3,105 matches
-
hoții și vardiștii, l-a oferit primului venit la interogatoriu, drept răsplată pentru informațiile primite. - Aduceți apă repede! aud un glas de femeie bătrână. Mergeți, Doamnă, și aduceți repede apă! Să sune cineva doctorul! M-am simțit scuturată din toate încheieturile. De ce n-a venit medicul? Astăzi am fost la cabinet și i-am explicat că ar fi bine să fie și el aici. Alerg iute la robinetul din stradă și aduc într-un pet apă rece. Cineva din vecini aduce
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele, iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începură să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în corpul Irinei, care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii, gemea de plăcere, mângâindu-i podoaba capilară. Irina trăia o stare senzuală cum
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
metalice imitau dantela, iar de ele erau agățate, câteva pene de vultur alb. Pe umărul drept i se putea vedea clar un tatuaj cu însemnele nobilelor amazoane. Purta niște brățări metalice, din cel mai bun oțel, care treceau, puțin, peste încheietura mâinii, acoperindu-i o parte din ea. Erau menite să protejeze în lupta de la apropiere. Tânăra își rotea deasupra capului sabia subțire și ușoară, strigând ceva războinic. Era Talestri, prințesa amazoană, însoțită de prietena ei cea mai bună, frumoasa și
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau în lumea visurilor. În acea noapte, ne-am abandonat, la lumina discretă a unei veioze pentru citit, unor jocuri erotice de toată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
Bandiții îl trăgeau de picioare așa de tare, încât, dacă tânărul, nu ceda și nu lăsa pe Mihai Bravul, din brațe, atunci ar fi frânt trupul de bronz al eroului, ori aceste fiare sălbatice i-ar fi smuls picioarele din încheieturi. Nu! nu! acest guvern a-nebunit!...” Între timp justițiarul își va obține licența în drept, lăsând în urmă, prin isprăvile lui de student, o amintire pe care însăși autorul cu greu o poate uita. Știrea privind viitorul acestui lider temerar
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ciupind-o ușor cu buzele de mugurei, apoi am cuprins între dinți aceste proeminențe drăgălașe, care creșteau tot mai mult, împungând materialul cămășii de noapte și cerând eliberarea. Am simțit că se excită treptat, și atunci, am coborât mâna la încheietura picioarelor, mângâindu-i blănuța mătăsoasă și descoperind o umezeală caldă la intrarea în cuptorul gata pregătit să coacă pâinea rodului pământesc. Mugurelul tare era nerăbdător să profite de joaca erotică, în plină desfășurare. Priveam cu plăcere cum se deschide poarta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
îmbibate cu parfumul ierbii proaspăt cosite. Ceva ce te atrage și te seduce, ca un drog, fără însă, conotația negativă a acestuia. Am intrat treptat în lumea lui, indiferent dacă era rurală sau citadină. Mi-a pătruns sub piele, la încheietura sufletului cu inima. Mi-am făcut simpatii, prietenii, iubiri pe viață, după intensitatea regăsirii în aceste opere. Habar n-aveau autorii - nici unul până la o vreme - că aceasta a însemnat adevărata mea ucenicie literară, adevărata deprindere a alfabetului scrierii. După învățătura
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea. Fetele, cu fustițele de-o palmă și cu bluzițe până sub încheietura sânului, tremurau sub răcoarea dimineții. Trebuia să mă grăbesc, dacă nu ajungeam la timp la bărci, riscam să plece ceilalți colegi pescari și să nu am cu cine lansa barca la apă. Am sosit destul de repede, încă nu era ora
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
mai sperii lumea! Intrară într-o încăpere, la fel de rece și umedă ca toate celelalte, numai că aici se aflau mormane de haine care exalau un cumplit miros de mucegai, șobolani și jeg. Cum însă de ceva vreme dârdâia din toate încheieturile, Silvia aruncă pe ea cât mai multe bulendre și își trase în picioare o pereche de cizme care păreau făcute din scoarță de copac. Oricum, era mai bine chiar dacă micuța contesă râdea de se prăpădea, considerând-o probabil total lipsită
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Că nu mai are amintiri, / Că nimeni nu se mai teme de poeme. Când plec de-acasă, poemul meu veghează, / E paznicul cel mai de temut. / Nimeni n-ar îndrăzni să-mi prade poemele / Care coboară din cărți, scârțâind din încheieturi, / Întinzându-se la soare ca-n vremuri bune. Cândva, poemul nu va mai avea nevoie de mine. 15 mai 2011” (Îmblânzirea poemului). Nu e mai puțin adevărat că poetul știe să închidă în carte oameni și sentimente, ființe și lucruri
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
umblatului de sus în jos și până în măduva vitrinelor îngălbenite-n termopane care străjuiau crizele automobilelor cu noaptea încă rotunjită pe capote dar nu ăsta era lucrul cel mai ieșit din comun în toată această agitație de hurducăiți din toate încheieturile ci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil până acum resturile băncilor care odinioară odihneau tremurul nesigur al ultimelor trupuri plămădite din bunul înțeles al iubitorilor de bârfe la un joc de table defenestrat la fiecare remizare înfloriseră dar nu
PĂDUREA MEA DE LUNĂ PLINĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351070_a_352399]
-
de-a rândul.. Acu-ntr-o zi, sora Chiroftia, să-și rupă gâtul nu alta, după ce în urmă cu vreo două luni a avut, săraca, genunchii plini de sânge, zdreliți de se vedea osu, ba și-o mână umflată la-ncheieturi și la coate... a tras și s-a văitat zile-ntregi, vai de capu ei! Am migălit și-am pigulit până-n zori pe toată lungimea și lărgimea uliciorii, făcând o curățenie ca-n farmacie. O dâră lucie de-ți lua
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
a lungul vieții, încât să-mi atragă atenția foarte tare. O fată delicată, înaltă, blondă, cu ochii verzi și cu un surâs blând față de care am avut dintotdeauna o oarece simpatie din simplul motiv că-mi plăceau zorzoanele ei de la încheieturile mâinilor, gât și urechi. Atrăgea atenția oricui nu doar prin vastele bijuterii pe care le purta, ci și prin faptul că era foarte înaltă și teribil de slăbuță. Nu sunt adepta podoabelor, nu le port, dar îmi place să le
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
Ediția nr. 819 din 29 martie 2013. (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger) iau mâinile mele reci și mi le azvârl căite că au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumată de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
chingile ursitelor secătuiri se scurg ne-frunzite Citește mai mult (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger)iau mâinile mele reci și mi le azvârlcăite că au degetecu care să simtăcrucea tâmplelor o smulg din încheietura gânduluiși o azvârlsugrumată de vuietpeste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiindeiau ochii și îi răsucesccum răsucesc lupii hăulitul lucrului stinsși îi azvârlcu tot ce e dinaintea si dinapoia lorîi azvârlîn stârvul oglinziipe mine ofpe mine întreg nu pot să
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ni se permite să fotografiem. Călugării sunt prezenți în diferite puncte, lumea este mai numeroasă. Peste tot steaguri, în roșu, galben și albastru, un simbol al budismului, de factură mai nouă. Un călugăr ne leagă un șnur de ață la încheietura mâinii,” ca să ne poarte noroc”, ne explică Lashante, iar în spatele lui, după o perdea se găseșteun fel de altar pe care se sunto sumedenie de lucruri mai mari sau mai mici, acoperite de flori. Acolo se pare că ar fi
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului VÂRFUL MUNTELUI Senzațional, am cucerit o nouă cotă Spre piscul muntelui înzăpezit Neliniștită natura se revoltă Cum, omule de ai îndrăznit? Dormi uriașule, de ce te agiți? Te dor încheieturile de stâncă, Nu lăsa ca ochii în soare să-ți plângă Căci Primăvara e aproape Și vei fi întinerit. Câte inimi ai tu în piept, De îți aud o vâlvătaie de bătăi? De ce îți ridici vârful drept Amenințător peste văi
VÂRFUL MUNTELUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356283_a_357612]
-
nu-i pui stavilă deziluzia continuă. Până când? Nu vă mirați! Bucuria mea e tristețea, așa cum spunea Cioran, amarnică bucurie - spun eu. O-mpart cu Singurătatea sora mea de aici și de dincolo. Spiritul acestei tristeți pătrunde până la măduva sufletească, la-ncheieturile sângelui... Cea de a doua ființă din mine surâde în timp ce eu plâng. Ea e lumina cuvântului. Pentru mine scrisul nu e un exercițiu de fericire. Nu, eu lupt pe viață și moarte cu mine, mă zbat, mă-ncontrez aproape fac
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului păsări adormite pe gheața din port. moarte lentă a cuvintelor, când rostogolesc cerurile furia neîmplinirii. aspect banal al vieții, într-un anotimp uitat pe marginea filei, de ger. arunc în mine precizia analizei. logică răsuflată. încheieturile dor. (poate cresc, poate scad odată cu tine și muțenia ta.) ilogice determinări, iluzorii luminări. (mai mult flashuri de timp prea trăit gust) nu mi-e foame. vreau liniște și o coajă de pâine uscată. îmi hrănesc păsările fără ochi timpul
STARE 9 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356348_a_357677]
-
LOR credințe în Cristos. Și Biblia nici macar nu cere cuiva să o apere cu sabia, pentru că Biblia este "Cuvântul lui Dumnezeu [...] viu și lucrător, măi tăietor decât orice sabie cu două tăișuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judeca simțirile și gândurile inimii". Evrei 4:12 Dacă citești Biblia în smerenie și umilință (...scuzați limbajul cam... arhaic, dar ales pentru semnificația lui), cu gând curat și sincer, nu poți să nu iubești Biblia. Dar ce este
DA CE, TU CREZI CA DOAR BIBLIA ESTE ADEVARATA??? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356502_a_357831]
-
mergi? s-a rățoit șeful de sală la ea. - Ei! Văd dar nu eram atentă... - Cum a fost? De ce ești așa tulburată? - Ascultă! Dumneata știai de ce mă cheamă? El s-a uitat atent în toate părțile, a prins-o de încheietura mâinii și i-a spus aproape poruncitor: - În separeul 4 nu este nimeni. Vino peste cinci minute acolo să discutăm. Să nu știe nici cerul, nici pământul... - Da... bine, a îngăimat Mariana cu voce stinsă, speriată și a intrat în
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau în lumea visurilor. În acea noapte, ne-am abandonat, la lumina discretă a unei veioze pentru citit, unor jocuri erotice de toată
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
momentul prezent este așa cum este/.../ și cel mai bine vezi cu ochii altuia / cum se-ntoarce gîndul meu spre tine,/ de data asta chiar port podoabe și mirodenii / întocmai ca un personaj din Kobo Abe / o porțiune de palmă, de încheietură,/ un nor subțire peste fața lunii / la ceasul cînd se crapă de ziuă / aș putea oare să nu mă simt fermecată ? / un suspin, ai zis, nu eram sigură.../ precum tînguirea muezinului / în dimineți care ard cu atăta sfială / încheietura de
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
de încheietură,/ un nor subțire peste fața lunii / la ceasul cînd se crapă de ziuă / aș putea oare să nu mă simt fermecată ? / un suspin, ai zis, nu eram sigură.../ precum tînguirea muezinului / în dimineți care ard cu atăta sfială / încheietura de taină a gîndurilor” (Dincolo, pînă la marginile timpului). Și nu întîmplător acest procedeu al nuanțării extreme întrebuințează atît de frecvent termeni de comparație din artele plastice : răsuflarea dragostei ca „o tremurare de fluturi după Klimt” (specialistul numărul unu în
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
pe care nu le înțeleg...”, rostește la un moment dat Satin în „Azilul de noapte”. Domnule Cehov, domnule Gorki, mă auziți? Dacă da, răspundeți-mi, vă rog!... Vântul noii ordini mondiale spulberă totul cu putere în jur, clătinând din toate încheieturile lor slabe statuile din piatră ale lumii de afară!... Viforul cumplit al decadenței urlă mai aprig și mai vinovat ca niciodată acum!... Nici în interiorul nostru atât de supus îndoielii nu sălășluiesc, din păcate, mai puțin întuneric și lipsa dorinței puternice
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]