8,238 matches
-
vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată și ulcelele de busuioacă i se păru că Sfântul Nicolae din icoană semăna cu popa Gherasim de la Paris. La plecare, după ce lăsă plicul cu banii, Petre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată și ulcelele de busuioacă i se păru că Sfântul Nicolae din icoană semăna cu popa Gherasim de la Paris. La plecare, după ce lăsă plicul cu banii, Petre se trezi întrebat de badea Ion: Domnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca o pâine, Să cii bună gospodină, Să rodești ca o grădină.” - Biblia (sub covățică) „Și să ai copchii frumoși Cu credință să îi crești, Să ții minte toată viața Ca sara și dimineața Să te rogi și să te-nchini Și să cazi și în genunchi Cu fața la răsărit De unde Iisus o venit Pentru noi o patimit. Iar în chip de răgaz Când ai zâmbet pe obraz Sau când rău ai să pățești Biblia să o citești, Că te ajută ca să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Duminică seara veneau oamenii însurați. De obicei, participa tot satul la astfel de eveniment. Îmi amintesc ce spunea tata: „Vecinii se împrumutau unii pe alții cu bani și mergeau toți împreună. Cu cincisprezece lei plecai la nuntă: zece lei îi închinai pe masă, un leu îl dădeai bacșiș la lăutari, un leu bacșiș în sân la mireasă și îți mai rămânea săți iei și o sticlă de vin”. Meniul era tradițional: borș cu carne, sarmale (găluște), mălai sau pâine și, mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îndurăTe de noi”, iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Unii cetățeni mai pun în mâna mortului un mesaj din partea celor dragi. După slujbă, mortul este dus la cimitir. După ce este pus în groapă, toți se închină de trei ori, servesc coliva, făcută din grâu fiert și îndulcit cu miere de albine, apoi merg la praznic, fie la casa mortului, fie la casa de prăznuire. Mortul este așezat în groapă cu picioarele spre est, locul unde stă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iluzia de a distruge, de a construi din nou, de a perfecționa. Poate că, odată ce ai distrus, ziua desăvârșirii nu va mai sosi în veci. În cazul pasiunii, însă, trebuie să distrug. Trebuie să fac o revoluție. Rosa și-a închinat toată dragostea ei marxismului. (rând liberă Era iarnă. Acum doisprezece ani. — Ești ca fata din Jurnalul Sarashinei. Aia nu e în stare să deschidă gura niciodată. Este imposibil să se vorbească cu tine. Prietena mea a plecat după ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ridicol, un articol publicat pe același CNN Ireport, care descria protestele din Piața Universității drept ”Toamna Românească”, a fost citat ca aparținând cnn.com și le-a dat prilejul multora să înjure ”presa română plină de minciună” și să se închine la corecta presă internațională.
După ”Toamna Românească”, pe CNN Ireport apare și o știre fictivă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/71866_a_73191]
-
scrie, după prăbușirea colosului sovietic, poetul Mihail Dudin, unul dintre admiratorii și ucenicii Anei Ahmatova: " Slava stătea mereu la ușa ei și poetesa nu că nu o lăsa să intre, pur și simplu nu-i dădea prea mare importanță... Îi închinau poezii Blok și Pasternak. Cei mai buni artiști ai vremii îi pictau portretele, și realiștii și ultramoderniștii... Ea era necesară vremurilor, iar vremurile îi erau ei trebuincioase sub toate formele de manifestare. Privirea ei trează asupra timpului nu-i altera
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
a Festivalului închinat memoriei celui mai important muzician român. Un concert simfonic, unul cameral, două recitaluri de pian, toate menite a poziționa în chip potrivit creația enesciană în contextul valorilor universale ale muzicii, au constituit împreună momentele acestei ediții festivaliere închinate lui George Enescu. Inițiativa, stradaniile, demersul artistic, i-au aparținut violonistei Luminița Petre, concert-maestru al orchestrei simfonice de la Staatsoper Stuttgart, prima scenă lirică ce aparține unuia dintre cele mai opulente landuri ale federației. A avut buna idee de a coopta
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
în acești termeni. Dimpotrivă, intelectualii din Occident (cei din Franța făceau o figură aparte), ca să ne referim numai la ei, îi trimiteau lui Stalin mesaje de lingușire și admirație necondiționată, penibil de obtuze, obediente până la greață. Iar unii scriitori îi închinau ode. îndrăzneala mitropolitului de Bucovina nu putea fi iertată. K. G. B.-ul l-a trecut pe lista persoanelor ce trebuiau să dispară. Un episod încă enigmatic se petrece în viața înaltului arhiereu de la Cernăuți: cu o lună și ceva
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
un intelectual marginal, căsătorit cu grijulia Olimpia, locuiește în municipiul Isarlâk (denumire livrescă, relativ ușor decriptabilă în Craiova), din provincia sudică Alutania (Oltenia), dintr-o țară cu "cea mai înaintată turcocrație din lume" (evident, România comunistă). "Înalta Poartă" (Bucureștiul) se închină la "Sublima Poartă" (Moscova). Amintirile tinereții trimit spre orașul nordic Genopolis (Cluj) și spre maestrul studenției, Napocos (Lucian Blaga), frecvent invocat pentru ideile sale, reale sau apocrife. Autoritățile locale, alutane, au nume turcești. Șeful Securității este Osmanescu, fost coleg de școală
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
pătruns de respect și fără urmă de demagogie despre sărbătorirea lui Eminescu în fiecare ianuarie, la Botoșani: "Ce este de fapt pentru noi acest ritual cultural? E retragerea, într-un colț de țară, a unor inși devotați unui cult, cel închinat primului nostru poet universal, harului său, care i-a conferit o supraomenească, misterioasă putere plăsmuitoare, greu de definit, în ciuda exegezelor românești sau străine? O opțiune pentru trecut, un conservatorism luminat, o retragere din proza imediatului? O regăsire de sine, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
să omoare mâțe, pentru trecere de vreme". Dar surpriza e când francezii o pun în gamelă s-o fiarbă. Ajuns în Macedonia, unde prizonierul avea să-și petreacă cele mai aspre zile, el nu se căinează, nu se vaită, ci închină un fals imn celebrului ținut, pedalând pe jocul contrastelor: "}inut binecuvântat de Dumnezeu, numai spini și piatră seacă..." Sau: "Macedonie, pământ cu trecut istoric, unde civilizația antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă și
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
citit. Nu se citesc nici românii între ei, necum să-i mai citească pe confrații lor maghiari. Și, din păcate, ignorarea aceasta e reciprocă. Împotriva acestei ignoranțe încercăm și noi să facem ce putem." Moshe Idel, inspirat și competent, îi închină lui Mircea Eliade un dosar substanțial ("Camuflarea sacrului în memorialistica, beletristica și literatura științifică a lui Mircea Eliade"), din care Cronicarul redă un scurt fragment: "Două cuvinte, Ťcamuflatť și Ťbanalť, constituie laitmotivul acestui pasaj, precum și al cîtorva dintre comentariile noastre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
Pavel Șușară Dedicație: închin aceste rînduri sacerdoților de la Curtea Constituțională, spre desfătare Comunismul ca mistică (I) ep|Șind cu mult simpla acțiune politică, socială și economică, sistemul comunist a încercat să devină și să se impună ca o religie fără Dumnezeu. Deliberat, într-o
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
golirea ei de orice sens interioar, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și de portaluri, care altădată erau factori ai apropierii omului de Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar, și forma supradimensionată s-a înfîțișat maselor drept proiecție monumentală. In locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, Dionisie din Furna a fost
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
Simona Vasilache Pe pagina de gardă a unei cărți utilitare - un fel de Statele lumii de la 1939, cu geografie, economie și dinastii, cît să faci impresie în societate - botezată Cartea intelectualului, colonelul Georgescu Ioan lasă scris așa: "închin această carte intelectualului român". Mișcătoare dedicație, de nu te-ar chinui subtextul unui vers din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca piesă educativă, care "izbutește să strecoare îndoiala
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
Mircea Mihăieș La noi, în țara tuturor falsurilor, orice adevăr e torpilat și orice competiție trucată. Și asta indiferent de miză. Pur și simplu, un drăcușor interior nu ne dă pace și suflăm în lumânări în plină slujbă, închinăm mătănii la discotecă, ne târâm picioarele la paradele militare și batem pas de front la înmormântare. Ce mai, țara lui Anapoda-Vodă! Când vorbesc despre trucarea competițiilor nu mă gândesc neapărat la furtul ordinar. Mă gândesc la tot ceea ce presupune organizarea
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
înalt între munți. Mult câte puțin Masă de lacrimi potirul cu pâine și vin, Masă sfințită de Sângele și de Trupul. Trupul își frânge, Sângele își varsă, Stau în biserica Ta ca-ntr-o armură eu, păcătoasa care smerită mă închin. Stau înaintea Ta, Cel ce pe toate Le-ndură de la începutul lumii mult câte puțin. Urma fiind nicîieri Aici, acolo îngropate ramuri, rămurele-oscioare uscate, căzute mărgele din șir, din arborele de rouă plin, rouă plural genealogic, al nostru, ramuri cu
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
se numește Transilvania, subiect disecat în totalitatea complexității sale." încă din primul volum, în poezia inițială îndemn năzuia "să-ți ridici lumina pe cerul ardelean". Din acest îndemn au izvodit și cele două antologii pe care Emil Giurgiuca le-a închinat poeților transilvăneni. La apariția volumului Anotimpuri, Octav Șuluțiu sublinia: "Din generația tinerilor poeți care au împânzit astăzi Ardealul și cu o altă poezie decât cea socială, din tradiția veche a asupritei provincii, Emil Giurgiuca e desigur printre cei puțini cari
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
a două păcate de moarte: scientismul și pozitivismul. Scientismul, mania superstițioasă prin care ajungi să crezi că ceva e bun numai dacă e științific, înseamnă să pui știința în locul religiei. Credința e aceeași, doar idolii sînt alții. Nu te mai închini dogmelor revelate, ci principiilor obiective. Pozitivismul e așchia sărită din trunchiul scientismului, acea optică a genunchiului de broască potrivit căreia nu există cunoaștere decît acolo unde ceva poate fi măsurat și verificat prin experiență. Tot ce e pozitiv și bun
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
respect foarte mult, chiar și pe cei fără talent, pentru că au un soi de eroism, pentru că mizează totul pe această îndeletnicire care nu este sigură, căci se pot trezi cu părul alb și fără o operă, înțelegând că și-au închinat viața unei himere. Îi stimez pe toți, dar când scriu un articol nu mă adresez lor. Dacă m-aș adresa scriitorilor, aș putea foarte bine să le trimit scrisori particulare în care să le explic ce părere am despre cărțile
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
următoarele: nevoia de semeni, nevoia de idoli, nevoia de mister, nevoia de magie, nevoia de profeții, nevoia de putere, nevoia de bîrfă și nevoia de a ne satisface curiozitatea. Altfel spus, toți fugim de singurătate, toți sîntem dornici să ne închinăm sufletul cuiva, tuturor ne e dor de spaima și cutremurul pe care misterul ni-l strecoară în oase, toți ne perpelim de dorința de a putea influența atitudinea semenilor, toți trăim cu ambiția de a anticipa viitorul, cum tot așa
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
intens de readucerea lui Panait Istrati în patrimoniul literaturii române. Strădania lor a fost continuată, înainte de 1989, de Gabriela-Maria Pintea, prin monografia Panait Istrati (1975), de Mircea Iorgulescu prin studiul Spre alt Istrati (1985), de revista Caiete critice, care a închinat un număr omagial în 1985, la împlinirea a 50 de ani de la stingerea din viață a scriitorului, cuprinzând fundamentale exegeze semnate îndeosebi de Eugen Simion și Gabriel Dimisianu. La loc de cinste se situează Alexandru Talex, cel ce și-a
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
fost marcată de chin sau de sacrificiu. Și cum sacrificiul are virtuți întemeietoare, o comunitate își evocă membrii a căror moarte este privită drept un act fondator al istoriei ei. A treia trăsătură este aceea că mormintele, statuile sau mausoleele închinate morților celebri sunt însemnele cu care fiecare comunitate, marcîndu-și teritoriul propriu, arătă în acest fel că îl stăpînește. Locul unde se află mormintele sau statuile reprezintă un reper teritorial pe care urmașii nu-l pot părăsi decît cu prețul defăimării
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]