). Exemplul clasic este cel al înșiruirii. Problema este expusă sub forma a zece bețișoare între 10 și 16,5 cm, pe care copilul trebuie să le aranjeze de la cel mai mic la cel mai mare (ca atunci când faci o scară pentru cei mici). Experimentatorii, în special
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
la cel mai mare (ca atunci când faci o scară pentru cei mici). Experimentatorii, în special Inhelder și Vinh-Bang, constată patru strategii sau posibilități de a face acest lucru: într-o primă etapă, se constată o incapacitate totală de a realiza înșiruirea, copilul manipulând la întâmplare bețișoarele. În cadrul celei de-a doua strategii, copilul încropește un clasament, dar acesta este incomplet, fie alcătuind mici grămezi (bețișoarele mici la un loc, iar cele mari alături), fie minișiruri. Piaget numește această perioadă „infra-logică”. O
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de asemenea, o încercare de verificare ce constă pentru copil din inserarea fără greșeală a unui al unsprezecelea bețișor de dimensiuni intermediare. Repartizarea în procente a copiilor de o anumită vârstă în funcție de strategiile aplicate în rezolvarea unei probleme logice de înșiruire (adaptare după Vinh-Bang și Inhelder, apud Piaget și Inhelder, 1963) Procentul copiilor în funcție de strategia aplicată Vârsta copilului 4 5 6 7 8 Absența înșiruirii 53 18 7 0 0 Grămezi/serie 47 61 34 22 0 Înșiruire prin tatonare 0
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
procente a copiilor de o anumită vârstă în funcție de strategiile aplicate în rezolvarea unei probleme logice de înșiruire (adaptare după Vinh-Bang și Inhelder, apud Piaget și Inhelder, 1963) Procentul copiilor în funcție de strategia aplicată Vârsta copilului 4 5 6 7 8 Absența înșiruirii 53 18 7 0 0 Grămezi/serie 47 61 34 22 0 Înșiruire prin tatonare 0 12 25 15 5 Înșiruire logică 0 9 34 63 95 Propunând acest test unor copii de vârste diferite, constatăm că cei de patru
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
probleme logice de înșiruire (adaptare după Vinh-Bang și Inhelder, apud Piaget și Inhelder, 1963) Procentul copiilor în funcție de strategia aplicată Vârsta copilului 4 5 6 7 8 Absența înșiruirii 53 18 7 0 0 Grămezi/serie 47 61 34 22 0 Înșiruire prin tatonare 0 12 25 15 5 Înșiruire logică 0 9 34 63 95 Propunând acest test unor copii de vârste diferite, constatăm că cei de patru ani nu fac nici o încercare de înșiruire sau realizează mici șiruri (sau grămezi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Inhelder, apud Piaget și Inhelder, 1963) Procentul copiilor în funcție de strategia aplicată Vârsta copilului 4 5 6 7 8 Absența înșiruirii 53 18 7 0 0 Grămezi/serie 47 61 34 22 0 Înșiruire prin tatonare 0 12 25 15 5 Înșiruire logică 0 9 34 63 95 Propunând acest test unor copii de vârste diferite, constatăm că cei de patru ani nu fac nici o încercare de înșiruire sau realizează mici șiruri (sau grămezi), ceea ce face majoritatea copiilor de cinci ani; vârsta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
serie 47 61 34 22 0 Înșiruire prin tatonare 0 12 25 15 5 Înșiruire logică 0 9 34 63 95 Propunând acest test unor copii de vârste diferite, constatăm că cei de patru ani nu fac nici o încercare de înșiruire sau realizează mici șiruri (sau grămezi), ceea ce face majoritatea copiilor de cinci ani; vârsta de șase ani pare una de tranziție, pentru că predomină nici o strategie nu, pe când, de la vârsta de șapte ani, majoritatea copiilor devin logici. Dar cercetările lui Piaget
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unui contract social. Ne vom referi Însă la astfel de reguli sociale drept instituții. Unii autori, precum Scott E. Masten (1993), consideră cadrul legal sau componenta instituțională a contractelor ca simple „presetări” legale ce ar avea menirea de a economisi Înșiruirea tuturor prevederilor unei relații Într-un contract. Părțile Își aleg un astfel de default legal, o categorie care presupune anumite presetări, dar acestea sunt flexibile, În sensul că pot fi modificate de actori prin consens mutual. Concepția pe care o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un grup tratat ca inferior, femeile din grupul respectiv sunt discriminate și pentru că sunt femei. De aceea, eu consider că legislația, chiar și când intenționează să contracareze discriminarea, repetă adesea eroarea de a plasa sexismxe "„sexism"ul în finalul unor înșiruiri lungi de discriminărixe "„discriminare"56. Sexismulxe "„sexism" este mai vechi și mai universal decât rasismulxe "„rasism", șovinismul, clasismul. Indivizii din grupurile subordonate sunt dependenți economic, politic sau, cel puțin, cultural. Autonomia lor este dramatic limitată. În contextul teoriilor politice feministexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
instrumente de cercetare (chestionarul). Pentru a limpezi puțin limbajul - să recunoaștem, destul de imprecis - folosit în descrierea domeniului metodologic al științelor socioumane, să spunem că vom accepta și practica o distincție între metode, tehnici și instrumente de cercetare. În principiu, această înșiruire a celor trei noțiuni merge de la general spre particular. Metoda este o modalitate generală, strategică (din punctul de vedere al mijloacelor de cercetare și nu al teoriei) de abordare a realității. Tehnicile sunt formele concrete pe care le îmbracă metodele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
evaluatori la aceeași problemă; 3. triangulația teoretică: utilizarea mai multor perspective pentru a interpreta un singur set de date; 4. triangulația metodologică: utilizarea unor metode multiple pentru a studia o singură problemă. Să observăm că, în spiritul orientării calitativist-interpretativiste, în înșiruirea de mai sus, triangulația teoretică figurează doar la interpretarea datelor. Dar teza multiperspectivității teoretice poate fi tot așa de bine aplicată și în proiectarea unui studiu. Problema fundamentală în legătură cu triangulația este însă alta, și anume aceea că orice cercetare se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se și regăsește pe primele poziții în discursul furnizat de acesta. Altfel spus, nu e obligatoriu ca un aspect realmente important pentru cineva să fie și mărturisit de către acesta sau să apară pe primele locuri printre problemele menționate, într-o înșiruire liberă. Se evocă, astfel, cunoscutul „test al celor 20 de propoziții”, la care subiecții răspund, de obicei într-un timp limitat, la întrebarea „Cine sunt eu?” (Who am I?). Se constată, de exemplu, că ceea ce le vine în minte mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de construcție a unui chestionar e tot atât de dificilă ca și realizarea unui aparat tehnic de mare finețe și că numai un novice în ale cercetării sau o persoană din afară poate avea impresia că chestionarul este pur și simplu o înșiruire de întrebări ce i-au trecut cuiva prin minte. O încercare de clasificare - evident, mai curând în scop didactic - a genurilor de erori datorate construcției chestionarului ne poate duce, de pildă, la următoarele tipuri: • erori datorate formulării întrebărilor; • erori generate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
regulă, când scala de categorii este nevalidă și lasă întrebarea deschisă. Alteori, în mod intenționat, se oferă un număr limitat devariante de răspuns, încercând să se forțeze alegerea doar în cadrul acestui evantai restrâns. În fine, așa cum spuneam și mai înainte, înșiruirea variantelor de răspuns are, de regulă, și rolul de a preciza sensul întrebării, ele făcând într-un fel parte din întrebare și deci nepunându-se problema neadecvării lor. Să luăm, de pildă, o întrebare de tipul următor: ξ Ce părere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare măsură rezultatele studiului. 1.3. Probleme de organizare a cercetăriitc "1.3. Probleme de organizare a cercetării" Acestea sunt numeroase și importanța lor nu trebuie subestimată. Fiind mai greu de prezentat rețete pentru rezolvarea lor, să procedăm la o înșiruire a celor mai relevante activități pentru succesul cercetării. Este vorba, în principal, de: • stabilirea calendarului cercetării și asigurarea măsurilor de respectare a lui; • evaluarea costurilor fiecărei operații și asigurarea măsurilor necesare pentru a putea intra efectiv în posesia banilor în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oarecare neorînduială Însemnătoare fără proporție, precum o grămadă nemărginită de stînci, aruncate după Întîmplare de mîna naturii, sau o peșteră fără nici o urzire regulată de arhitectură, ale căria colțuroase afundări pare c-ar cuprinde oricare comori sau curse tainice, o Înșiruire de munți fără căpătîi și oarecare fundături; toate aceste și asemenea acestora izbesc imaginația noastră și nasc În noi cugetări Înalte, care pricinuiesc sublimul ce Îl numim sublim În cele din afară.” Textul are valoarea unui program liric. Nu sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
consum rațional. Apa a devenit simbolul calității vieții. Transparența picăturii face să strălucească neliniștea unui viitor nesigur și fragila lumină de speranță a unei administrări în sfârșit raționale. Războaiele de mâine vor putea avea drept miză cucerirea resurselor de apă. Înșiruirea anotimpurilor se schimbă, odată cu aceasta au apărut noi relații ecologice. Nu-mărul locuitorilor planetei a crescut într-un ritm alert după al doilea război mondial, înmulțirea fiind evidentă în mediul urban, o dată cu ea, cres-când și necesitățile, inclusiv cele de apă. Noua
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amintire e un proiectil care se rostogolește într-o vale extrem de abruptă. Și tot ceea ce este lipsit de control produce pur și simplu o moarte fără dureri. De asta sunt somnul și visul de evitat. Amintirea exactă este o posibilă înșiruire fără povara cauzalității, a unei întregi regiuni din creier, lucrul de pe lături ca posibilitate, cum ar fi putut fi altfel, dacă nu ar fi sosit nimic, din ceea ce trebuia să sosescă. Nu poate să existe nici o analiză serioasă. Totul e
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
capitol va creiona aceste abordări recente ale reformei municipale, dar, înainte, va prezenta noi modalități prin care proiectanții francezi au conceptualizat spațiul urban, pentru a vedea apoi cum funcționează municipalitățile în practică. Reconceptualizarea spațiului francez: schimbarea proiectelor așezării urbane Simpla înșiruire a numărului mare de municipalități sau simpla reliefare a faptului că municipalitățile mai mici nu sunt potrivite pentru a duce la îndeplinire sarcinile atribuite, eșuează în a face dreptate fie complexității, fie dinamicii sistemului municipal francez. Chiar dacă INSEE (Institut National
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]