1,104 matches
-
progresul (autor și coordonator), București, 1977. Dezarmarea și noua ordine internațională (coordonator), București, 1978. Dicționar Diplomatic (coordonator), București, 1979. Democratizarea relațiilor între state și noua ordine internațională (autor și coordonator), București, 1979. Dezarmarea. Cronologie, 1945-1978, București, 1980. Cursa modernă a înarmărilor. Dimensiuni și implicații (autor și coordonator), București, 1980. Resursele și noua ordine internațională (autor și coordonator), București, 1980. Relațiile internaționale postbelice. Cronologie diplomatică 1945-1964; Idem. 1965-1980 (autor și coordonator), București, 1983. Zonele denuclearizate în concepția României (în limba greacă), Atena
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al Președintelui în exercițiu. Specialist în diplomația multilaterală, Constantin Ene a fost implicat într-un mare număr de activități internaționale importante în epocă, reprezentând România la numeroase reuniuni și conferințe internaționale, la Organizația Națiunilor Unite, la negocierile pentru încetarea cursei înarmărilor și dezarmare din perioada Războiului Rece, inclusiv în cadrul Tratatului de la Varșovia, la Mișcarea țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor nealiniate din anii '60 ' 90 ai secolului trecut, la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și, în ultimii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
succesiv în această structură prestigioasă de doi Secretari generali ai O.N.U., Kurt Waldheim și Javier Perez de Cuellar; în anii 1979 1984, a condus grupul de experți ai O.N.U. privind consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor ale cărui rapoarte au jucat un rol important în acțiunile O.N.U. în domeniu; timp de mai bine de cinci ani a fost membru al Consiliului de administrație al Institutului O.N.U. de cercetare în domeniul dezarmării (U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
problematica dezarmării și cea a securității internaționale aflată pe agenda Comisiei I a Adunării generale a O.N.U. A făcut parte din organele de conducere ale Comisiei și a condus diferite Grupuri de lucru pentru negocierea reducerii cheltuielilor de înarmare. Rezoluțiile Adunării generale în problemele dezarmării inițiate de România și examinate în Comisia I au fost adoptate prin consens ceea ce implică acordul țărilor N.A.T.O. și al altora occidentale, al țărilor Tratatului de la Varșovia și al grupului țărilor nealiniate. Dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al altora occidentale, al țărilor Tratatului de la Varșovia și al grupului țărilor nealiniate. Dintre aceste rezoluții, se disting ca importanță cele privind reducerea și eliminarea rachetelor cu rază medie de acțiune, reducerea bugetelor militare și introducerea transparenței în privința cheltuielilor de înarmare, neproliferarea armelor nucleare și crearea de zone denuclearizate etc. În anul 1982, a asigurat pentru o perioadă de șase luni interimatul conducerii misiunii. decembrie 1987, reîntors în Centrala M.A.E., la Direcția Organizații Internaționale. În scurt timp, a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
56 Capitolul 2. Anul 1989. Evenimente și semne 2.1. Evenimentele anului / 59 2.2. Mici schimbări. Semne sau simple întâmplări? / 63 Capitolul 3. Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar 3.1. Începutul: "Radu cel Frumos" / 71 3.2. Înarmare și așteptare. 18-22 decembrie / 91 3.3. Militarii și mass-media / 100 3.4. "Sinuciderea" lui Milea / 103 3.5. "O noapte cruntă" în Piață. 22 decembrie / 110 3.6. Chemarea sovieticilor / 119 3.7. Zece zile de harababură în Piață
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
senatoriale scrie așa: În noaptea de 17 spre 18, la orele 01.00, Statul major al Gărzilor patriotice din Municipiul București a transmis nota telefonică cu numărul 183 către toate sectoarele Capitalei, prin care se preciza: ținuta personalului grupelor operative, înarmarea acestora cu pistol, șapte cartușe...". Deci tot, tot, tot, cu toate amănuntele. Fiecare patrulă mixtă să cuprindă trei luptători din Gărzile patriotice, înarmați cu puști GP și câte 20 de cartușe". Regimentul avea depozit de muniție. Erau arondate Gărzi patriotice
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
erau în structura noastră. Nici atribuțiile de a-i echipa, nici de a le da armament și muniție nu erau ale noastre. Aveau ei depozitele lor. Gărzile patriotice erau o a doua armată, mai mare ca a noastră. 3.2. Înarmare și așteptare. 18-22 decembrie S. B.: Iată ce se menționează în Raport: "În dimineața zilei de 18 decembrie s-a organizat în toate unitățile din Garnizoana București informarea personalului cu date oficiale cunoscute și s-au luat măsuri de intensificare
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un lucru foarte serios: se relansează competiția geo-politică și militară între o Americă prezentă pe întreg mapamondul și o Rusie aflată în plin proces de revigorare economică și militară. De altfel, înalți reponsabili ruși au anunțat un program ambițios de înarmare a țării cu cele mai moderne mijloace de atac și apărare. Pe mine, cel puțin, nu mă miră acest lucru, pentru că întreaga istorie a omenirii arată că niciodată o mare putere victorioasă nu rămâne singură în ring prea multă vreme
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
alte părți ale lumii. 16 decembrie 2007 Arafat și urmașul său Evoluția periculoasă a problemei Kosovo, testul reușit al unei rachete rusești capabile să poarte ogive nucleare și să străpungă scutul american, dezvăluirea surprinzătoare a Serviciilor Secrete americane privind (ne)înarmarea nucleară a Iranului au trimis în plan secund un eveniment foarte important, cel puțin la nivel politic și diplomatic, pentru agitata lume a Orientului Apropiat și Mijlociu: întâlnirea de la Annapolis. Acolo, în Statele Unite, după mulți ani, au stat față în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Să vedem despre ce este vorba. Adepții președintelui au mizat, înainte de toate, pe ideologia islamică, foarte puternică încă în Iran, și pe discursul antiamerican al acestuia. Adevărul este că tot tam-tam-ul pe care îl fac americanii și UE pe tema înarmării nucleare a Iranului îi convine de minune lui Ahmadinedjad și adepților lui. La fel, ceea ce se întâmplă în Irak și Afganistan a sporit ura iranienilor față de americani, în primul rând, ceea ce se reflectă direct în popularitatea crescândă a președintelui. Dacă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
direct interesate, au recurs și la alte sancțiuni în primul rând economice împotriva celor bănuite că ar încălca Tratatul. Drumul spre Tratat n-a fost deloc ușor. Să ne gândim că era în plin Război Rece, când suspiciunea și cursa înarmărilor între cele două blocuri, NATO și Tratatul de la Varșovia, atinseseră nivele greu de imaginat azi. Cu câțiva ani înainte în 1962 -, omenirea fusese la un pas de holocaustul nuclear, atunci când Uniunea Sovietică începuse să instaleze în Cuba rachete purtătoare de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
-l mai aveau, numai pentru a fabrica bomba atomică. Faptul a fost realizat în 1949. Tocmai de aceea, acesta a fost și anul de naștere al NATO. După aceea, evenimentele au evoluat conform logicii istorice cunoscute: spirala suspiciunii determină spirala înarmării și viceversa. În 1955 a fost semnat Tratatul de la Varșovia, iar îndelungatul Război Rece a fost o confruntare permanentă când manifestă, când subterană a celor două blocuri. Existența fiecăruia se justifica prin chiar existența celuilalt. Un bloc militar își are
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
întâmplat cu "foștii" în Uniunea Sovietică și în Europa de Est și face orice pentru a conserva regimul și simbolul său. Unul din mijloacele folosite este zeificarea conducătorului, metodă cu lungă tradiție în despoțiile orientale. Un alt mijloc, larg folosit azi, este înarmarea. Psihoza dușmanului care ne înconjoară și care râvnește la bogățiile noastre are drept consecință înarmarea permanentă. Nu contează că cetățeanul n-are de niciunele, important este să ne apărăm, să zdrobim dușmanul și apoi vom face și vom drege... Iar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
regimul și simbolul său. Unul din mijloacele folosite este zeificarea conducătorului, metodă cu lungă tradiție în despoțiile orientale. Un alt mijloc, larg folosit azi, este înarmarea. Psihoza dușmanului care ne înconjoară și care râvnește la bogățiile noastre are drept consecință înarmarea permanentă. Nu contează că cetățeanul n-are de niciunele, important este să ne apărăm, să zdrobim dușmanul și apoi vom face și vom drege... Iar dacă nu există dușman, îl inventăm. O asemenea psihologie este tipică regimului nord-coreean. De mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
fi avut, eventual, motive obiective să îndepărteze regimul legionar, și de aceea se cuvine să ne oprim aici și asupra acestei posibilități. Una dintre principalele acuzații aduse legionarilor, pe care s-a sprijinit întregul eșafodaj al procesului „rebeliunii”, a fost înarmarea legionarilor deși nimeni n-a putut dovedi niciodată că, în afară de revolverele poliției legionare și ale altor puțini legionari, precum și de puținele puști luate în timpul tulburărilor de la Cazarma Gardienilor Publici (și poate și de aiurea), ar fi existat arme și înarmare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
înarmarea legionarilor deși nimeni n-a putut dovedi niciodată că, în afară de revolverele poliției legionare și ale altor puțini legionari, precum și de puținele puști luate în timpul tulburărilor de la Cazarma Gardienilor Publici (și poate și de aiurea), ar fi existat arme și înarmare. Trebuie să fie cineva sau înfiorător de naiv, sau tot așa de cumplit de rea credință, pentru a putea susține că astăzi, în secolul tancurilor și al mitralierelor, se poate organiza și pune în practică o rebeliune cu câteva sute
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
precum se știe, trupele trimise de generalul Antonescu au trebuit să folosească și câteva tanchete și tunuri (unul dintre acestea fiind capturat de legionari, dar fără muniție) și multe case din acel cartier purtau atunci mărturia artileriei „guvernamentale”. Așadar, minciuna înarmării și a plănuirii „rebeliunii” se spulberă la cea mai ușoară cercetare fiind clar că nu teama de a fi înlăturat cu armele l-a putut determina pe Antonescu să dea lovitura de stat, care rămâne dovedită prin tot ceea ce am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Atena de a controla întreaga economie după un sistem specific sistemului socialist, au determinat această situație. Numeroasele practici, dintre care unele erau considerate de guvernul grec ca fiind "reușite" falsificau statisticile financiare ale țării, și acopereau enorma risipă destinată cursei înarmărilor în competiția cu Turcia, ducând la starea actuală a crizei economice a Greciei, cu multiple efecte internaționale. Evaziunea fiscală scăpată total de sub controlul organelor financiare de resort (al căror scop ar fi trebuit să fie tocmai cercetarea și sancționarea unor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
trupelor, ca și a fondurilor necesare în acest scop, răspundea dezideratului întregii clase politice americane, de păstrare a poziției de lider a S.U.A. în N.A.T.O. și în Comunitatea Internațională. Administrația S.U.A. va pune în aplicare un plan de înarmare și pregătire a forțelor armate ale noii Federații croato-musulmane, pentru a asigura realizarea unui echilibru militar în BosniaHerțegovina, între forțele entităților componente ale acesteia, înainte de încheierea misiunii I.F.O.R. În opinia unor membri ai Congresului, înarmarea trupelor Federației croato-musulmane
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un plan de înarmare și pregătire a forțelor armate ale noii Federații croato-musulmane, pentru a asigura realizarea unui echilibru militar în BosniaHerțegovina, între forțele entităților componente ale acesteia, înainte de încheierea misiunii I.F.O.R. În opinia unor membri ai Congresului, înarmarea trupelor Federației croato-musulmane cu tehnică americană avea menirea de a evita prelungirea staționării trupelor americane în zone, și de a elimina „capul de pod” stabilit în Bosnia de unele țări islamice (Iranul, Malayesia). Structurile europene și transatlantice, abilitate cu monitorizarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
au rămas dominante în dinamica postbelică europeană. Mișcarea spre coordonate mai largi nu s-a manifestat doar în economie. Ea s-a resimțit cu claritate și în domeniul politicii internaționale. A devenit tot mai evident pentru toate statele (în condițiile înarmării nucleare și ale rivalității blocurilor militare) că regulile de comportament globale vor aduce mai multă securitate pentru toți și că „securitatea în raport cu celălalt există numai împreună cu el”. Țările europene au înțeles că nu mai sunt destul de puternice pentru a hotărî
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ideilor emise cu privire la asigurarea și consolidarea apărării, atât prin „organizarea europeană” și relansarea „solidarității europene”, cât și prin asocierea Statelor Unite cauzei statelor vest-europene, în eventualitatea unei agresiuni sovietice. Echilibrul global-militar, strategic și politic, dintre superputeri a fost menținut prin cursa înarmărilor, prin consolidarea de blocuri politico-militare și de piețe integrate, ca modalități de a proteja cele două sfere de influență, din preajma anilor ’50 și până la sfârșitul anilor ’80. Sistemul internațional, controlat de S.U.A. și U.R.S.S., a intrat în prefaceri „tectonice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de alte prăzi. Intr-adevăr, majoritatea alianțelor pretins defensive urmăreau să asigure pacea într-o anumită zonă, numai pentru a facilita războiul în alta”. Rolul alianțelor în epocă este relevant și prin faptul că ele au întreținut și stimulat cursa înarmărilor, în special de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului nostru. De asemenea, au contribuit la declanșarea primului război mondial. Alianțele dintre principalele puteri europene au constituit și instrumente curente ale agresiunii, ce au încurajat și înfăptuit împărțirea și reîmpărțirea posesiunilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
apariția și evoluția alianțelor, pot fi enumerați ca deosebit de relevanți prin implicații și semnificații: - declanșarea războiului rece la scurt timp după încheierea celui de-al doilea război mondial; - consacrarea bipolarismului în sistemul internațional; - apariția armelor nucleare; - ascensiunea spiralată a cursei înarmărilor etc. Consecințele interacțiunii celor patru factori amintiți pot fi considerate: 1. Apariția celor două blocuri politico-militare (N.A.T.O. și Tratatul de la Varșovia), gravitând în jurul celor două superputeri; 2. Instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate care prevedeau crearea expresă a unor organizații
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]