1,815 matches
-
Ochii Lui se uită înspre ei cu milă, Pironiți pe crucea dintre Rai și iad, Simt cum în cuvinte mi se face silă, Cum din mine însumi în tăcere cad... Azi e vineri, Doamne, să adorm nu știu, Spinii îmi înțeapă peste tot Vederea, Mortul de pe cruce, încă nu e Viu, Dar aud cum vine, vine Învierea! A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre? liniștea-i adâncă- Hohotește floarea după
A CÂNTAT COCOŞUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358442_a_359771]
-
manierat și de politicos, de o elegantă specială, vrednica de marile spirite, rasate și sclipitoare. Ceva spumant precum șampania care îți gâdilă plăcut nările, iar bulele ei de diamant, iti urca și coboară pe beregata, în damfuri ușoare care-ți înțeapă limba și cerul gurii. Ceva mai plăcut nu știu, dintre emisiunile culturale naționale. Și în clipa când stau față în față cu acești doi monștri sublimi ai culturii universale, mă gândesc la onor conducătorii noștri iubiți, care se iau la
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
creat lumea cu locuri, ființe și celelalte lucruri, Dumnezeu și-a transpus opera Sa unică într-un goblen la care lucrează în continuare, adăugând sau îndepărtând alte și alte elemente. Uneori, rar, dar sigur nu din greșeală, Părintele Vieții Se înțeapă cu acul, cu care împunge în miraculosul Lui gherghef. Din arătătorul Lui se prelinge atunci o picătură fierbinte de sânge. Ea ajunge ca un altfel de Duh Sfânt, pe Pământ, germinând Poetul Adevărat. Referință Bibliografică: Picătura de sânge a lui
PICĂTURA DE SÂNGE A LUI DUMNEZEU, DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358139_a_359468]
-
se lupta în continuare cu fixa. Nu-i trebuia nici mâncare, nici suc, nu vroia decât să prindă și el un pește și asta s-a și întâmplat. Când a văzut că pluta saltă zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Chinuindu-se să ridice fixa cât mai sus, cu greutate a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Taică-său
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
l-a dojenit și a rămas în continuare, să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
le mai zic. -Da, dar boala lucrează... degeaba te lași... Îl privesc fără neprietenos și ies din birou. Da, boala lucrează, știam asta...Este ceea ce nu îmi plăcea să aud...Nu sunt în apele mele de o vreme, tușesc, mă înțeapă în piept, dorm separat de soție, sunt nervos,o reped... -Bătrâne, ce-i cu tine?... Arăți oribil, nu te mai odihnești?... Te-a părăsit nevasta? mă interoghează un prieten... Acasă insomnii, mă privesc des în oglindă, la serviciu la fel
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
Acasa > Poezie > Familie > OMAGIU Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Amintire Doream să prindă gândurile viață când junghiul lacrimii mă înțepa, intrând pe poarta unde tata, de câte ori plecam, mă petrecea. Mă uit în jur, dar nu-l zăresc niciunde. - A nins la noi în sat, tăticule! M ămica-i singură și iar e iarnă, bătrână-i și bolnavă și-i este tare
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
6 august 2011. În acea vreme lucram la un roman. Ajunsesem aproape de jumătate și o aveam pe cealaltă deja finalizată în mintea mea... Acel „dor de Bucovina”, ce stătea cuminte și răbdător într-un colțișor al sufletului meu, m-a înțepat, m-a răscolit și m-a îndemnat să pun de îndată mâna pe telefon. Am vorbit cu doamna Rodean. Când a confirmat că în program va fi și lansare de carte, am zvâcnit cu gândul și vocea și am cerut
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
nimic / dă-mi puțină apă” (Sete). Apa de care vorbește poeta este apa vie, apa vieții, menită să-i înduplece setea și să nu mai simtă arșița pământului, care-i mistuie tălpile. Se spune că țărâna patriei nu-ți va înțepa niciodată călcâiul. Dar există și locuri pe care pășești ca pe jăratec, până când nu le stropești cu lacrima și sudoarea țâșnite direct din inimă. Drumul nu e întodeauna neted. El prezintă asperități, suișuri și coborâșuri, întortocheli, părți întunecate și părți
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
trăiești în mine! M-am oprit în timp sălbatic, te aștept de peste-un veac! Nu mă simți că fără tine sunt mereu tot mai sărac? Se-nălță în valuri scumpe, ea, secundă între stepe Căutând în grabă ace, pregătită să înțepe, Dar zări pe pragul vremii calendarul de aramă Strălucind în strai de gală. De ce oare să se teamă? S-a făcut tăcere-ndată, grăniceri-au obosit; Își luă zborul și deodată-n ceasul vechi a poposit. Nu te teme, zise
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
și geluit. După un timp Copilul, prin rumeguș și talaș, cu ochii mari de taină, îl trage de haină, ceva foarte grav vrând să-i spuie! Cu mânuța strânge în palmă două cuie: - Tu nu știi acestea cât de rău înțeapă și musca? Și mustrător îi face și semn: - Oare ție nu ți-e milă de lemn? Maria aruncă ghergheful și-L strânge la piept pe Iisus: - Of, Simeoane, Simeoane...! Soarele parcă vrea să-și amintească de propriul lui sânge și-
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344634_a_345963]
-
uscați. Peștele trăgea destul de bine, dar nu era mai mare de jumătate de kilogram. Gică prindea mai bine ca mine, deoarece când a văzut că trage carasul, a abandonat două lansete, rămânând doar cu două și așa putea să-l înțepe mai ușor când mișca bambina[xiv]. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această cauză, iar Gică râdea de mine și mă tachina în privința sculelor mele. Până seara, făcusem amândoi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pe mine și mi-am recuperat forfacul. Timpul înainta și noi nu prea aveam cu ce să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
mângâie pulpele picioarelor. - Vai, vai de mine!... ce pățirăți?... îl căina bietul Naie, mai să plângă de „durerea” boierului. - Pe dracu, domnule!... și se aplecă spre urechea lui Naie, vezi Doamne că se jena de „coana” Didinica, adăugând distrus: mă înțepă un gărgăune drept în capul prepuțului... Didina, care avea un auz foarte fin, sări la gâtul bărbatului. - Vezi Naie, când eu ți-am spus că avem gărgăuni în stogul de fân!... tu mi-ai zis că mi s-a părut
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
mă ia cu călduri. Aleargă cât poți de repede. Ia cărioara mea, cred că știi să strunești roibii? - Cum să nu știu, mare boier!... - Te rog să te grăbești, Didina. Otrava este foarte periculoasă,mai ales locul unde m-a înțepat..., cred că-nțelegi, Naie? Didina n-a mai auzit și ultimile cuvinte ale boierului și a alergat sfârâindu-i picioare: a deschis la perete porțile, țuști în cărioară și a dat bice cailor cu un chiot prelung. - Diii căluții mei
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
fâșii albe și puternice, fără speranță sau plasmă, doar imagini contopite într-o conversație rătăcită. CAZANIE Ca și cum monștrii s-ar repezi la mine și m-ar înghiți într-o singură mușcătură, sau o viespe cu veninul ei incolor m-ar înțepa până la os, așa întorc privirea prin amintirile corpului meu încastrat în perete, privind tiparul lor proaspăt ce îmi zădărnicește dorința de plecare. Mihaela Cristescu Sydney, 10 decembrie 2011 Referință Bibliografică: SCRINIUM / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345
SCRINIUM de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359536_a_360865]
-
mă invita să dărâmăm morile de vânt parcă ieri sorbeam elixirul din ulcioarele de lut frământat de fecioare cu gleznele lor. primăvara asta doarme peste cețuri de puf norii se joacă de-a pitita cu soarele vino lumină odată și înțeapă umbra stelelor cu laserii tăi desleagă-ne din visul prin care-am trecut și dă-ne ce-am vrea să vedem: râuri, iarbă, femeia-floare, erori și fructe pe ramurile înverzite... joi, 6 martie 2014 Referință Bibliografică: poezii: încamera cu amintiri și
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
a reușit să creeze impresia că este preocupat numai de problemele profesionale. Nu mai venea obosit ori cu întârziere și își modificase pozitiv atitudinea și vocabularul. Doar avocatul Cenușe îl privea lung, plin de îndoială și, ca de obicei, îl înțepa ori de câte ori avea mingea la fileu. Doamna Vlădescu nu-i lua apărarea, nu intervenea, dar nici nu-l aprecia vreodată în prezența acestuia. Se străduia să instaureze o atmosferă calmă, să poată discuta cu mintea limpede orice cauză în care erau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
când am revenit de afară unde am mers să luăm o gură de aer curat. La intrarea în sală, am descoperit și eu interesul agronomului cam exagerat și i-am spus și fetei. S-a manifestat la rândul ei cam „înțepat” și deranjată că am observat, replicând că nu-i dă socoteală colegului său ce face cu viața sa. - Și ai crezut-o? Nu ai trecut și tu la atac când ai condus-o acasă? Măcar așa, de amorul artei, întrebă
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
lopată a acestuia, lipindu-i-se prietenește de spinare, de mai să-i sară pălăria de pe cap și să se înece cu micul abia vârât în gură. -Ce bă, țî-i teamă că să gată și tu nu mai prinzi? îl înțepă și el, la rândul lui, pe noul venit, după ce înghiți mai mult forțat bucata de mic, ca să lase loc vorbelor să iasă. Bagă-te la coadă, că-ți țiu colea un loc în picioare, mai zise, înainte să muște din
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
acum erau împinși cu piciorul de maicile lor, pentru ei o atitudine neobișnuită. Motivul? ...de acasă, ca să nu mai sugă, pe botișor li se pusese câte un căpici, o curelușe împănată cu piroane, ce aveau vârfurile ieșite în afară, ca să înțepe burta animalelor. Resemnați de refuzul vacilor care i-au fătat, o luau din nou la goană în preajma turmei, încercând parcă să uite afrontul neașteptat ce l-au primit. - Fine, mumă, cum te descurci ’mneta în melitărie? ...îl întrebă nașă-sa
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
iarbă fragedă, că am simțit răcoarea ca pe o binefacere, un balsam pentru un suflet ce ajunsese în pragul deznădejdii. Când am coborât din camion, picioarele nu mă mai ascultau, îmi tremurau din toate închieturile, și mii de ace mă înțepau datorită amorțelii. Am îngenuncheat lângă marginea peluzei umede. Pentru o clipă am uitat unde mă aflu, și am întins mâinile să primesc puțină răcoare de la picăturile de apă sfântă care cădeau într-o pulbere de minuscule scânteii colorate într-o
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
de întâlnire a boemilor, chiar a unor personaje pitorești, cum a fost Stan Palanca, "regele șprițului." Dar, în primul rând, a fost un mediu de întâlniri creatoare exact ca la surorile sale din orașul Soare. Tot la cafenea scriitorii se înțepau de zor, pentru că orgoliile și rivalitățile creșteau direct proporțional cu cantitățile de cafea și de tutun consumate. Astfel, în momentul în care Minulescu i-a înștiințat pe ceilalți clienți ai Capșei că se născuse în același an în care murise
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului (Iubitului meu tată, Ilie Voican) Ruginită-i frunza viței Sub al brumei cojocel, Noi în Deal, la crâșma Miței, Mai gustăm un tulburel. Bun mai este și înțeapă... Limba-n gură o dezleagă; Unii zic: „Să nu bei apă! Dacă vrei bine să-ți meargă.” Și ce gust, plin de arome, Se revarsă de la cramă!... Și un orb găsește-o masă, Se așează, bea o cană. Îl slăvește
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]