947 matches
-
Biet orgoliu! O întâlnise pe Emilia în curtea uzinei, aproape de poartă. Era la finalul programului și nu avea cum să se ocolească. Carmina crezuse că femeia se va arăta încurcată, dar, în loc de orice stinghereală, ea își scutură coama neagră și încâlcită și-i spuse direct: Recunosc, atunci, la concertul acela simfonic, ți-am dat un bilet cu suflet. Și, așezând o mână molatică și albă pe încheietura sânului stâng atât de frumos și de viu, atât de expus privirii, continuă: Crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
profesorul Alexe așa cum mergea cu ochii mai mult închiși din pricina prafului, cu poalele hainei fluturând, gata să se desprindă din butoniere. Ah, dumneavoastră, murmură Carmina și se lăsă trasă sub streașina unui magazin. El o privi și coama lui șatenă, încâlcită îi înmuie și bruma de rezistență resimțită. Avea nasul vinețiu, porii contractați de răceală. Sunt ca o frunză în vânt, îi spuse după un timp lui Alexe, aproape plângând. El nu-i sesiză încordarea, miezul de dramă trăit de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și trăirile mele îmi blochează drumul de acces spre starea ei de spirit și nu pot să apreciez ca lumea situația. Să știi că eu chiar o plac pe Naoko. În afară de aceasta, Naoko mai are o serie de probleme, foarte încâlcite și nu reușim să le descâlcim. Poate că ne-ar trebui foarte mult timp pentru așa ceva, dar la fel de posibil ar fi ca un ceva să declanșeze resortul blocat și totul să se limpezească pe loc. Cam așa stă situația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
în mâini și a b\tut-o de p\mânt de câteva ori. — Cel mai important lucru este să nu-ți pierzi răbdarea. Acesta mai este un sfat de care te-aș ruga să ții seama. Chiar dacă lucrurile sunt complicate, încâlcite și ai senzația că ești neputincios, că nu poți face nimic, nu dispera și nu te înfuria. Nu cumva să-l iei pe „imposibil“ în brațe. Orice e posibil, numai că trebuie să te consolezi cu ideea că va dura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
va fi bine. Dacă starea sănătății mele se înrăutățește iar, chiar și numai un pic, adică dacă șurubelul se desprinde, el va observa imediat și va reuși să-l pună la loc, cu multă grijă și răbdare. Astfel, toate firele încâlcite se vor așeza, fiecare la locul lui. Eram convinsă că dacă m\ încred în el, boala nu va mai apărea. Eram atât de fericită! Viața era superbă! Aveam senzația că m-a scos cineva din marea rece și furioasă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
făcut dacă voiam să pun mâna pe o fată drăguță. Părea foarte încântat de sfaturile lui. Mi-a spus că trebuie să-i fac mai întâi cadouri fetei, apoi să o îmbăt și gata, nimic mai simplu. Cu mintea mai încâlcită ca oricând, m-am urcat în tren și m-am întors la cămin. Am tras perdelele, am stins luminile și m-am întins în pat. Aveam senzația că Naoko se va strecura lângă mine în orice moment. Cu ochii închiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu Începere de la ora opt fix, mâine dimineață. — Este extraordinar, izbucni Ted, Fantastic! De necrezut! — Așa că, adăugă Barnes, tot cu ochii la Harry, n-ar strica să trageți cu toții un somn bun... dacă puteți. „Nevinovatul somn, cel ce desface fuiorul Încâlcit al grijii“, cită Ted, care literalmente țopăia plin de Încântare. — În timpul rămas astăzi, vi se vor lua măsurile și veți fi echipați de către ofițerii de la tehnic și aprovizionare. Dacă mai aveți Întrebări de pus, mă găsiți În birou. Barnes părăsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Foarte bine*, a spus Parodi. Dacă nu găsești nici un inconvenient, Îți voi povesti ce știu și ce nu știu despre afacerea din strada Deán Funes. Compatriotul tău, doctorul Shu T’ung, azi absent, ne-a Înșirat o istorie lungă și Încâlcită, din care am presupus că, În 1922, un eretic a furat juvaerul care Împodobea statuia cum nu se poate mai făcătoare de miracole pe care știți să o venerați În țara voastră. Popii, care se cruceau la auzul celor petrecute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nostru - spunea Sábato În revista Culture - are contururi independente, complexe, variabile, haotice. E ca o tabără În mijlocul unui cataclism natural. Va fi nevoie de multe romane și de mulți scriitori pentru a reda cadrul complet și profund al acestei realități Încâlcite și contradictorii: o oligarhie decadentă, un gaucho la trecut, un gringo asecendent, un emigrant care a eșuat sau sărac, fiul și nepotul acestui emigrant, locuitorul cosmopolit din Buenos Aires (indiferent și apatrid, un om care trăiește aici ca și cum ar sta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai ascuns, cînd ești cu toată lumea nimeni nu știe cu cine ești de fapt. Dar asta îi mergea numai lui, pentru că era unicul, de neînlocuitul șef al Serviciului, de fapt Serviciul însuși. Au trecut cîteva săptămâni bune, în reverii din ce în ce mai încîlcite și mai lipsite de suport. Adevărul era că-și pierduse aproape orice speranță într-o revedere cu Mihai Mihail, deja se juca conștient cu imaginile sale în chip de șef de birou, semăna cu un aranjor de curse de la Hipodrom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să-l scoată din Vladia pe prinț, se vedea că domnișoara K.F. era ceva mult mai mult decît atît. Cine știe, poate că nu doar dorise ca prințul să plece din Vladia, poate chiar contribuise în felul ei, de neobservat, încîlcit, dar pînă la urmă eficient, cam cum e mintea muierească, la sfîrșirea cu bine a acțiunii lui. Să fie dator cuiva, asta nu și-ar fi permis niciodată Radul Popianu! Nu putea fi dator nici măcar pentru admirația domnișoarei K.F. "Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai late de trei centimetri, oricît de adînci, dar nu mai largi și neapărat întărite cu beton pe muchii ori chiar cu blăni de lemn. Mai erau cîteva șiretlicuri, unul era acela că semănase tufe de scaieți, dintre cei mai încâlciți, mai vineți cu putință, pe tot cuprinsul terenului, făcînd ceea ce nu se face, scaieții sînt semănați de vînt, nu de om, după o regulă a cerului, nu după cum voia mintea cuiva. În privința venirii cu avionul era aproape liniștit. Mai rămînea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Erau de fapt asigurarea Serviciului pentru eventualele surprize neplăcute. Se putea întîmpla un eveniment, chiar grav, despre care Serviciul să nu aibă știre, cu atîțîa oameni cîți avea Mihail nu se putea ști chiar tot în acest domeniu atît de încîlcit și sensibil, tot timpul calci pe nisip mișcător, nu știi cînd te înghite și nici nu are cine să te scoată, fiecare pentru sine, politică mare!, se putea întîmpla ca, în urma nu se știe cărei isprăvi, Mihail să fie chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
alt clipocit decît cel al apei care se bate de mal, aproape în aceeași secundă urechea lui încordată, țiuindă de atîta efort și așteptare, a sesizat și alt zgomot. Era sunetul pe care îl face călcătura de om în iarba încîlcită a malului. Deasupra lui, pe buza malului venea cineva, prin întuneric. Oricine ar fi fost nu putea fi decît un neprieten. A socotit repede, în asemenea împrejurări nici nu știi cum îți merge mintea!, și a procedat corect. A aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
e de datoria mea și de aceea mi-am permis, nu?" K.F. aruncă o privire pe fereastră, totul era în regulă, totul era la locul său, dealurile se spuziseră cu verde și albastru, în curînd vor deveni sinilii de la scaieții încîlciți care le cotropiseră. În zadar se străduise Radul Popianu atît de mult să împiedice venirea prințului la Vladia, distrugînd orice teren pe care ar putea ateriza Șerban Pangratty, primejdia apăruse sub alt chip și pe altă cale. "Domnul colonel avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și dacă ar fi priceput ar fi fost mai mult decît un adjutant pus la păstrare, ca într-un șopron cu lemne de foc, tocmai la capătul lumii, în Vladia. Nimeni nu-l avertizase, nu-i spusese, nici deslușit, nici încîlcit, că s-ar putea să existe un pericol și din partea unde nici nu-ți trece prin cap că ar putea fi. Doi ofițeri superiori, în retragere sau în rezervă, tot aceea este, ofițerul e ofițer pînă îl vîri la doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
semn cu capul. — Hai, apucați de ici... Flăcăii se apropiară. Coborî și grădinarul malul. Cu luare-aminte cuprinseră trupul moale și luciu și-l aduseră pe năsipiș neted; îl așezară prăvălit pe o coastă; un pârăuaș începu a curge prin barba încâlcită, amestecându-se cu două dungi de sânge, care însemnau linioare roșii de la nări, în jos, pe obraz. —Trebuie să se fi înecat azi, zise moșneagul privind la fața necunoscutului. Mai de mult nu-i... Se așeză pe năsip, alături, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și-n stânga la tovarășii de masă, apoi își țintea ochii asupra grefierului, care se răsturna pe speteaza scaunului, cu mânile în buzunări, cu țigara în gură, și întreba de sus, cu nepăsare: — Ce vrei, bade?... Omul începea o tânguire încâlcită, și „băieții“ își puneau penele după urechi și ascultau. Apoi începeau dăscălirile grefierului, câte timbre trebuiesc, câtă muncă este de făcut; omul se scărpina în cap, iar Bucșan sta cu ochii la pândă. Pentru scris, iaca, înțelege-te cu dumnealui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu noduri, pentru că avea un gust groaznic. Atunci l-am văzut prima oară pe Profetul. Să tot fi avut vreo cincizeci de ani, dacă judecam după părul puțin, lipit în lațe murdare și neatins de foarfecă, sau după barba lungă, încîlcită și pe jumătate albă, de la care îi venea poate porecla, dar nu-și pierduse nimic din vigoare. Îi domina pe toți cu statura lui de uriaș. Buza spintecată de o cicatrice urâtă îi dădea un aer aspru, sălbatec, în schimb
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Marta stătea mai departe în ușă. Parcă nu se hotăra să mă primească sau nu. Am avut chiar senzația că ar fi vrut să mă roage să plec. Ezita în prag îmbrăcată într-o cămașă lungă de in, cu părul încîlcit de somnul din care o trezisem. Un fulger violent brăzdă cerul și îi lumină fața. Am simțit în spate o rafală de ploaie repezită de vânt. "Hai, intră", zise Marta cu o voce îndoită și se dădu la o parte
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Mopsul era extrem de revoltat. "Cum a îndrăznit? striga el. Și de ce a săpat un mormânt pe care l-a umplut cu frunze? Vroia să-i aparținem nu numai morți, ci și vii. " La plecare, Domnul Andrei a mai adăugat ceva încîlcit, că Arhivarul n-ar fi fost străin de toată înscenarea, după care m-a rugat stăruitor să nu-l dau de gol că venise să mă anunțe. "Mă nenorociți dacă se află că v-am spus eu. Și nu vă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aminte de pionierii din România, din rândul cărora n-am avut onoarea să fac parte. Așa că mă apuc să evoc perioada aceea din viața mea și să-i explic lui Pastenague de ce n-am fost făcut pionier: o istorie cam încâlcită, cu un profesor de matematici care, nervos și nestăpânit, pentru că a găsit tabla plină de desene, l-a ocărât pe șeful clasei, care pretexta că a pierdut buretele, îl chema Grünberg Ariel și era deja pionier. — Ia cârpa aia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
o barcă pătrund dis-dedimineață pe canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Cernavodă. Între stația C.F.R. Și ecluza Cernavodă aruncă năvodul în apă, apoi după ce au constatat că au capturat ceva pește au extras năvodul din apă. Pe lângă câțiva peștșiori, din ațele încâlcite ale năvodului au desprins un bolovan asemănător celor de pe malurile canalului, legat cu o sfoară de un sac, cu oarecare conținut.. Curiozitatea iar fi îndemnat să dezlege sacul, dar fiecare în șinea lui s-a întrebat: De ce un sac legat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și caută, în zadar, destinatarul. De altfel, câteva escapade confirmă apetitul său amoros, laolaltă cu disponibilitatea de a asculta diferite povești și istorii feminine, confesiuni făcute la rece sau la cald... Autorul îi deleagă unui Narator Îcu majusculă) sarcina derulării încâlcitelor fire ale romanului, iar acesta, la rândul său, își mărturisește incapacitatea de a acoperi întreaga plajă epică, țesătura complexă de fapte, amintiri, episoade trăite și gesturi făcute de personajele notabile. Precum în romanele lui Camil Petrescu ÎPatul lui Procust, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și gândindu-se insistent și le-ar fi putut aminti, pentru că era prins de imaginile de coșmar ale sfârșitului inundațiilor, încă pline de grozăvie: câmpuri întinse acoperite cu apă învolburată, arbori și arbuști smulși din pământ cu rădăcinile incredibil de încâlcite împiedicate în trunchiurile altor arbori, și ei smulși, sau stâlpi de telegraf doborâți, case mărunte, din chirpici, aplecate într-o rână, cu pereții găuriți de șobolanii apelor mâloase care purtau scânduri, brațe de copaci, păsări moarte, oameni înghesuiți în câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]