951 matches
-
care un ins zâmbitor, emaciat ca un morfinoman, cu păr țepos și Îmbrăcat În niște pantaloni Puma de culoarea lămâiei verzi, a apăsat butonul de Închidere. Nimeni nu s-a mișcat să-mi facă loc, deși liftul era suficient de Încăpător. Deși În mod normal chestia asta m-ar fi scos din sărite, nu mă puteam concentra decât asupra ideii de a-mi cumpăra ceva de mâncare și a mă Întoarce cât mai curând posibil. Intrarea În sala de mese, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
noi: "Proletari din toate țările, uniți-vă!", comandă ei , tot mai imperativ. "Tovarăși, lupta de clasă se ascute din ce în ce mai mult", enunță o metaforă, ce ascunde măceluri înfiorătoare. Trenuri trase de locomotive care mugesc înfiorător, supranumite "Vaca lui Stalin", și camioane încăpătoare și lacome încărcau utilaje de fabricat avioane, locomotive, utilaje petroliere, utilaje textile, în timp ce, în fabricile jefuite, lozincile clamau: "Tovarăși, construim industria socialistă, fără burghezie, împotriva burgheziei! " Cârtelile se diminuează, necuviința cerșetoriei se amplifică în festivități profane și în chiolhanuri abominabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Trandafira a mai auzit-o iar, când s-au întors cu toții la masa întinsă. Ea tocmai venea de la cuhnie, aducând castroane de marmură, care fumegau aromitor de la mâncărurile făcute cu viteza vântului. Mireasma de gâscă friptă se înălța din castroanele încăpătoare, precum aburul de tămâie din cadelnița părintelui, la Sfânta liturghie. Cel cu straiele tărcate adulmeca cu îngrijorare și răbufni precaut: Asta nu Koșon la el? A râs Profetul de îngrijorarea și de frica celui cu straie tărcate. Râdea și Iov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de străini. Trepădând pe trei picioare (înainta cu membrele inferioare zgârcite sub el, ca la cosaș, sprijinindu-se pieziș, pe mâna dreaptă, în care purta o mănușă de protecție, făcută din piele de vițel), s-a refugiat în stadola lui încăpătoare, unde începură, cu mare plăcere, a se scurge ceasurile sale de meștereală. Când Trandafira l-a fugărit să-i taie lemne pentru cuptor, abia s-a îndurat să lase șurubăitul. Tot la iuțeală, a silabisit și cartea poștală trimisă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
stilați argați, angajându-i cu carte de muncă oficială și în regulă, Vladimir începu să tatoneze terenul prin genuri de glume care ar fi putut stârni interesul respectivei ambianțe de bezmetici. După ce, în câteva rânduri, rostogoliră, pe setoasele lor pâlnii, încăpătoare stacane de whisky, stewardesele înțolite în bluze mov și sarafane roșii aduseră mai puțin cunoscutul punch, combinația aceea de votcă, de rom-Havana, de cuișoare și de alte mirodenii, amestecate îndelung, încălzite și, în cele din urmă, dându-li-se foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un obișnuit al casei, direct într-un apartament familial, cu draperii identice celor din birourile demnitarilor vremurilor noi, cu un pat dublu, ascuns sub un baldachin desuet, imitând dormitoarele califilor din filmele cu Șeherazade. În mijlocul camerei, se lăfăia un frigider încăpător, cu cordonul scos din priză. Dispăru imediat, fără a prelungi momentul despărțirii, așa cum, neinspirat și nepractic, fac moldovenii, atunci când își conduc musafirii: îi petrec până la poartă, manifestându-se cu pompoase saluturi de prisos, tot atât de plictisitoare, de alergenice și de bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
slugilor, cu două camere și ea, cu baie, cu tot dichisul. Un fost conac, ce mai! Bucătăria era uriașă, livingul la fel, cu șemineu și panoplie, colecție de flori de mină, câteva tablouri ale unor maeștri maghiari-transilvăneni. Beciul era la fel de Încăpător, mirosind Încă a acru, de la vinul pe care-l adăpostise pe vremuri. Butoaiele erau acum stricate, iar Tibi nu știa cum să se folosească În continuare de răcoarea subsolului: să aducă butoaie noi și să se joace de-a aristocratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de lemn perdeluită cu iasomie. Uneori, aici îi găseau diminețile, îmbrățișați, suflet lângă suflet, el atingând-o delicat cu buzele pe frunte în timp ce ea zâmbea furișat, prefăcându-se că doarme. Tot acolo, într-o seară, în timp ce priveau amândoi din hamacul încăpător cum soarele se retrage către binevoitoarea găzduire a mării, i-a șoptit la ureche "Te iubesc". A fost îndeajuns acel "Și eu" al ei, ca din acel moment să aibă amândoi convingerea că-și aparțin definitiv unul altuia. La câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
văd aranjate perfect tacâmuri de argint, veselă fină, pahare elegante din cristal, șervete albe, scrobite și introdu-se în inele speciale. Chiar pe mijloc, un minunat gallé încântă privirile cu imaginea unor garoafe delicate, de seră. O duzină de scaune încăpătoare, capitonate și îmbrăcate în pluș albastru, se rânduiesc în jurul mesei, între ele existând suficient spațiu ca fiecare invitat să nu simtă coatele vecinului. Ușă glisantă din mijlocul peretelui din dreapta este deschisă și oferă privirilor o parte din terasa pavată gen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lăsă lucrurile În voia lor, stărui pînă ce Învățătorul Încheie, mulțumind aprobativ, măgulit și bine dispus. 2. Anii nu stinseră cu totul sindrofiile doamnei Pavel. Doamnele de altădată, femeile acelea multicolor Îmbrăcate, care-i umpleau cu zgomotul prezenței lor sufrageria Încăpătoare, mobilată cu canapeaua de la peretele dinspre nord, cu cele două fotolii, cu bufetul-vitrină, cu masa grea, dreptunghiulară, de stejar și caldul covoarelor lînoase, doamnele acelea se răriseră, e adevărat, două din ele Închiseseră ochii definitiv, iar celelalte nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Pavel, neglijîndu-mi prezența, sau poate dimpotrivă, invită pe cele două musafire să-mi viziteze „apartamentul” compus din „camera de la față” și antreul larg despărțitor de partea de locuință ocupată de mărinimoșii mei proprietari. Fiica Anei rămase În fața bibliotecii din antreul Încăpător, În dreptul biroului aflat tot acolo, Începînd să răsfoiască reviste și cărți, cu dezinvoltura unui obișnuit al casei, Îi rămaseră ochii pe Un om sfîrșit a lui Papini, pe care i-l dăruii, bineînțeles ca să-și amintească această vizită, Încîntat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
datorită faptului că știința conducerii își "descoperă" permanent noi preocupări, noi domenii de interes, noi direcții de dezvoltare, cât și datorită extraordinarei complexități a activităților de conducere pe care suntem nevoiți să le "înghesuim" într-un concept niciodată suficient de încăpător. Managementul a devenit un complex care trebuie privit atât ca o știință, dar și ca o artă. Cunoștințele « exacte » adică legități, principii, teorii, instrumente și cerințe ce trebuie să fie respectate în procesul conducerii efective a activității întreprinderilor care au
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
său lat, rotund ca o pâine țărănească. Mă plimbam prin parc și l-am văzut de departe, după mers și apoi și după surâsul larg care îi lumina chipul, că e un om în primul rând comunicativ și cu suflet încăpător, își permite să-și arate bucuria care îl stăpânea, deși privirea inteligentă dovedea că știe că oamenii au treburile lor și poate nu le arde de unul care părea să n-aibă nici una și să fie extrem de încîntat și de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lustruit pe care zăceau cărți și alături de pernă o veioză și un aparat de radio vechi, marca Phillips, care însă avea o sonoritate mai bună decât a unuia nou. Un fotoliu la picioarele patului. Un șifonier tot din stejar, mare, încăpător, plasat la peretele în colțul căruia era așezat patul. Un covor gros, culoarea grâului, acoperea toată suprafața odăii, iar pe pereții liberi, rafturi pline cu cărți. Și abia după aceea văzui ferestrele. Erau două, imense, cu storuri, practic întreg peretele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
minuscul atârnat pe braț; niciodată nu pricepusem la ce folosește. Nu-l mișcau un centimetru de pe braț, așa cum nici aprozariștii de pe vremuri nu umblau la creionul chimic de după ureche. Ne-am așezat la o masă imensă, cu tăblia lată și încăpătoare. Mi-o și imaginam acoperită de oale cu sarmale și cazane cu ciorbă de burtă, înconjurată de boluri cu spumă de ciocolată și cuburi de cremă de zahăr ars. Genul de chestii grele și apetisante, care pun străinii pe fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
câte răni de revolver acoperite, câte budoaruri vizitate, câte scene intime trăite și ținute deoparte de ochii indiscreți. Nu puteau lipsi, nu-ți puteai imagina lumea fără ele. Până și comuniștii păstraseră obiceiul, le făceau la Braiconf și Tricodava, groase, încăpătoare, să te țină până la pensie. Le găseai pe raft la mercerie, în teancuri de câte douăzeci, pătrățoase, în carourile alea vișinii pe fond verde (la partea estetică, stăteau mai prost). Astăzi, poți să cauți oriunde, de la prăvăliile de pe Calea Moșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Până la urmă, l-am recuperat.“ „Și unde era?“ „Într-o scrisoare a lui Ladima către iubita lui «Emy». Asta era Emilia Răchitaru, prostituata, pe care toți criticii o condamnă, de parcă ar fi fost ciumată. În realitate, Emilia cea plinuță și-ncăpătoare respecta idealul de frumusețe al epocii (canonul, cum spunem noi prețios la facultate), nu aschimodia de Doamnă T. Și, la urma-urmei, dacă ar fi fost atât de indezirabilă, de ce se-nghesuiau bărbații la ea-n budoar? Că doar n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care scria sub pseudonim. Sacoșa avea o formă trapezoidală. Era din piele vișinie, scumpă, capitonată, cum vezi doar în vitrinele hotelurilor. Se închidea cu două clape aurii, sudate de-o margine metalică de-aceeași culoare. Genul de chestie solidă și încăpătoare, pe care ți-o imaginai ticsită cu bancnote sau bijuterii. Lipsea doar lanțul, ca-n filme, prins cu cătușe de mâna voiajorului. Tânărul Lupu s-a ridicat s-o admirăm, apoi a așezat-o la loc sub masă. „Mai țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fugeau, știau ei ce știau. Cele două scări pompau figuri familiare, prelungite în capot, trening sau pijama și dornice să te pupe și să socializeze. Fiecare simțea nevoia să spună ceva. Blocul nu mai era bloc, ci o haină imensă, încăpătoare, pe care-o purtau toți locatarii (mai puțin cerșetorul clandestin din pod, care se ferea să apară), cu mândrie și zgomot. Din cutele ei de piatră ieșeau pensionari dezlănțuiți și mămăi pietrificate, bărbați cu parpalace de piele jupuită și gospodine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nimic o lume dacă nu mai bună, măcar diferită: una în care Mihnea să aibă peste 7 milioane salariu, Nicu Boboc să joace la „Steaua“, iar Cezar să știe inginerie moleculară și să nu se mai bâlbâie. Un spațiu demn, încăpător, strălucind de benzi cortextuale. Puteam fi mândri. Copacii se micșorau, ca un desen pointilist, până nu mai rămânea decât un schelet transparent, gata să fie suflat de vânt. Scena i-ar fi plăcut Mariei, s-ar fi bucurat s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
când ieșea de la Epancini. Și iată că acum se întorcea tot de la ei, fiind cuprinsă, așa cum am spus, de o îngândurare îndurerată. În această îndurerare licărea și ceva amar-ironic. La Pavlovsk, Ptițân locuia într-o casă de lemn nearătoasă, dar încăpătoare, situată la capătul unei străzi prăfoase; casa urma să treacă cu totul în proprietatea lui, așa că el, la rândul lui, începuse demersurile pentru a o vinde cuiva. Urcând în pridvor, Varvara Ardalionovna auzi mare gălăgie la catul de sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ș., dacă îi vor permite treburile, s-ar putea să plece pentru vreo două luni împreună cu Adelaida. Generalul nu merge. Acum s-au mutat cu toții la Kolmino, moșia lor, la vreo douăzeci de verste de Petersburg, unde au un conac încăpător. Belokonskaia n-a mai plecat la Moscova și chiar se pare că într-adins și-a amânat plecarea. Lizaveta Prokofievna a insistat cu tărie asupra faptului că era imposibil să mai rămână la Pavlovsk după cele întâmplate; el, Evgheni Pavlovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai multe satisfacțiuni, e economia lui înfloritoare? Dacă această economie ar fi înfloritoare am vedea simptomele ei. Poporul, căci numai de el poate fi vorba, s-ar îmbrăca mai bine, s-ar hrăni mai bine, și-ar dura locuința mai încăpătoare și mai sănătoasă și în fine s-ar înmulți. Dacă sporirea pur și simplu a veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire statele cari percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai bine organizate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
NE MAI LIPSEA... "] Atât ne mai lipsea, electivitatea judecătorilor. De-o seamă de timp observasem în ziarele guvernamentale apărând ideea, ciudată pentru starea noastră de lucruri, că, precum Caradalele și Serurii se aleg spre a face acele legi de-o încăpătoare înțelepciune de cari suntem guvernați de ne merg petecele, tot așa s-ar putea alege și judecătorii, de vreme ce și în America tot aleși sunt. și 'ntr-adevăr d. C. A. Rosetti, proorocul partidului, a scris o serie de articole la gazetă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
limba română ne răspunde mai cu seamă acela al noilor fanarioți care, pentru ironia lucrului, se numește "Romînul". Chiar în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice. Ne răspund cu normanii cari au cucerit Anglia. În adevăr, romanii au cucerit Galia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]