3,037 matches
-
a unirii neamului românesc, iar pe politician îl îndeamnă la luarea de măsuri și legi mai drepte, cu o orientare mai puternică spre valorile democratice ale Occidentului. Valeriu Dulgheru, prin scrisul academic, bine argumentat, (inspirat și din istoria și pildele înaintașilor), prin atenția mărită la tot ce mișcă în politica moldovenească, atrage atenția și-l responsabilizează chiar și pe cititor, fără să-i lase prea multe șanse de critică. Lucrarea este împărțită în 4 capitole. Primul capitol, Basarabie încotro? începe cu
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
unui guvern proeuropean, care s-ar putea transforma într-un guvern al salvării naționale”. Capitolul al II-lea, “Din istoria zbuciumată a Neamului”, cuprinde un ciclu de frumoase și interesante lecții de istorie, cu surprinderea unor acte de vitejie ale înaintașilor, modele de atitudine pentru actualii conducători ai Moldovei, dar și cu dovezi istorice clare care justifică afinitatea pro-europeană a basarabenilor, dar mai ales dorința de reincludere a Basarabiei în fruntariile României de azi. Sub genericul “ Să eliminăm s(c)lavul
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
anumit nivel de dezvoltare și înțelegere a mersului lumii s-au putut decoda corect unele texte biblice. Multe mistere, minuni, au azi o logică atât de clară și simplă, încât te întrebi cum de nu le-a trecut prin cap înaintașilor!? De acum cincizeci, o sută, o mie, cinci mii de ani ... Așa e programul conceput de Managerul Șef. „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase și la timpul lor. El a pus în inima lor și veșnicia, dar fără ca omul să
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
încheiat "parteneriate"cu Facultăți din afara hotarelor, mai cu seama catolice și protestante. În noul context de după anul 1989, ierarhii, profesorii de teologie și preoții Bisericii Ortodoxe Române își desfășoară activitatea lor pastoral-misionară, socială și culturală pentru a fi vrednici de înaintașii lor, cărora doresc să le cinstească memoria printr-o activitate tot mai rodnică ( ). În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii și al slujitorilor Ei, în frunte cu Părintele Patriarh, trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
un oarecare fel și viitorul acestei comunități bisericești și parohiale, din centrul municipiului Oradea, județul Bihor. Aici, în acest loc și în aceste momente comemorative sau datorită lor, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
în Dumnezeu, Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu”, în frunte cu martirul Horea - Ctitorul și binefăcătorul și, desigur, și ceilalți urmași ai săi și înaintași ai noștri... De aceea se cuvine să-i evocăm pe toți aceștia, de la vlădică până la opincă, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină de har și de îndestulare, fiindcă datorită
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
noi trebuie să se adapteze noilor condiții. Și ceea ce era bun înainte: atitudine, pregătire, efort, număr - nu mai e acum nici adecvat, nici suficient. Nu se mai poate supraviețui „mioritic”, sunt de părere unii. Metodele vechi, tradiționale de supraviețuire ale înaintașilor noștri erau bune, astăzi ele nu mai sunt toate de mare folos. De exemplu, la sate oamenii lăsau ușile caselor descuiate, fiindcă oamenii se cunoșteau, respectau legile morale cu strictețe și pe ulițe nu pătrundeau străini. Astăzi pe șosele circulă
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
nu întârziem dar nici un minut, căci fiecare secundă produce daune regretabile, să ne întrunim cu toții și să fondăm un teatru național!" - Iosif Vulcan, Să fundăm teatru național!, în Familia, nr. 29 din 20 iulie 1869. Sunt ideile vizionare ale unui înaintaș cu experiență socială, politică și culturală, cu o vastă cultură și, mai ales, cu o mare dragoste de neam si de limbă. Oradea a avut norocul să fie orașul ales de bihoreanul Iosif Vulcan să publice cea mai longevivă revistă
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
vădesc aria largă a preocupărilor tematice ale „Luceafărului poeziei românești”, modul inedit de a aborda problemele, fantezia să bogată, înaltă să conștiința și scrupulozitate artistică. Profund națională prin izvoarele ei folclorice și prin strânsă legătură cu istoria de lupte a înaintașilor, cu natura patriei, cu valorile noastre culturale, creația lui Eminescu exprimă la un înalt nivel de sinteză artistică bogăția sufletească a poporului român. Poetul s-a format și a trăit într-o epocă de adânci frământări sociale, politice și ideologice
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
albia tradiției ar putea să aibă loc într-un context mai general, context în care oameni și instituții responsabili(e) și-ar dori temeinic să reconsidere, cu știința curată și bune intenții, bogatul nostru bagaj de credințe și superstiții. Asemenea înaintașilor noștri de acum 100 de ani, multi dintre noi nu mai știm de ce se confecționează mărțișoarele sau de ce se păstrează cu încăpățânare firul împletit în două sau trei „colori”. Desigur, nici nu mai bănuim semnificațiile culorilor, iar dacă cineva ne-
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Vodă împrejmuiește mănăstirea cu ziduri, ridică un turn, construiește trapeza mănăstirii, face chilii și multe altele. Mircea cel Bătrân închină acestei mănăstiri satul Cireșov în anul 1398. În anul 1467 Laiotă Basarab confirmă stăpânirea Cutlumușului peste 15 sate donate de înaintașii săi. Același lucru îl confirmă, în anul 1489, Vlad Vodă Călugărul. În anul 1497 mănăstirea va arde. Voievodul Radu cel Mare închină acestei mănăstiri satul Dănești și începe refacerea mănăstirii. Neagoe Basarab face donații foarte generoase acestei mănăstiri, pe care
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
acest lucru un act de eroism, cu toate că, la eforturile depuse ar merita-o cu prisosință. Tot ce vor ei este să aibă minimul necesar pentru a putea duce pe mai departe această frumoasă tradiție pe care au moștenit-o de la înaintașii lor. Considerăm că stă în puterea noastră, a tuturor de a ne uni destinele pentru a ajuta sportul românesc, cel mai important ambasador al României, în lume. Stă în puterea noastră să realizăm acest lucru, cu un minim efort”. Pasiunea
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră a țăranului aprig la faptă și domol la vorbă, așa cum se află
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cuvânt risipit, pentru orice pumn de țărână lăsată în voia sorții. El se consideră responsabil pentru această părticică de țară mirifică în care a văzut lumina. Datoria sacră a ardeleanului este să nu uite nimic din tot ce au pătimit înaintașii, să nu distrugă nimic din vestigiile istoriei îndepărtate sau recente și să ofere urmașilor ROTUNDUL iubirii lor de țară. Rotund ce nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria Ardealului este oglinda vie a trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
încă din deschiderea volumului, autorul închină o odă eroilor neamului, „aceia care mor / Pentru țara lor și neamul trăitor pe astă glie”. Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm jertfele de sânge ale înaintașilor pentru binele țării. Și asta pentru că: „Ei sunt file-ngloriate ce s-or face nemurire / Și icoane miruite să-i avem de închinat, / Nălțătoarele modele și izvor de apă vie / Ce cât ține astă lume, să tot curgă nesecat. // Și tot
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
-mi fie la răspântii de vremi înșelătoare / Troițe ce ne-arată a neamului cărare”. În „Iubirea de țară”, autorul istorisește despre străbunii care ne-au lăsat drept moștenire prețioasă credința și dragostea de țară. De asemenea, cu titlu de poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
stat „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE" și, cuprins de emoție, priveam flacăra vie care trimitea lumină EROILOR LEGENDARI care n-au precupețit niciun efort, plătind cu viața pentru întregirea scumpei patrii, ROMÂNIA... ca poporul să trăiască liber în plai sfânt - moștenit de la înaintașii noștri; dar în același timp vedeam și pe vașnicii luptători, veteranii din al Doilea Război Mondial, pe ale căror „piepturi de aramă" strălucea „Virtutea Militară" - mândri ca stejarii munților, fiind înconjurați de fiii de nădejde, Victor Ponta și Crin Antonescu
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
prezente când, în ciuda pașilor înainte făcuți în civilizație și tehnicizare, puțini duc în sine curiozitatea redescoperirii unor nume și locuri de legendă, puțini mai vibrează la chemarea învățăturilor vechi, sfinte! Câți mai îngenunchează umili și recunoscători înaintea mărețelor umbre ale înaintașilor?! Iureșul vremii îi poartă vrând-nevrând către un final de neschimbat, măcinând în ei orice intenții de a sta pe loc, de a-și încălzi sufletele cu pildele vechi, pierzând nepermis legătura cu trecutul... Ce fel de om o fi fost
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
omenirii și în același timp o efervescentă căutare și dorință de cunoaștere, de aflare a adevărului și comparare a propriilor valori culturale cu valorile celorlalte popoare. Munca lor intensă ne este de ajutor astăzi să descoperim istoria, atmosfera și preocupările înaintașilor noștri și să ne creăm o idee despre atributele relațiilor dintre spațiul slav si cel occidental. ----------------------------------------------------------- (1) „С этой болезнью сознания и борется Данилевский, здесь лежит главный пафос его книги, и этим он всегда был и останется дорог тем, кто
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
pricina pe care l-am devorat cu pasiune. Știu că la lansare printre cei care au apreciat oferta de carte, directoarea adjunctă a Bibliotecii, Letiția Buruiană, observa, făcând comparație cu opera unui cărturar gălățean dispărut, istoricul Paul Păltănea, că dacă înaintașul a combinat rigoarea științifică și talentul scriitoricesc, autorul de față probează mai întâi harul literar. Pornind de la amintirile teologului dispărut, notate de acesta „cu o uimitoare forță de seducție a cititorului”, după cum observa autorul volumului de față, a fost nevoie
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Bucureștiului, nu întâmplător, i s-a spus Micul Paris în perioada interbelică. Unii merg la cacealma, și în zilele noastre. Supranumele pare imposibil acum din cauza betoanelor cenușii și cancerigene ale Ciuruitului&Odioasei. Doar câteva zone mă fac să cred că înaintașii aveau oarece dreptate. Perimetre pe care actualii edili le sufocă, prin tot felul de complicități (cu temelii de șpagă grea), cu excrescențe de prost gust, apărute peste noapte. Administrația pariziană interzice un asemenea amestec arhitectural, acordând perimetre speciale pentru noile
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
nonguvernamentale dacoromânești - FORUMUL ORGANIZAȚIILOR CULTURAL-ȘTIINȚIFICE DACOROMÂNEȘTI - F O C U S, și mai cu seamă de afirmare a năzuințelor organizațiilor românilor din întreaga lume într-un Parlament al dacoromânității. Avem nevoie de modelele reprezentate de Societatea Carpații și iluștrii noștri înaintași, precum marele Nicolae Densușianu, autor al monumentalei Biblii a dacoromânilor - Dacia Preistorică, modelul genialului voievod al limbii și culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, de marele spirit al cunoașterii Zamolse - întîiul nostru Iisus, de marele
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]