9,025 matches
-
dintr-o bortă cu-n papuc și c-o ciubotă. Măi Pâcule! Eu să fiu în locul babei tale, numai cu melesteul aș sta pe spinarea ta. De ce, Dumitre? Păi cum te miști tu ca ochii mortului, cineva trebuie să-ți încălzească spinarea din când în când și asta cât mai des. Află tu că am ascuns făcălețul și de atunci trăiesc în pace deplină cu baba mea. I-l împrumut doar pentru a mesteca mămăliga. In rest, scula stă la mine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pentru ultima păpușă, care nu mai spunea mama, dar era îmbrăcată în sarafan de blugi am primit romeo și julieta, înainte de a mă îndrăgosti prima oară. apoi am schimbat visurile mele pe un car cu vreascuri, cu care m-am încălzit până la jumătatea iernii rochiile mele pe o piesă de teatru în trei acte, cu pauze scurte, grăbite bijuteriile de lapis lazuli pe o cutie cu chibrituri microscoapele mele fenomenale, cu care vedeam până și atomii de bucurie pe nopți cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
acum decât două cuvinte și cu „dragostea noastră“ nu vreau să cumpăr nimic. nouă în primul loc: ajungi, în pas ușor de voie, pe marginea unui lac portocaliu, pe la jumătatea după-amie zii în care, cu mușchii obosiți ai coapselor tale, încălzești toată bucata aceasta de ținut, te îmbăiezi cu nesaț în apele dulci și clare, printre puietul de broscuțe țestoase de galapagos, al căror trup împrumută culoarea întinderii lichide și răcoritoare, mângâi broscuțele pe căpușor și pe piciorușele cornoase, le strângi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de copilărie, zidesc un perete între pieptul meu și tristețile groase cu fărâmiturile de pâine rămase, mă înconjur cu o sferă protectoare de porumbei. îmbrăcată într-un costum de baie nou-nouț, sar dintre oglinzi într-o piscină cu apă roz, încălzită de răsăritul unei noi orânduiri în societatea sufletului meu. șase în primul loc: te retragi, împreună cu vrăbiuțele-soldat, pe care le-ai salvat din coliviile zidului gros al cetății, le-ai eliberat din întunericul maimuțelor cu gât roșu nancy ma, vrăbiuțele-soldat
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un fumușor vinețiu, apoi izbucnește victorioasă flacăra dorului tău, îți aruncă umbre care dansează pe față, ești nostalgic, rememorezi ultimele zece zile petrecute cu prințesa fenomenală a drumului tău către tine, faci o supă de concentrat de ciupercide-miere armillaria, care încălzește și catifelează interiorul burticii tale și aduce ațipirea peste genele tale. șase în al cincilea loc: este o minune că ai scăpat din strânsoarea cablurilor de tungsten, este nemaivăzut că vulpile argintii au urcat atât de sus, până în înălțimile sfinxului
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ai ronțăit. mângâie fesele fulgilor, umple-ți traheea albastră cu fulgi albi, dizolvă fulgii în sânge, fulguiește ți sângele, care ajunge la inimă și creier. nouă în al cincilea loc: mireasa ta este acum făcută din pături de fulgi care încălzesc și hrănesc micul fulg, care ești tu. e atât de bine să te creezi pe tine, prin mireasa ta, să vezi cum ți se dezvoltă fățuca, din stadiul de morulă/blastulă până ajunge fățuca ta, pe care, dacă te uiți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nemișcare șase în primul loc: scoți din fântâna de lemn încrustat de lângă prispă două găletușe de apă-de-rouă, care se scurge în fântână de pe frunzele firelor de trifoi cu cinci foi, le torni într-o carapace de broască țestoasă de galapagos, încălzești apa la lumina apusului blând, îți strecori picioarele tale obosite pe acolo pe unde ieșeau picioarele din spate ale broaștei țestoase de galapagos înainte ca ea să se dezbrace pentru grădina suspendată a dragostei tale, și rămâi nemișcată până când nici o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ta cuminte-așteptătoare de tine, feliuțe uscate de măr sălbatic ți-au făcut doldora buzunarele hăinuței de foarte multe-pielicele-cusute-laolaltă. singurătate am parcurs țări de funingine, în lung și în lat pe autostrăzi de ceață, luminată de lapovița tăind în stânga și în dreapta încălzită de straturi groase de zăpadă, îmbrățișată de igluuri sparte la gură mângâiată de furtuni învârtitoare de lumi am vrut să îmi găsesc un loc pe plac, să mă întâlnesc cu mine, cea fericită. am stat dreaptă, cu o carte pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trebuie să mă fardez, însă îți prepar mai înainte sandviciul cu șuncă fină, aburind cu unt pe care aluneci către telepatiile mele, către spaimele mele muști din el zâmbind, ochii ți se înverzesc, barba ți se îmblonzește palmele ți se încălzesc când chiar trebuie să fug la serviciu rog fiecare floare de orhidee din casă să își întoarcă fața spre tine, sa te facă să zâmbești și nădăjduiesc că traficul este lejer. când predau, dau pilde din poemele tale de succes
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
capăt cu zvoană și vărsare de sânge. LIANA: Tare bine le știi și le cunoști pe toate domnia ta, căpitane Pârjol. Și-ntr-asemenea stare, cam ce pot face oștenii de sub mâna domniei tale? PÂRJOL: Huzuresc și stau întinși pe ziduri, la soare, încălzindu-se și dospind. Mai sună din trâmbițe când s-arată alaiul împărătesc. Nu mai pot de bine și doar rareori, când primesc tain o oală-două de vin, își mai trag unul altuia câte un pumn în nas. LIANA: Oare n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trebuie să te descotorosești de el. E un strat printre altele, un fel de giulgiu provizoriu. Nu e obligatoriu poluant. Cînd acoperă rugina, de exemplu, se poate vorbi ca despre un strat protector. O haină veche în care s-a încălzit odată un pui de câine abia fătat. O pălărie de fetru neagră în care se țin pui abia ieșiți din găoace. Haine aflate între starea de vestimentație și cârpă. Foarte interesant procesul prin care se transformă. Sau cum decade un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
doi pepeni, mai mare dragul. Să vezi cum îi căra! Și oamenii îl întrebau, ce faci, măi, Silvică? Ai cumpărat pepeni? Foarte bine, bravo, de ce să nu cumperi dacă-s ieftini? Pomană! Nu-i păcat? Pe la 10-11 s-a mai încălzit, și nenea acela și-a dat șapca jos și-atunci toată lumea a văzut că are chelie. Și după ce a plecat discutau, ați văzut ce chelie avea acela de la care am luat noi pepeni. De parcă acum, dacă acela avea chelie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Ce să fac? Și asta o fac numai față de tine, fiindcă știu că tu nu mă crezi bătrân... Matale n-ai să îmbătrânești niciodată, pentru că nu te lasă sufletul, care-i mereu tânăr... Uite și dumneata, domnule inginer, pe cine încălzim noi la piept... Un copil. De fapt lui îi datorăm tinerețea sufletelor noastre. Un copil, domnule învățător, dar un om de ispravă - a apreciat agronomul. Eu zic să nu uităm pentru ce ne-am adunat și să întrebăm de sănătate
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Inginerul s-a așezat și asculta cu zâmbetul pe buze dialogul celor doi - naș și fin. Petrache mustăcea și el la locul lui, dar nu îndrăznea încă să intre în vorbă... Când vinul a reușit să strălumineze mintea și să încălzească sufletele, discuția a început să curgă ca o apă vioaie... Care va să zică, nemții nu s-au oprit după anexarea Austriei la 12 martie anul trecut și exact la un an, adică la 15 martie 1939, au cotropit Cehoslovacia. Iar peste o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lăsându-se să-i cadă în brațe. Au rămas așa o vreme. Într-un târziu, Măriuca a rupt tăcerea: Ți-o fi foame. Îi amiaza mare. Privind-o ștrengărește, Costăchel i-a șoptit: Întâi vino aici în pat, să mă încălzești așa, ca pe vremuri, pentru că atâția ani n-am știut ce-i un suflet de femeie... Soarele toamnei târzii s-a oprit deasupra Ponoarelor ca un bătrân obosit. Ajutată de Costăchel, Măriuca nu prididea cu pregătirile pentru primirea musafirilor. Cuptorul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cei rămași în țărână străină”... Vorbele zburau dintr-o parte în alta a mesei ca niște păsări speriate. Nu se legau firesc, ca altă dată. „Ce frumos era când ne întâlneam la nașul” gândea Costăchel. După ce atmosfera s-a mai încălzit, agronomul s-a adresat lui Costăchel: Dragule, te rog să mă ierți, dar o curiozitate copilărească - aș putea spune - mă îmbie a te ruga să ne povestești prin ce ai trecut... Iată - slavă Domnului - suntem din nou împreună. Apoi, domnule
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sunt pline, iar pastrama râde de noi? Cu așa ostași bicisnici e vai și amar de comandant! Doar nu vreți să cobor milităria din pod! - a glumit și agronomul. Au golit paharele și au întrebat de sănătate pastrama... Atmosfera se încălzise de-a binelea... Chiar și chipul lui Costăchel purta acum o lumină limpede... Dragii mei, nu vreau să vă plictisesc... Povestea voastră e ca o carte și cugetul meu nu mă va ierta dacă n-o voi citi din scoarță
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aduceți aminte pe unde ați rătăcit piperul și scorțișoara ceea - a grăit Costăchel. Eu am s-o fac pe paharnicul - a precizat Petrache. Când totul a fost după dorința lor, s-au așezat pe scăunele, în jurul sobei... Încet-încet, și-au încălzit sufletele... Petrache n-a mai zăbovit și a început a povesti: Apoi îi drept că milităria a coborât din pod chiar de a doua zi. Se făcea instrucție la cataramă. Nu se gândea nimeni la noi, că suntem cam bătrâni
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vrei să știi ce înseamnă rusul, omule? Ce înseamnă Rusia? Orice povestire rămâne o povestire. Numai dacă ai trăit acolo înțelegi care-i adevărul. Acum, hai acasă, Petrache! Hai, că ne așteaptă nevestele și copchiii. Doar ei ne mai pot încălzi sufletele... Costăchel și-a tras un scăunel lângă fereastră. Și-a așezat coatele pe pervaz și a rămas cu privirea în peisajul de afară. O ninsoare calmă stăpânea firea. În liniștea din pragul înserării - undeva în sat - a picurat un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
poartă. Ce-i măi Măcriș? De ce nu stai acasă? Nu vezi ce ger îi? Îți îngheață apa-n gură. Cum să stau, bădie? M o mânat la matale și la bădia Petrache cu țâdulele aiestea! Hai în casă, să te încălzești, omule! Aș intra eu... Dar dacă mă vede careva? Intră! Pe gerul ista nu stă nimeni să pândească unde intri și unde nu. Privind în toate părțile, Măcriș a intrat în casă. Măriucă! Pune te rog la fiert o ulcică
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să știu? Colivă, scrie Petrache! Colivă! Râde hârb de oală spartă - a răspuns Petrache, cu un crâmpei de zâmbet răsărit în colțul gurii... Și atât. Vara i-a găsit cu rândurile subțiate... Mulți deținuți nu au mai apucat să-și încălzească oasele rebegite la soarele verii... O coloană lungă tălăzuia prin colbul drumului dintre stufării. Era un nou lot de deținuți. Îi aduceau să înlocuiască morții și să mărească forța de lucru - cum gândeau sus-pușii... În acea seară, Costăchel se simțea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se desfășurau în cale, gările cu mulțimea pestriță a pasagerilor pe care-i purta după el în vagoanele înșiruite ca un alai de nuntă. Acum se vedea ca un om de prisos, fără nici un rost. Singurul gând care îi mai încălzea inima și-i mai însorea sufletul era să-i facă un rost în viață fiicei sale. Deși pensia însemna și subțierea veniturilor care intrau în casă, tatăl o sfătui pe Simona ca o dată ce terminase liceul, să încerce la o facultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și de unde să ia valută forte, că nu crește, tu, fir-ar să fie, în grădină, glumi ea amar! Se bine dispuseră amândouă. Gina tot aștepta ca Ema să demareze, dar ea ținea motorul la ralanti, probabil să se mai încălzească înainte de pornire, cum fac îndeobște conducătorii auto care se respectă. Câte ore ai astăzi, fato!? Trei și o dirigenție, aproape o zi-beton, cum s-ar spune. Eu am numai una, că ochelaristul de Hotnog m-a fericit cu un orar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
trateaz-o ca pe o bolnavă. Doina trecu în bucătărie, unde mai avea de pus în ordine câteva lucruri și, de acolo, cu voce sporită îi comunică soțului: Dacă vii la prânz acasă, găsești mâncarea în frigider. Trebuie doar s-o încălzești. Astăzi sunt liberă! Mă duc să mă fac frumoasă ca să mă iubești în continuare... Era o săgeată pregătită de mai multă vreme. După ce o slobozi din arcul îndoielilor, Doina urmări efectul scoțând capul pe ușa bucătăriei, numai atât cât îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ceștile cu cafea. Mai doriți ceva, domnule director? Nu, Ancuțo, mulțumesc. Dacă mă caută cineva, să vină mâine. Astăzi nu mai primesc pe nimeni. Fata ieși lăsând în urmă un zâmbet abia perceptibil. Directorul ridică paharul fără ostentație, încercând să încălzească atmosfera: Pentru ce bem, Teo!? Cum cel întrebat nu credea că ar fi putut invoca ad-hoc un motiv anume, care să prilejuiască ciocnirea acestor pahare, ridică din umeri. Am să-ți spun tot eu: pentru bunele relații care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]