1,581 matches
-
dragostea putea fi și Umbra ce o urmărea, ori luna ce-i lumina cărarea, scoțându-i în cale îngerul păzitor. Putea fi dragostea și inima care se temea de a nu fi zdrobită? Sau azima aburindă, abia scoasă din cuptorul încins și din care te înfrupți cu poftă, îmbătându-te cu mirosul său de pâine caldă? Doamne, ce poate fi dragostea de este atât de misterioasă, atât de frumoasă și atât de dorită? se tot întreba Ana, răsucindu-se în pat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
tot cerul cu flori de verbină, Copaci, grei de dor, v- așteaptă-n grădină Cu muguri tăcuți, prolog de-nflorire, Să faceți un semn, spre-a lor împlinire. Străpung depărtarea cu palma întinsă, Alerg după voi, ca-ntr-o horă încinsă Și vreau să vă chem la o dulce agapă... Rămân singură iară, cu stropii de apă. Cu ei, azi, obrazul mi-l spăl de roșeață, Îi sorb ca pe-o rouă sclipind în verdeață Un gând mă-nfioară, că blânda caldură
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
am chef, dar ne mai trece oarecum din drum. Zi! - Cum să încep, ca să înțelegi? Direct! În Joia Mare, înainte de... cum ți-am spus, oamenii, fac niște azime, un fel de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
la cârciumă. Așa cum se aștepta, acolo era deja plin de oameni care dezbăteau planurile de muncă pentru ziua care abia începuse. Disputele erau în toi! Dar, la intrarea lui, toți tăcură și un aer înghețat se strecură abil în atmosfera încinsă. De la o masă se auzi răcnetul lui Arvinte: - Unea-i fost uăiii, că intrăm în falimnet, uăii, baieti, uăiii!? Foarte degajat, Costel se așeză la masa lui Arvinte, deșurubă dopul bidonului și, după încă o dușcă zdravănă, spuse vesel: - Aidi
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
stea în cale Nici răcoarea de pe vale Și nici roua zorilor Ori scamele norilor Pe copii și pe nepoți Îi îmbrățișez pe toți Jinduiesc un dor aprins Ca o lacrimă prelins O veghere - stea nestinsă Și de nimenea atinsă Scut încins și ochi de vultur Poveri, răutăți să scutur Un grăunte de azur Pe întinderile vaste... Poveștile prind contur- Fu biet om și nu mai iaste... George Ncolae Podișor, Rucăr, 29 septembrie 2011. Referință Bibliografică: Rugă ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului Zalanitthon artist TOMPOS OPRA AGOTA plete din spice de grâu, fuior de idei, imagini aiurea... mă retrag în cușca de fier, cu gratii și-o simplă fereastră. la braț, port o carte. fila încinsă... numele meu... deget pe geam, căpăstru de fiară. sufletul...greu... piatră de moară și osul de sită. scâncet și seu. Referință Bibliografică: păstrez secunda / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi
PĂSTREZ SECUNDA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348355_a_349684]
-
de vorbă o oră cu maestrul Iancu și l-am ascultat cu mare drag. Are o voce blândă și plăcută. Am aflat lucruri interesante din viața unui actor ce a fost greu încercat pe drumul presărat cu flori și jar încins. *** Adalbert GYURIS: Maestre Iancu, pentru început aș dori să vă întreb de unde pasiunea pentru actorie? Lucian Spiru IANCU: A fost în cazul meu un „dat” nativ personal ce l-am descoperit la momentul potrivit. Ține de o trăsătură anume de
DE VORBĂ CU ACTORUL LUCIAN SPIRU IANCU de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/345142_a_346471]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (9) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului 9. RECTIFICĂRI ALGORITMICE Soarele s-a topit și curge,aur transparent, peste ziua încinsă ca o plită.Își aruncă privirea îmbrobonată de vipia din jur, rămânâd parcă atârnat de cerul violet și fără o lețcaie de nor. Dezamăgiți că n-au găsit nici în cer umbra salvatoare, ochii reveniră la pașii zeflemitori și plutitori
DEŞERTUL DE CATIFEA (9) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345419_a_346748]
-
mort, o apariție a celui dispărut. Dar pentru o înviere autentică ne trebuie un templu, o jertfă, o slujbă și-un mormânt care să fie deschis prin har sfânt. „Templul este fierbinte mereu/ tămâia și jertfele și inimile/ îl țin încins/ așa cum cuprinsul se încinge de necuprins.” Eternul Cuvânt Prin urmare, citind versurile scrise de Theodor Damian, ajungem la acel „Țipăt dintâi”, la acea întâlnire cu originile a tot ce există, pentru ca în final, să ne întâlnim cu noi înșine, stând
FILOZOFIA LIMBAJULUI LIRIC A „EXERCIŢIILOR DE ÎNVIERE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345502_a_346831]
-
Valentin care a comandat imediat ospătăriței câte un nou preparat de bar pentru doamne. Restaurantul avea un taraf care concura prin muzica lui populară, folkiștii de pe scena amenajată pe plajă. La un moment dat se auziră fluierăturile și hărmălaia fanilor încinși atât de băutură cât și de apariția pe scenă a formației Vama Veche. Dalia, amestecând cu paiul în cocktail, îl privea cu discreție pe Ștefan. Își aminti că citise pe site-ul “O zi bună” înainte de plecare gândurile unei tinere
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
cu fața vopsită ca la circ îmi citești în palmele reci noaptea polară calul secundelor aleargă cinstit să rupem turta miresei pe ultimul prag / dama cu camelii își sfâșie batista/ miroase a fag curăță luna de litere arse în cuptorul încins tastez cu degetele înmuiate în curcubeu doi nori două glezne doi sori râzi iubesc (mă) scrii este eclipsă dansez cu sufletul lent luna ninsă Referință Bibliografică: Sentimente virale / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1473, Anul V, 12
SENTIMENTE VIRALE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376869_a_378198]
-
jertfa ființei sale sufletești Regele a reușit să te-nțeleagă... Azi, contemplându-te, simțim căldura ta, Deși, ușor, lin, se îmbracă pământul Cu strai alb-gros că, înverșunat doar vântul Din an în an, dar rar, ne poate supăra... Din vatra-ncinsă, în care , râde focul Străluce bucuria în privirea noastră Sărbătorindu-te până-n noaptea-albastră, Dorindu-ți, mereu, să te poarte norocul. Tărâmul tău bogat, astăzi, e amorțit Reverberând sub diamantele-aprinse Mărturii, în el, de secole cuprinse... ................................................................. ``Stimă, iubire și respect, ți-
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
văzduhului. - Ura, ura, am învins! Urlau căpcăunii paznici. Și erau acești căpcăuni niște arătări fălcoase, cu un singur ochi în frunte, mare, bulbucat, cu labe și picioare păroase, îmbrăcați în cămeșoaie cenușii-murdare. Pasă-mi-te, ei se hrăneau cu cărbuni încinși și beau smoală topită. Pe la ora prânzului, Soare-Împărat trimitea un alt căpcăun cu un cuptor cu cărbuni încinși și un cazan cu smoală topită. Tainul fiecărui căpcăun era un făraș de cărbuni și un polonic de smoală topită. Bucuria lor
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
ochi în frunte, mare, bulbucat, cu labe și picioare păroase, îmbrăcați în cămeșoaie cenușii-murdare. Pasă-mi-te, ei se hrăneau cu cărbuni încinși și beau smoală topită. Pe la ora prânzului, Soare-Împărat trimitea un alt căpcăun cu un cuptor cu cărbuni încinși și un cazan cu smoală topită. Tainul fiecărui căpcăun era un făraș de cărbuni și un polonic de smoală topită. Bucuria lor era să opărească și să transforme în scrum pe oricine se apropia de grădină. - Aoleu, zise Norocel, era
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
Cu plăcere. Ca să vedeți totul ar trebui să locuiți aici cel puțin un an și tot nu reușiți. Schimbară numerele de telefon și se despărțiră. Cât timp au stat de vorbă, Adriana era ca și când ar fi stat pe o plită încinsă. Nu mai avea răbdare să o asculte pe femeie povestindu-și necazurile. Îi era teamă să n-o sune Doina și așa să se deconspire că a venit să-l revadă pe pictor. Referință Bibliografică: Adriana / roman in lucru, cap
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
dorul e verde crud nu poți să vezi un lan de grâu copt este doar o himeră doar deșertul cu nisip aburind nu poți să vezi spicele unduind este doar o himeră acum știi ce culoare are dorul e galben încins nu poți să vezi câmpuri cu nu-mă-uita este doar o himeră sunt doar valurile mării domoale nu poți să simți decât sărea în nări ca o himeră acum știi ce culoare are dorul albastru imens arme strălucesc în soare un
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și zgomotul surd de val în stâncă izbit împroașcă mii de stropi trandafirii lacom sorbiți de-nsetatul nisip în urmă ploaia lâncedă cu susur ipocrit își picură călduța ei compătimire peste tomberonul încins al uitării în care cu un foșnet obosit alunecă mototolită și murdară ziua. Referință Bibliografică: MENAJERIA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
tău Aș îndrăzni să pariez Și mierea de pe gura ta Aș degusta, dar nu cutez. Că mărul cade spre pământ E-un adevăr mult demonstrat, Cum degetele-ar curge lin Pe pielea ta nu am aflat. Că metri cubi de-ncinsă lavă Într-o secundă-mi curg prin vene, Eu știu demult, căci inima Nu mai știe a toarce-alene. Că părul tău ascunde-n bucle Iz de promisiuni ne-spuse Și nopți nepetrecute încă, Steaua din ochii tăi îmi spuse. Referință
CĂ DORUL POARTĂ CHIPUL TĂU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376488_a_377817]
-
pietruită. RUGA UNUI VIS PUSTIU Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins, Să ardă-n mine vreascuri de iubire. Să mistuiesc ca strugurii în teasc, să mă cobor, să mă înalț Ca frunza care moare, ca să învie. Fă-mi, Toamnă, sufletul încins, O torță pentru nemurire Să ard de sete după veșnicie. Un strop de nard doresc să fiu, să răspândesc mireasma mulțumirii. Eternul unui vis pustiu, Să-mpart cu el secretul bucuriei. Fă-mi, Toamnă, cugetul curat Spălat în ploile-ți
RUGĂ ÎN PUSTIU (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376577_a_377906]
-
ce-a tresăltat Alintul dăruit de tine, când m-ai îmbrățișat. Caut și regăsesc pe trup, pe-o margine de noapte, Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte... Și simt al tau parfum, răsfrânt pe-a mea eșarfă Când aerul încins ne-nvaluia în sunete de harfa... Pe buze-ntredeschise, se-alintă cuvinte nerostite Iar eu pictez pe glasul tău, emoții infinite. Citește mai mult Spre malul altui timpCu grijă mă strecorprin gândurile mele,Să regăsesc cuvinte, necuvinte,agățate-n stele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
pieptul meu ce-a tresăltatAlintul dăruit de tine,cănd m-ai îmbrățișat.Caut și regăsesc pe trup,pe-o margine de noapte,Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte...Și simt al tau parfum,răsfrânt pe-a mea eșarfăCând aerul încins ne-nvaluiaîn sunete de harfa...Pe buze-ntredeschise,se-alintă cuvinte nerostiteIar eu pictez pe glasul tău,emoții infinite.... VI. ÎN GÂNDUL TĂU, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. În gândul tău În gândul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XIV Mărțișor și Norocel - prizonieri în palatul Soarelui În timp ce Soare-Împărat se sfătuia cu demnitarii săi cum să procedeze cu Mărțișor și Norocel, aceștia stăteau uitați pe un coridor, în fața unui cuptor încins, în care se vedea printr-un zid transparent de culoare violetă, dansul sălbatec al flăcărilor, însoțit de un huruit puternic, asemănător unor tunete ce se auzeau din interiorul cuptorului. Se gândiră să fugă. Dar unde? Încercară să facă pași mărunți
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
dintr-o pernă ruptă. Topea și planetele și le spulbera resturile prin toate văgăunile cerului. Noroc că împăratul îl ținea din scurt să nu facă prăpăd pe pământ. Dacă era furios, împăratul îl trimitea la cazanele solare să spulbere gazele încinse. Mai avea împăratul și alți demnitari, înțelepți și luminoși, pe care se bizuia în treburile împărăției. Astfel, mai importanți erau: Vestitul NOR ALB,comandantul oștilor de nori albi, care pluteau prin văzduh și se luptau cu norii vineți din armatele
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
rândul Alunecă vorba pe coji de castane Și-n via cu lacrimi adoarme uscatul Trecutul brodează cu mintea înaltul În toamnă cuvântul reclamă frisoane Născut ești în jalea pământului toată Să fii fericirea luminii din vise Vibrantele fructe de vânturi încinse Filmate-s de umbre crescute prin zloată ... Citește mai mult Pe unde-ți pășesc azi tăcerea și gândulCând plânge fereastra de ploaia mocnindăCând frunza se-nclină pe digul din tindăLa mine în suflet când vii Când mi-e rândulAlunecă vorba
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
de sentimante fade străzile strâmte ademenesc trecători autobuzul iubirii trece prin hâde gări câinii comunității adoră lătratul cerșetori scumpi la vorbă delimitează pătratul existenței cu tocuri aplatizate vom evadă în arhipelagul iubirilor nesodomizate ehei ce sentimente se scurg pe asfaltul încins miorlâie languros iubirea ce abia mi s-a prescris în doze letale pentru oricine din viscerele mele iubirea mi te cere pe tine Referință Bibliografica: Arhipeleagul Eros / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1444, Anul IV, 14 decembrie
ARHIPELEAGUL EROS de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376612_a_377941]