2,188 matches
-
alte orașe de pe planetă are hale mari ca la Brăila.* Uite! de exemplu Piața Drogurilor nu are hale. Poate doar, hahalere.Fiind un client constant** al acestei piețe, mă pregătesc într-o zi de martie decembristă ( vremea se juca cu închipuirile noastre de pregătiri pentru Crăciun), atât sufletește cât și financiar, să-mi fac rondul cotidian de cetățean căruia i-a intrat ... Abonare la articolele scrise de lică barbu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
există decît răspunsuri adecvate, oportune, răspunsurile juste din sfîntă Gertrude solitudinea devine sensibilă că durerea într-un spital de la capătul tuturor raționamentelor în care nimic nu egalează Azay-le-Rideau, poate doar zăpadă cruciadelor adulmecata de păsări în vreme de război. În închipuirea mea plină de soare am toate motivele să te iubesc lunea. Referință Bibliografica: Intaglio syndrome / Luminița Cristina Petcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile
INTAGLIO SYNDROME de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351015_a_352344]
-
nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului AM AVUT . . . Cunoscându-te pe tine Am avut mare noroc Zilele îmi sunt mai pline De singurătate nu e loc Cum să te înțeleg iubire Ești mult prea cuprinzătoare Depășind orice închipuire Te-am transpus în Carul Mare. Cum aș putea să definesc Ceea ce simt eu pentru tine Sintagma veche „TE IUBESC” Are cuvinte prea puține. Referință Bibliografică: Am avut / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28
AM AVUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351173_a_352502]
-
vocațională. Ce zmei beau ceața, rămîne de mărturisit în alt haiku. fanfara în parc - file din partituri în vals cu frunzele Doina Bogdan Să fie vorba de o fanfară adevărată? Mai cînta ea valsuri și azi? De ce nu. Dar, în închipuirea noastră nostalgică, valsul pare unul de adio: notele, melodia, filele, foile, frunzele se îndepărtează într-un vîrtej irezistibil spre un trecut irecuperabil. prima ninsoare - din cărucior sugarul întinde mâinile Petru-Ioan Gârda Mai liniar decît cele anterioare, poemul de mai sus
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
agită nervos, să auzi cum unul râde zgomotos, iar altul tușește de-și varsă plămânii; că altul vorbește singur, adâncit în lumea lui (pe care nu o mai are); iar altul căuta tovărășie cuiva pentru a-i tălmăci visurile, iluziile, închipuirile. Era o lume atât de pestriță, și totuși ... Ideea de mai bun, puțin conștientă, era vie în fiecare. Toți eram robii aceluiași jug - cel comunist. Și ardeam, și ne măcinam, uneori ne demolam sufletește pierzând nădejdea; și tot așa, seara
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
pașii / prin roua dimineții / ce buze-ți frăgezea / în așteptarea / sărutului / sublim...” (“Te caut”) Și chiar dacă realitatea este dură, autorul, conștientizând că drumul pe care a plecat draga lui este fără întoarcere, continuă să țeasă vise, dă de frâu liber închipuirii, după cum spun atât de frumos versurile următoare: “De-ai fi o mică orhidee / ori trandafir / cu lacrima de rouă / în palma-mi strânsă / te-aș prinde blând / ca firava-ți tulpină / durere să nu simtă / când eu te smulg / să
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
sub haină / Cum freamătă cuprins de dor. // Te simt și te cunosc, cu gândul / Te recunosc cu ochii-nchiși / Să pot, la Domnul vin, rugându-l, / Să te admir cu ei deschiși!” (“Să pot...”); dorul doare, apasă, strivește gândul și închipuirile curg ... „Când am simțit / sărutarea-ți / pe păru-mi cărunt / m-am întors / să te îmbrățișez / dar nu te-am văzut... / am întins mâna / sub crengile plecate / s-adun în pumn / atâția picuri reci / cât să-mi fac oglindă / și
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
fără glas, dar gândul îi zburase deja, ascunzându-se în cutele imemoriale ale necuprinderii, înapoi, spre nașterea lumii. Mâna șovăi, apoi apucă strâns flaconul, cu puțin înainte de a face căderea psihică. O pilulă. Două. Trei. Patru... Ajunge! Dublase rația. Dublase închipuirea.dublase efectul îi era teamă și, totuși, moartea refuzase s-o primească în tristul ei imperiu. Refugiu... Liniște... Nu dispera fiindcă îți alarmezi semenii! Mâna descleștată, lăsă să cadă flaconul pe podea. Zgomotul asurzitor al căderii fu înfundat apoi de
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
concomitență pentru profeția care se lasă stăpânită de vis, sau de idealuri nelegate de realitatea imediată .Cartea, având un subtitlu frisonat de o ironie fină( Cuvintele-s false cochete-n baston), exaltă în viziuni convulsive împletite cu stările diverse ale închipuirii, pentru ca în final să creeze un scenariu liric original: “Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de întuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri,“ ( Farmec viu). Jocul dintre sacru și profan, din poemele Marinelei Preoteasa, dă
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
vedeam la fața locului. Voiam să îmi notez impresiile “la cald” dar am ramas pentru multă vreme în nemișcare. Îmi venea să-mi frec ochii ca să dau crezare că există cu adevărat ce văd acum, si nu este numai o închipuire de-a mea care s-a desprins din lanțul multora care imi populează adesea, creierul. Ne secase parcă al graiului izvor. Bolboroseam cuvinte așezate cine mai știe de când în capul nostu, si nu de puține ori interjecții care subliniau surpriză
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
muntelui tăiat în linie dreaptă acum îți lasă spațiu pentru a privi alt munte cu o altă tăietura dreapta, ori în trepte, ori cu rotunjimi sau scări, cele mai multe cu infinite și complicate forme geometrice, căci fantezia naturii a întrecut orice închipuire. Adâncimea, șerpuirea râului Colorado care-și adună apele din mai multe râulețe, miile de forme, planuri și axe în multe culori, fumurii, roz, alburii, gălbui, maro, verde, cărămiziu, mov, din care predomina roșu, toate născute din neant, iti răscolesc întreaga
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
zid de lut văruit și OTRAVA ca o sete albă de nicăieri.” ( Semințele liniștii) Sunt aici desenații de iubire niponă, având girul Héloïsei, ce nicicum nu-l imaginează pe Narcis. Căci poeta vede în fuiorul de ape oglinditor mereu altă închipuire ( a sa?): “ Dacă poți avea acces direct la realitate, ce rost mai are să emiți supoziții asupra tuturor nedumeririlor?” (Despre lucruri așa cum sunt) Bănuind, prin urmare, că realitatea nu-i decât acea decindeală. Iar ea poate fi în “niciunde-le”, fie
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
trebui să renunț la lucrurile cele mai importante pentru mine. În mintea mea asta însemna că eu mă hotărăsc de bună voie să duc o viață de ascet. Și m-am gândit că n-o să mai pot glumi, pentru că în închipuirea mea nu puteau să existe glume fără cuvinte porcoase. Sau alte lucruri. Sau femei. Mi-era teamă că va trebui să mă las și de tae-kwon-do. Dar am înțeles că Domnul Isus Cristos a murit pentru mine, iar pentru Cristos
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356362_a_357691]
-
iconomie a lui Dumnezeu, ci de la diavol. Căci demonii, care au cale liberă spre sufletele noastre în vremea cât suntem treji, au cale liberă spre ele și atunci când dormim. Și în vremea somnului, ei ne ispitesc cu păcatul, amestecând cu închipuirea noastră și închipuirea făurită de ei”. Dar Fănel era convins că un anumit vis al său înseamnă mai mult decât înțelege preotul. Se temea de ce va fi să urmeze și, în aceeași măsură, simțea nevoia de a merge mai des
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
Dumnezeu, ci de la diavol. Căci demonii, care au cale liberă spre sufletele noastre în vremea cât suntem treji, au cale liberă spre ele și atunci când dormim. Și în vremea somnului, ei ne ispitesc cu păcatul, amestecând cu închipuirea noastră și închipuirea făurită de ei”. Dar Fănel era convins că un anumit vis al său înseamnă mai mult decât înțelege preotul. Se temea de ce va fi să urmeze și, în aceeași măsură, simțea nevoia de a merge mai des la biserică și
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
nu minimalizează cu nimic efectul apocaliptic, premeditat, al naturii care caută să distrugă în imaginația lui entitatea-om, blocând-o în întunericul lipsit de viață, căci timpul este o iluzie care are un scop, iar iluziile sunt pătimașele jocuri ale închipuirii. Maladivul este semnul agoniei: O palidă fată cu gesturi grăbite / Așteaptă pe noul amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
noroc Și-n traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Războiul care-l poartă Hazardul, călăreții Cu cei ce cad din soartă Pe luciurile gheții Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jerfele obolul Dau biete caravele Închipuiri deșarte și vanități. Abise Din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la luptă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna
CIOBURI DE DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355386_a_356715]
-
așa mai posaci, mai posomorâți, triști aș putea spune. Cum poate un creștin, sau ce trebuie să facă ca să redescopere bucuria credinței în Hristos, bucuria vieții în Hristos? - Trebuie să-l cunoască pe Hristos și să nu mai trăiască în închipuirile minții sale, ca și aseară când a afirmat cineva că „în Ortodoxie eu deznădăjduiesc, mă duc la alte confesiuni” ... . Asta pentru că n-ai cunoscut ce este Ortodoxia. Nici nu știi în care Biserică mergi și de ce mergi acolo, pentru trândăvirea
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
mai multe voci, ori de către un solist - prima voce - învățătorul Stan Andrei oferă în cărțile sale, rețetele unui ospăț de cuvinte, cu toate dichisurile și secretele lui, ceea ce-l face mai îmbietor, mai apetisant: de la gustările frumos asezonate pe platoul închipuirii, la sorbitura fierbinte și benefică organismului, continuând cu apetisanta carne proaspătă a Cuvântului, bine împănată cu ingrediente și în cele din urmă, desertul delicios, alcătuit din refrene și jocuri de cuvinte vesele și pilduitoare, nu lipsite de oarecare didacticism și
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
organizatori - încep cu versul „a fi” la persoana a-ntâia singular: Sunt. Astfel, fiecare se definește și își mărturisește Crezul literar și artistic. Fiecare este ceea ce scrie că este. Și, desigur, ceea ce dorește să fie. Creatorul are drept la visare. Închipuirea, mai bine zis, inspirația i-a atins pe toți. Intri în acest ritm liric, orfic, muzical, în această eufonie fără cusur și, aidoma sportivului la Jocurile Olimpice, nu ai voie să dai înapoi, trebuie să duci mai departe făclia aprinsă. Până la
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
știa, se întreba ea, cine le era tată copiilor ei, dacă pînă și ea era nesigură, și uneori se întreba dacă Ignatio chiar existase cu adevărat și se evaporase ca o picătură de apă pe plită, sau era doar o închipuire a minții ei tulburate nici ea nu știa din ce cauză ... Numai Afrodita avea în acea seară de primăvară altă stare de spirit, îi crescuse burtica și gemenii ei erau neastîmpărați, dădeau din piciorușe, Adelina era la Londra, se întorcea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
întamplă în lume . Pe raftul dintre minte și inimă - cartea Melaniei Cuc și-a găsit un loc favorabil, în lumina cea mai potrivită, aptă de a o pune în valoare în toată splendoarea și însemnătatea ei. Pe Muntele sfânt al închipuirii, Kogaionul autoarei, cartea s-a înălțat, după zile de chin sublim, ca de facere . Este o mărturisire tulburătoare despre actul creației. Cu atât mai importantă cu cât reflectă cu fidelitate întreagă capacitatea narativă a scriitoarei. Este un dialog fascinant, acela
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
răstignit . Desigur că Maestrul poate fi și un personaj închipuit care slujește drept pretext plauzibil acestor mărturisiri nocturne. Scormonind prin amintiri ca printr-o fântână adâncă, autoarea se vede clar : ea este arătarea , epifania, aflată la diversele vârste după pofta închipuirii : ba copil de școală, de mână cu mama emoționată, ba la vârsta minunilor în care tot ea se află țonțoroi - în centrul poveștii, așteptând gata topită prințul frumos, ascuns în pielea Broscoiului . Oamenii locului au o mândrie aparte și vor
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
apare totdeauna la timp pentru a aplana situațiile conflictuale, pentru a salva copiii de rău, de pildă, întâmplarea cu gușterul care i s-a cățărat pe trup și pe față, fetiței de șase ani și apariția miraculoasă (sau numai viziunea, închipuirea ?) unui bărbat asudat : Atunci s-a oprit în gura colibei noastre de paie o lumină clară și blândă. În miezul ei, ca sâmburele-n piersica despicată, era trupul Lui. Era Iisus, dar și un om transpirat, care respira ca ca și cum
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
păsărilor dor Orice fluviu are un izvor, Vând fericiri menite să dureze! Pierdem o oră printr-un truc Aceleași riduri se așează Ca un blestem sau ca o piază Pe brazdele obrazului uituc Ne trezim mai timpurii cu-o oră Închipuirea iar ne joacă feste Vin fluturii-n oraș să manifeste Că li s-a-nchis intrarea în agoră Lăsați privighetorilor răgaz Neștiute nopțile întregi Că dau concerte gratis pentru regi Până la ultimul extaz! Referință Bibliografică: Vând fericiri menite să dureze
VÂND FERICIRI MENITE SĂ DUREZE de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356651_a_357980]