3,048 matches
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479127377.html [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
fost prima fecioară jurată din neamul nostru, al bălcăneștilor. Zeii au ales-o după legile lor nescrise, au ocrotit-o, i-au îndreptat pașii spre mohorâtul ținut al Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut de înaintașii noștri din Terra Blachorum.” În roman, pe lângă personajul principal, care este si narator, se detașează figura lui Muzulie, în jurul căruia se învărtește intriga, și de al cărui nume se leagă episoadele eroice ale narațiunii. El are rolul de călăuză, el
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
o determine, să treacă peste acest impuls. Camelia era mult prea înfierbântată, nu gândea, voia doar, să fie iubită, avea nevoie de mângâierea lui. Îl plăcea mult, ar fi vrut, să fie a lui acolo, peste documentele care spuneau cum înaintașii, iubiseră tainic alte femei. Cu mâna tremurândă de emoție și nerăbdare a început, să-i descheie nasturii de la cămașă. Andrei a încercat timid, să se opună: -Camelia, nu-i bine ce facem! -Ba da, te doresc, vreau să fii al
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1479641833.html [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
vedere duhovnicesc, pe care le-am avut cu Părintele și care, toate au fost prilej de mare înălțare sufletească pentru mine!... Tot aici și acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 81 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 195 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462948517.html [Corola-blog/BlogPost/378530_a_379859]
-
ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, scrierea/lucrarea aceasta se dorește a fi un mic gest, un sincer omagiu și ales prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Stareț se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Eu, personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Nicodim
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 81 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 195 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462948517.html [Corola-blog/BlogPost/378530_a_379859]
-
în zilele de arșiță și căldură insuportabilă. La Bodensee, în localitatea Unteruhldhingen, ai prilejul să vizitezi Muzeul Caselor cu piloni de lemn construite deasupra apelor. Pfalbautenmuseum. Acesta este un muzeu de istorie și geologie. Vizitându-l, faci cunoștință cu viața înaintașilor, care își construiau casele deasupra lacului Bodensee. Trossingen se află pe înălțimile Baarului, între Pădurea Neagră, Alpii Șvăbești și dealurile Heubergului. Schwäbische Alb au platoul in vârful dealului Klipeneck, care este cunoscut ca cel mai însorit loc din Germania, soarele
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1373398144.html [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
și amabilității d-lui academician Alexandru T. Balaban suntem în măsură să vă prezentăm activitatea și gândurile domniei sale. Am structurat materialul următor într-o succesiune de confesiuni dedicate copiilor și tinerilor de pe colinele Tutovei ca să știe cine le-au fost înaintașii și care sunt exemplele de urmat. Amintiri despre Bălăbănești Ca și renumitul fizician Ștefan Procopiu, d-l profesor Alexandru T. Balaban are rădăcini adânci în comună, tătăl domniei sale, Teodor Balaban, fiind născut la Bălăbănești. După cum ne-a mărturist chiar domnia sa
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban by http://balabanesti.net/2010/05/29/pe-urmele-balabanestenilor-%e2%80%93-confesiuni-profesor-doctor-docent-alexandru-t-balaban/ [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
în această epocă îl constitue tipărirea pe secțiuni; creație populară, poezie, proză, publicistică. Ediția națională fondată de către Dumitru Panaitescu-Perpessicius în anul 1939, marchează etapa decisivă și integrală a operei lui Eminescu. Marele editor Perpessicius, pornește de la experiența destul de bogată a înaintașilor săi și planurile de perspectivă pentru opera lui Eminescu o vede cuprinsă în 18 - 20 de volume. D.P.Perpessicius editează între anii 1939 - 1963 primele două secțiuni din opera literară a poetului; poezia ( vol. I-IV ) și literare ( vol. VI
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1421182023.html [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
însuși Vlahuță, în ciuda dezicerii, nu s-a putut dezbăra de imaginile, ritmurile și sonurile eminesciene, imitându-l până la sfârșitul vieții, fiind „cel mai ilustru epigon al lui Eminescu”. Din generația lui Vlahuță, Coșbuc, suferă și el la începuturi influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași „familie”, curentele care au urmat, semănătorismul și poporanismul și mai apoi simboliștii și postmoderniștii au ieșit
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
al Arhiepiscopiei Iașilor, Starețul Protosinghel Nicodim Gheorghiță, de la Mănăstirea Hadâmbu, Preotul Protopop Vili Dorosinca. Prin aceste titluri, cei 2089 locuitori ai satelor Ipatele, Bâcu, Cuza-Vodă, Alexești, din cele 940 de gospodării ale comunei Ipatele, și-au onorat nu numai celebrii înaintași, ci și invitații de marcă avuți. S-au spus cuvinte deosebite la acest ceas de aduceri aminte. De pildă, academicianul Valeriu Cotea, cel plecat în urmă cu 75 de ani de la Vidra, poarta Vrancei, pe care o păstrează în suflet
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1406181407.html [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1406181407.html [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
putea îndreptăți comunitățile românești să spere că drumul Ucrainei spre Europa vestică va aduce și implementarea normelor europene și o democrație autentică, în care minoritățile naționale să beneficieze de toate condițiile pentru a-și păstra identitatea și a-și cinsti înaintașii și tradițiile. Un exemplu este adaptarea unei legislații care prevede desovietizarea Ucrainei și care a avut drept rezultate îmbucurătoare redenumiri de străzi cu numele unor mari personalități românești.După ce guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghennadi Moskal, a dispus ca străzile cu denumiri
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
a avut de-a lungul istoriei naționale, dovedindu-se, prin competență și luciditate, un îndreptar al vieții spirituale românești. O trecere în revistă a personalităților aflate la conducerea acestei instituții de înalt prestigiu reprezintă un act de rememorare a unor înaintași celebri în istoria României. Dintre membrii săi de renume pot fi amintiți Vasile Alecsandri, Theodor Aman, Grigore Antipa, Ana Aslan, Corneliu Baba, Victor Babeș, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, Ion C. Brătianu, Liviu Ciulei. Academia Română a avut de asemeni la conducere
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
„Dragi români, 1 Decembrie reprezintă aniversarea Marii Uniri și sărbătoarea noastră de suflet. 1 Decembrie este ziua în care ne amintim cu gratitudine și solemnitate de trecut, de jertfa înaintașilor noștri care a făcut posibilă realizarea unui ideal național. S-au scurs 97 de ani de la înfăptuirea Marii Unirii în 1918. În acest răstimp, națiunea română a fost încercată de provocări, de război și dictatură, de tranziție, de revoltă și
Klaus Iohannis, mesaj pentru români de Ziua Națională by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103341_a_104633]
-
omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești, dar și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului pe tot cuprinsul Patriarhiei Române. Comemorarea Patriarhului Justinian și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului este o datorie morală față de înaintașii noștri, care în vremuri ostile Bisericii și religiei în general au mărturisit credința lor în Hristos Cel răstignit și înviat cu prețul pierderii libertății, sau chiar a vieții. Totuși, mulți dintre acești apărători și mărturisitori ai Ortodoxiei în timpul prigoanei comuniste
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]
-
până și Andrei Pleșu, cunoscut ca unul dintre cei mai duri critici ai social-democraților, a scris într-un editorial că este „discret dar eficient, autor, într-un interval de timp foarte scurt, al unor utile inițiative de ramură, de care înaintași cu mandate mai lungi nu s-au învrednicit”. Finanțare mai bună pentru Cultură În bilanțul său, prin urmare, fostul ministru al Culturii enumeră, la loc de cinste, reducerea TVA la cărți și alte produse culturale la 5%, măsură care a
Un ministru PSD, apreciat de Pleșu. Bilanțul arată că lauda n-a fost degeaba by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103270_a_104562]
-
în singurătate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt, și nu găsim mângâiere decât în restriște și în lacrimi. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci numai pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri“. Cariera politică a fost una deosebită. După ce părăsește PNL-ul, intră pentru puțin timp în gruparea drapelistă a lui P.S. Aurelian, iar în 1899 aderă la Partidul Conservator care îl numește primar al Capitalei. Va fi apoi deputat de
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Petroniu Tănase - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_unui_an_de_la_trecerea_la_domnul_a_pa_stelian_gombos_1327403526.html [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1336390508.html [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1336390508.html [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1336390508.html [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
de noi , Bunului Dumnezeu că a îngaduit și ne-a sprijinit în tot ce am întreprins. Cunoașterea și vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde s-ar afla.” Ligya DIACONESCU Referință Bibliografică
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
un grup etnic și religios specific familiei din care provine, și lui Roby grupul de prieteni i-a cultivat dorința de a nu se îndepărta de moștenirea aceasta dragă, de a rămâne în sânul bisericii în care au trăit toți înaintașii săi. Dar nimeni nu i-a impus niciodată nimic. Pe 21 mai, în fiecare an, de Sf.Constantin și Elena, la liceul nostru se sărbătorește Ziua Școlii. Atunci vin “acasă” absolvenți din toate generațiile. Așa a fost și în această
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 by http://confluente.ro/Glasuri_vechi_in_zilele_de_acum.html [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
cât mai multe semne exterioare ale semereniei spirituale, dreptul de a-i judeca pe alții - cum ar fi de exemplu, vameșul - mândria, inversarea valorilor, dar și preamărirea trecutului. Fariseul nu găsește nimic bun în prezent, însă elogiază trecutul și pe înaintași pentru că se consideră el însuși a fi un apărător al identității religioase. Fariseul vrea să pară fundamentalist, dar nu este. „Fariseul de azi deci, aduce prinosul vorbelor sale de apreciere iluștrilor oameni ai istoriei. Pentru el, toți sfinții au trăit
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/_memoriile_lui_eutih_fariseii_secolului_xxi_in_viziunea_lui_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]