1,581 matches
-
Îndes capul la loc, lingând de zor la acadeaua mea. Dar urâtul Își scoate capul din nou, ceea ce mă silește să-l Împing și pe el În oala cu poezie. Urâtul iese din oala de poezie, se scutură supărat, Își Îndeasă pălĂria pe cap și scoate un pistol : poc, poc ! Atunci Îi dau cu linguroiul de lemn În cap și continui să-l linguresc În crema de vanilie pentru tort.“ Așa se scrie și se trăiește În primul grad de distilare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un oraș al renașterii, un oraș - navă spațială, o galaxie a ide- ilor În care să explodez ca o supernovă, Însă mă găseam Într-un ghetou al pierzaniei, Într-un purgatoriu În care urma să-mi plătesc cu vârf și Îndesat nesăbuința. Devenisem una dintre sutele de furnici ale unei imense colonii. Fusesem atrasă Într-o cursă, Înșelată, trasă pe sfoară, prinsă Într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră În copilărie pe cap, Între- bându-mă, cu un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
prinsă Într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră În copilărie pe cap, Între- bându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. muncești, plătești cu vârf și Îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni din când În când câte un gin tonic, o seară de poezie la muzeu sau o piesă de teatru la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
lunii a zecea, Hiyoshi ieși din casa unde stătea cu chirie pentru a-și vinde ambulant mărfurile. La colțul unei străzi lăturalnice, dădu peste Hikoju, care avea nasul Înroșit din cauza vîntului uscat. Reparatorul de arcuri ajunse lîngă el și-i Îndesă În mână o scrisoare. — După ce-o citești, mestec-o și scuip-o În râu, Îl preveni el. Apoi, prefăcându-se că nu-l cunoaște, Hikoju coti la dreapta, În timp ce Hiyoshi pornea În direcția opusă. Știa că era o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
drumul era barat de Nobunaga și de câțiva slujitori. Nu uitați contribuția! O sută de mon-i fiecare! striga Nobunaga. Lua banii cu mâinile lui și-i arunca peste umăr. În spatele lui se Înălța, cu repeziciune, un munte de monede. Soldații Îndesau banii În saci, care le erau apoi dați funcționarilor spre a-i Împărți printre săracii din Azuchi. Astfel, Nobunaga dorea să creadă că, de acel An Nou, nu avea să existe În Azuchi nici un om flămând. Când Nobunaga Îi vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de soldați În armuri se repeziră cu urlete disperate până sub balustradă, după care Începură, În sfârșit, să se cațăre pe coridorul podit. — Te vedem, Senior Nobunaga! Nu ne mai poți scăpa! Predă-ți capul ca un bărbat! Inamicii erau Îndesați ca ciorile pe salcâm dimineața și seara. Pajii și vasalii personali se postară În jurul lui Nobunaga, pe coridoarele laterale și din spate, În poziție protectoare, cu săbiile aruncând flăcări născute din deznădejde. N-aveau să lase inamicul să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un războinic inamic și amândoi se loviră, unul pe celălalt, de moarte. Shobei căzu la baza unui stei stâncos din apropiere. Lângă el, stindardul comandantului zăcea abandonat, de-acum complet Înroșit. Din vârful și din josul povârnișului, lănci nenumărate se Îndesau spre trupul lui Shosuke, fiecare luptător dornind să ia stindardul de comandant și capul despre care credeau că era al lui Katsuie. Toți se Întreceau, unii cu alții, pentru marea pradă. Sub Învălmășeala de lănci, Menju Shosuke Își găsi moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o lasă sloboda în mijlocul adîncului. Scîntei de cruntă suferință ieșiră-n jurul mădularelor sale înghețate. 90 Oribile cîrlige și mreje-întocmi, răsucind corzile de fier Și-aramă, si turnă-n goale globuri metalele topite, si sfredeli Canale245-n dur oțel, si combustibili îndesa, si roți Alcătui și lanțuri, scripeți în jurul Cerurilor lui Los; Ținut-a sfat cu Șarpele lui Orc ascunși în întuneric, 95 Și cu-a Satanei Sinagoga în sumbrul Sanhedrin, Să uneltească împotriva Lumii lui Los și sfîșiata celor patru vînturi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
întrebările mă copleșeau. Cum să fie? Cum sunt oamenii? Cum mă voi simți? Și toate se accentuează când realizezi că bagajul tău nu este gata cu o oră înainte de plecare. Speri totuși să nu ai vreo surpriză la aeroport, îți îndeși tot ce ai pentru o săptămână în geantă care speri să reziste, nu o mai cântărești și pleci! După 5-6 ore de drum cu microbuzul, 2 ore cu avionul și încă vreo 4 cu alt microbuz, am ajuns in Leek
Sfera by Larisa Pristavu () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93596]
-
un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul. Iată un om cu fizionomia veselă: el intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută și se pune a cânta. Mulțimea de oameni se îndeasă împrejuru-i și-1 ascultă cu dragoste, căci el zice balade strămoșești. Ochii mi se deschid: o naționalitate întreagă se dezvălește în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele acelor oameni. Lăutarul cântă și dinaintea mea se desfășoară o tabelă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
uricioase, ca să fie și ele bune la ceva", încheie autoarea); copacii, izvoarele, toate sporovăiesc și-și spun cuvântul, cu veselie și bunătate. E Francisc din Assisi vorbind cu Natura. Un ciocul-berzei vorbăreț se aprinde împotriva urzicilor. "Ce frunzișoare frumoase avea, îndesate împrejurul unui puf argintiu, și ce drăguțe-i erau petalele ce se legănau în vânt!" Mușchii se amuză de ce spune el; zmeurișul zgârie; este poemul pădurii. Partea cea mai originală a cărții este povestea visului fantastic în care regina își
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
va zice Dimitrie Cantemir 66) - era „uns al lui Dumnezeu” (ungerea și încoronarea de către mitropolit au făcut parte aproape întotdeauna din complexul „instalării” unui nou Voievod), statut care îi acorda inamovibilitate (Neculce: „Deci, bine ar fi, fraților, să nu vă îndesați a pârî domni, că-s stăpâni și pomăzanici a lui Dumnezeu”). Autoritatea lui era - iarăși după modelul monarhic bizantin - de origine divină. Domnul ajunge în vârful ierarhiei, devenind stăpânul întregii țări, socotită „moșie” a sa, având deci dominium eminens asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dintre palatele Cantacuzinilor, îmbrăcat cu dulamă trandafirie cu manșete și căptușeală galbenă, strâns cu un brâu albastru, peste care și-a pus un caftan îmblănit cu mâneci până la coate. Purta, probabil, șalvari, mești și papuci galbeni, iar pe cap își îndesa un ișlic de catifea, având și el bordurile îmblănite. Arăta, adică - atunci când redacta acte, scrisori, testamente - așa cum îl vedea pe secretarul valah acel Kostümbilder-Buch, păstrat în Biblioteca Universității din Graz351. I-a urmat pe Cantacuzini în Moldova, în 1658 („solidaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar (11); introducere (10); vîrî (10); intra (9); îndesa (9); de seamă (9); a scoate (9); sac (8); seama (8); nasul (7); scotea (7); seamă (7); geantă (6); sex (6); intră (5); atent (4); ceva (4); cuptor (4); lemne (4); lua (4); mînă (4); piciorul (4); priză (4); sula
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); adaos (2); adăuga (2); adînc (2); ața (2); bumbac (2); card (2); deget (2); dulap (2); foc (2); cu forța (2); frică (2); fura (2); gaură (2); gol (2); ia 2); intrare (2); introduc (2); introdus (2); încredere (2); îndeasă (2); mare (2); mîncare (2); monedă (2); muncă (2); nas (2); strînge (2); varză (2); viață (2); abilitate; acțiune; acul; adunare; ajutor; alergare; amesteca; aparate; apleca; arid; aruncă; ascunde; ascuns; ascunse; atenție; bani la loto; băgăcios; bălării; băț; bățul; benzină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
face cunoscut; fără; fierbinte; fițe; flăcări; foarfecă; frînghie; fum; funie; gaură; găsește; găsi; geaca; geanta; glumă; golește; goli; gunoiul; hoț; iarna; iasă; idei; iepure; ilumina; impas; informația; interes; interviu; introdu; introducere; inventează; a ieși la iveală; ivește; înapoia; încarcă; închisoare; îndesă; la fel; lasă; a lăsa; legume; lene; libertate; lucruri; lut; marionete; materiale; măseaua; măsline; media; miere; mină; minciună; mișcare; mîinile; morcovi; motivație; muncă; muncește; a muta; nebun; niciodată; ninge; nou; noutate; nu știu; obține; ochi; ochiul; oraș; orificiu; paltonul; parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
efectul asaltului neprevăzut; cititorul descoperă, cu stupoare, că valuri succesive străbat câmpiile: "Un stol ținea un ceas bun și dacă trecea acéla stol, la un ceas și giumătate sosiia altul și așea, stol după stol, cât ținea de la aprândzu, pănă îndesară". Există chiar ordine în haosul viermuitor: Unde cădea la mas, ca albinele de gros dzăcea; nice cădea stol preste stol, ce trecea stol de stol și nu să porniia, pănă nu se încăldziia bine soarele spre aprândzu și călătoriia pănă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Există chiar ordine în haosul viermuitor: Unde cădea la mas, ca albinele de gros dzăcea; nice cădea stol preste stol, ce trecea stol de stol și nu să porniia, pănă nu se încăldziia bine soarele spre aprândzu și călătoriia pănă îndesară și pănă la căderea de mas". Atingerea bestiei colective are efecte devastatoare: Cădea și la popasuri, însă unde mânea, rămânea pământul negru, împuțit. Nice frundze, nice pai, ori de iarbă, ori de sămănătură, nu rămânea". Implicarea divină nu mai poate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o gară/ printre soldați, vagabonzi, cerșetori,/ simțind parfumul unui îndepărtat trup de femeie la care visez/ de pe vremea lui Ghilgameș./ Viața îmi dă întotdeauna de știre:/ lasă tu terfeloagele, ia de pe mine cîțiva bănuți/ și uită!/ Eram fericiți -/ viața mea îndeasă în cărți vieți ce pînă acum/ n-au existat vreodată" (Literatura, fericirea în care trăiesc sărac și umil). Cărțile înseși devin vise, virtualități ce îngînă trăirea sortită inactualizării. Dintr-o atare incongruență cu viața cu care se confruntă poetul, ia
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
de pubelă, și cu fundul bubos în vânt, se simțea obligată să strige ca să-și ia avânt, strigând din ce în ce mai tare, în ritmul sacadat al mișcărilor: "Uite-mă! Uite-mă!..." Țipătul ei isteric se freca de caserole și de obiectele heteroclite îndesate în depozitul manufacturii și în eternul eșec reverbera în auzul domnului Carol ca un reproș târziu; ar fi trebuit să-i scoată cu mâna lui cizmele acestei mici rozătoare în călduri care, odată treaba începută, începea să-și lovească până la
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
încolonate, legate în piele, ne privesc prin grilaje negre de fier. Katharina și Ingrid urcă și coboară treptele fără oprire, vor să vadă tot; mereu am senzația că le văd creierele: poșete burdușite cu tot felul de mărunțișuri în care îndeasă ce vrei și ce nu vrei ca să aibă ce scoate la nevoie. Eu stau în capul scării și privesc în gol. Aștept să vină cineva. Sîntem cu totul cinci oameni. Ei mă liniștesc că la Buenos Aires totul începe cu 30
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
Încă”. Așadar, o lume a copiilor, în care părinții sunt o raritate. Ei inventează un joc de-a adulții - Kinderland. Pentru că nu există surprize în delicatesele de ciocolată venite printr-un ajutor umanitar la școală, oricum furate. De asemenea, ei îndeasă perne în hainele părinților și mimează forme de atașament, devenind experți în psihologia amăgirii. Speranța lor e unidirecțională, spre părinții absenți. Totul seamănă izbitor cu psihologia copiilor întorși din lagăre, ce se trezesc într-o lume de bunici la fel de neputincioși
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
căruia încearcă să lupte. "Vreau să vă împărtășesc ceva ce mă intrigă și cred că și pe voi! Voi aveți încredere într-un medic care vorbește despre meseria lui părtinitor? Care face reclamă la diferite produse și apoi ți le îndeasă pe sub piele, pe gât, pe forumuri, pe la TV, pe Facebook, pe unde apucă, dar sub formă de informație medicală și mai ales educativă? De ce trebuie să acceptăm să primim aceste sfaturi pline de învățăminte plătite gras? Ei își pierd credibilitatea
Andreea Berecleanu: "Mă intrigă. Cât îmi stă în putință…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/38803_a_40128]
-
amintit de o întâmplare petrecută cu florile în gara din Filiași. Câteva femei tăbărâseră fără jenă, sărind un micuț gard de fier forjat, în rondul cu crăițe, petunii și regina nopții. Deși, evident, abia sădite, florile erau smulse sistematic și îndesate în pungi de plastic. Un bătrân care făcea parte din grupul lor rămăsese la margine, nepăsător. Motiv de optimism: făcea parte din altă categorie decât hrăpărețele. Respecta munca altuia, nu fura, nu strica. "Hai și tălică, nea Gheorghe, și ia
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
barului și el avea sticle de whisky într-un bar mic în colț și butoiașe de bere și o masă lungă plină de tot felul de sandvișuri. Așa că noi am luat fiecare o halbă de bere și am început să îndesăm sandvișurile și a apărut Spook și ne-a zis că are o motocicletă. Ar fi trebuit să-l vezi. Îi săriseră ochii din cap. Am crezut că era luat cu iarbă sau ceva, dar era luat doar de la motocicletă. Își
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]