3,113 matches
-
-nsângerați ce-au însemnat cărarea/ spre piscul solitar, înalt și neștiut / i-a spulberat demult tăcerea și uitarea.// Ovalul fericirii se profilează calm/ în fina broderie a clipelor austere./ În foi schițează vântul un început de psalm/ și-n ierburi înclinate sfârșit de mângâiere”. SCRIERI: Neutral, Cernăuți, 1934; Blocat, Cernăuți, 1934. Repere bibliografice: Ghedeon Coca, Mișcarea literară din Bucovina, „Grai moldovenesc”, 1933, 9-13; A.M., „Neutral”, FRZ, 1934, 5; George Popescu, „Blocat”, „Puncte” (Buzău), 1934, 5; Ionescu, Război, II, 127-129; Agatha Grigorescu-Bacovia
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
spre o delimitare netă între valorile efemere și cele perene. Romanul Lia (1983) este axat pe probleme morale, iar Totul se repetă (1988) se înscrie în „formula micului realism care dezvăluie lumea sufletească a omului mărunt cu fire ingenuă, dar înclinat să se contamineze lesne de maladiile sociale ale timpului” (Mihai Cimpoi). Marcat de un puternic patos autobiografic, romanul Șobolaniada (1998) tratează schimbări morale în perioada de „democratizare” din ultimii ani, care își dezvăluie adesea și reversul dramatic ori tragic. R.
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
o critică amplă a regimului, scrisorile acestea sunt o adevărată diatribă, folosind o gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de R., înclinat, atunci când nu polemizează dur, spre stilul măreț, grandilocvent, câteodată căzând în delir, tinzând spre sublim și neevitând, întotdeauna, ridicolul. Stilul - se poate vorbi de o manieră -, cu efecte oratorice bine calculate, este romantic, mesianic, oracular. Notarea imediată, proaspătă, zilnică, o
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
sunt leneși, În cel mai bun caz, iar În cel mai rău caz incapabili din punct de vedere genetic să se ridice deasupra propriilor circumstanțe. Unii observatori au sugerat că unul dintre motivele pentru care europenii, spre deosebire de americani, sunt mai Înclinați să creadă că sărăcia nu se datorează unor defecte personale, ci mai degrabă factorilor sociali, este că, până de curând, pătura săracă nu era o minoritate rasială, ci era formată din rasa albă și, prin urmare, majoritatea putea să se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
distribuirea bogăției productive a societății. Europenii, deoarece au avut o lungă tradiție a statutului ereditar și transmisiei lui - unele din țările europene Încă mai au regi și regine -, sunt mai obișnuiți să vadă societatea Împărțită În clase și sunt mai Înclinați să accepte ideea intervenției guvernamentale pentru a redresa inegalitatea. Pe continent - mai puțin În Marea Britanie -, piața nu este considerată sacrosanctă ca În America. Există opinia potrivit căreia, dacă sunt forțele pieței lăsate libere, sunt deseori inechitabile și, prin urmare, trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de glorificat În mitologia frontierei americane. Rezultatul este acela că unii americani se Îmbogățesc, În timp ce mulți alții sărăcesc. În ambele cazuri, visul american suferă. Copii americanilor bogați cresc În lux, se simt Îndreptățiți să fie fericiți și sunt mai puțin Înclinați să muncească din greu, să facă sacrificii și să facă ceva cu viața lor. Pentru ei, visul american este o nesfârșită căutare a plăcerii de moment, lipsită de orice țel mai Înalt În viață. Pentru acei americani care cred Încă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Acolo, metodele manageriale de modă veche, care combinau un paternalism benign, respect pentru tradițiile artizanale și antagonismele de clasă au acționat ca o frână pentru entuziasmul nestăvilit cu care a fost primit taylorismul În America. Europenii erau și mai puțin Înclinați să introducă eficiența În sfera personală, socială și culturală. Aceasta din nou se datorează modului diferit În care europenii și americanii concepeau manipularea spațiului și timpului În era modernă. Europenii erau mai atrași de orologiul orașului, poate fiindcă Îl vedeau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Își fac timp și pentru propria lor persoană. Pentru a se bucura de viață cu adevărat, prietenii mei europeni Îmi spun: Trebuie să fim dispuși să ne abandonăm clipei prezente și să așteptăm ce mai urmează. Americanii sunt mai puțin Înclinați să-și lase fericirea și norocul În mâinile sorții. Majoritatea americanilor cred că fericirea nu este ceva care vine de la sine, ci at trebui să muncim continuu pentru a o obține. Europenii pe care Îi cunosc nu gândesc și nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
s-a constatat nici o diferență între cele două tipuri în conflictele cu superiorii. Această asimetrie de comportament dovedește cât de mult e legată și agresivitatea de statutul social și, în ultimă analiză, de putere. Cercetările arată că, la indivizii structural înclinați înspre agresivitate, și atitudinile și credințele favorabile față de ea sunt mai accentuate. În diferite împrejurări tensionate, ei văd ca soluții mijloace agresive. Bărbații în general agresivi (tipul A) adoptă atitudini și comportamente agresive față de femei, atât în contexte sexuale, cât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umărului, la distanță, prinderi cu două mâini din autoaruncări în sus, în podea, la perete). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate). Târâre (târâre pe genunchi și antebrațe). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe scara fixă și bancă înclinată). Escaladare (escaladare cu aruncare și încălecarea obstacolului). Tracțiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu brațele realizată individual și pe perechi). Împingere (deplasarea unor obiecte/partener prin împingere). Transport (transport de obiecte ușoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aruncare cu două mâini, la partener, aruncări și prinderi succesive, individual și pe perechi). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu întoarceri de 90o 180o). Târâre (târâre joasă). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe banca de gimnastică înclinată, cățărare, deplasare laterală și coborâre la scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucarea și rularea pe piept și abdomen). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune simultană cu brațele). Împingere (împingere reciprocă între parteneri la baston, împingeri reciproce
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu purtare și pășire peste obiecte). Târâre ( târâre joasă și laterală, pe sub obstacole, cu/ fără obiecte). Cățărare (cățărare pe scara fixă și pe banca înclinată cu progresia înălțimii; deplasare laterală pe banca înclinată și coborâre pe scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin și pășire peste obstacol). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune alternativă cu brațele). Împingere (împingerea unor obiecte, individual și pe perechi; împingere reciprocă între parteneri, cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
peste obstacole joase; sărituri de pe obstacole. 4. Aruncarea și prinderea aruncări azvârlite la țintă; aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanță; prindere cu două mâini de pe loc. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE 1. Cățărare la scara fixă; pe banca de gimnastică înclinată. 2. Escaladare prin apucare și pășire pe aparat; prin apucare și rulare pe partea anterioară a corpului. 3. Tracțiuni pe banca de gimnastică; pe perechi, la baston. 4. Împingeri din culcat dorsal pe banca de gimnastică; pe perechi, din șezând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din deplasare; aruncări și prinderi la perete sau cu partener, de pe loc și din deplasare. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE 1. Escaladare: prin apucare și încălecarea obstacolului; prin apucare și rulare pe piept și abdomen. 2. Tracțiuni pe banca de gimnastică orizontală și înclinată; în grup la frânghie. 3. Împingeri din stând pe perechi, față în față, spate în spate și spate-față. 4. Transport de obiecte, aparate și partener individual; pe perechi; în grup. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Elemente din “școala alergării”: alergare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiunilor față de obiect, aparat, parteneri, adversari. 3. Forța forța explozivă; forța în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistența în regim de forță. IV. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE cățărare pe banca înclinată; cățărare la scara fixă; cățărare la frânghie/prăjină în trei timpi; escaladare prin încălecare și prin rulare; transport de greutăți, individual, pe perechi și în grup; tracțiuni și împingeri individuale, pe perechi și în grup; parcursuri utilitar-aplicative. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
după anii de închisoare comunistă), Ilie Chindriș încearcă să-și justifice atitudinea printr-o înțelegere superioară a istoriei: „demascarea” prietenei sale, inacceptabilă din punct de vedere etic, este explicată printr-o evoluție necesară, inexorabilă („bila era deja pe un plan înclinat”). Cu toate acestea, el este departe de a fi un simplu oportunist. Idealul său vizează dobândirea armoniei și a echilibrului personalității prin sincronizarea faptelor cu desfășurarea logică și rece a gândirii; neliniștea personajului însă, provenind dintr-un obscur sentiment de
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
reduc la propriile interese, legate de un egocentrism foarte pronunțat. Față de ceilalți, și față lume, afișează o atitudine de mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște valorile pozitive ale propriei persoane și ale vieții lor; sunt Înclinați să vadă totul În culori sumbre, fapt care le face să adopte o atitudine defetistă; sunt persoane descurajate, pasive, incapabile de a lupta pentru a obține ceva de la viață. De regulă, ele adoptă o atitudine negativă, de retragere, refuzând În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
resimți, presupun, rezultate similare. Zilnic consumăm În variatele feluri de mâncare o cantitate considerabilă de sare. Mulți ar rămâne surprinși dacă li s-ar aduce la cunoștință Întregul volum de sare consumat pe parcursul unui an de zile. Ar fi chiar Înclinați să creadă că stomacul și intestinele noastre ar ajunge să fie În cele din urmă Învăluite Într-un strat de sare. Totuși, În combinație cu alimentele, sarea nu produce nici un efect sensibil izbitor, dar administrată sub formă de medicament, În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și Ceremoniile umbrelor (1996), sunt meditații lirice ale unei sensibilități interogative și evocări ale stărilor vesperale și nocturne, prielnice reveriei, avidă să capteze ritmurile inefabile ale firii și pe cele ale umanității naturale și ritualice. La rândul său, romanul Grădina înclinată (1974), narațiune de proiecție autobiografică, reia analiza și interpretarea contactului reconfortant cu natura și cu arhaicul. SCRIERI: Sensuri ale frumosului în estetica românească, București, 1969; Previzibil și imprevizibil în epică, București, 1972; Repere estetice în satul românesc, București, 1973; Grădina
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
1974), narațiune de proiecție autobiografică, reia analiza și interpretarea contactului reconfortant cu natura și cu arhaicul. SCRIERI: Sensuri ale frumosului în estetica românească, București, 1969; Previzibil și imprevizibil în epică, București, 1972; Repere estetice în satul românesc, București, 1973; Grădina înclinată, București, 1974; Pelerinaj, București, 1974; Relația social-autonom în artă, București, 1976; Introducere în critica artei de amatori, București, 1981; Sensibilitatea estetică românească, București, 1984; Interdependența valorilor în literatură, București, 1987; Esteticul cotidian în lumea de azi, București, 1992; Marin Preda
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
Marin Preda - o filosofie a naturii, București, 1994; Ceremoniile umbrelor, Târgu Jiu, 1996. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Sensuri ale frumosului în estetica românească”, RL, 1969, 43; Lucian Raicu, „Previzibil și imprevizibil în epică”, RL, 1972, 26; Toma Roman, „Grădina înclinată”, RL,1974, 33; Mircea Iorgulescu, „Grădina înclinată”, TR, 1974, 52; Vasile Chifor, Între luciditate și reflecție, T, 1974, 12; Val Condurache, „Grădina înclinată”, CL, 1975, 1; Ulici, Prima verba, I, 135-137; Marian Vasile, „Relația social-autonom în artă”, RITL, 1977, 4
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
1994; Ceremoniile umbrelor, Târgu Jiu, 1996. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Sensuri ale frumosului în estetica românească”, RL, 1969, 43; Lucian Raicu, „Previzibil și imprevizibil în epică”, RL, 1972, 26; Toma Roman, „Grădina înclinată”, RL,1974, 33; Mircea Iorgulescu, „Grădina înclinată”, TR, 1974, 52; Vasile Chifor, Între luciditate și reflecție, T, 1974, 12; Val Condurache, „Grădina înclinată”, CL, 1975, 1; Ulici, Prima verba, I, 135-137; Marian Vasile, „Relația social-autonom în artă”, RITL, 1977, 4: Călinescu, Perspective, 164-168; Lit. rom. cont., I
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
românească”, RL, 1969, 43; Lucian Raicu, „Previzibil și imprevizibil în epică”, RL, 1972, 26; Toma Roman, „Grădina înclinată”, RL,1974, 33; Mircea Iorgulescu, „Grădina înclinată”, TR, 1974, 52; Vasile Chifor, Între luciditate și reflecție, T, 1974, 12; Val Condurache, „Grădina înclinată”, CL, 1975, 1; Ulici, Prima verba, I, 135-137; Marian Vasile, „Relația social-autonom în artă”, RITL, 1977, 4: Călinescu, Perspective, 164-168; Lit. rom. cont., I, 520-521; Lucian Dragomirescu, Seducția - un concept nou în estetica românească, „Revista de filosofie”, 1984, 5; Dumitru
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
dintre tuberozitățile ischiatice prin auto înălțări ale planșeului pelvin; b) controlul distensiei perineale se face din poziții ce împreună cu gravitația facilitează coborârea fătului: pe genunchi, cu sprijin pe palme; pe genunchi cu antebrațele sprijinite pe un scaun; așezat cu trunchiul înclinat înainte și brațele sprijinite pe un suport; poziția genupectorală: sedestatism, spatele rezemat, coapsele în abducție, genunchii flectați, tălpile pe sol. La controlul distensiei perineale contribuie și diafragmul, de aceea este indicat următorul exercițiu: inspirație cu bombarea abdomenului urmată de contracția
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
a defectelor omului și a tarelor sociale implică mizantropia unită cu presentimentul unui mal du siècle („Oriunde ai porni/În plină zi/ Ca noaptea întuneric vei găsi”), dar ele vorbesc mai ales despre un suflet sensibil, grav lovit de soartă, înclinat să dramatizeze. Strigătul ,,și mă îngrozesc de dânsa [de viață] mai mult decât de numele iadului”, de un patetism intens, este singular în epocă. Semnele unui nou gust literar se întrevăd în prețuirea singurătății, în nuanța sentimentală din „glasul meu
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]