650 matches
-
de ape mari, priză de apă, stăvilar de retenție, M.H.C., pompe epuisment - reabilitare sistem informațional și de monitorizare Durata de realizare a investiției luni 24 Anexa II/11 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO - ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Lucrări de îndiguire pentru apărarea împotriva inundațiilor pentru localitatea Ceatalchioi, județul Tulcea" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Amplasament: lucrările sunt amplasate atât pe Dunăre - brațul Chilia, sectorul cuprins între localitățile Ceatalchioi-Plaur, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
urbanizării și industrializării (Mohan, Ardelean, 1993). 3.4. Deteriorarea sistemelor ecologice prin lucrări de amenajare hidrotehnice Între principalele căi de deteriorare ale sistemelor ecologice, marile lucrări hidrotehnice efectuate de om își manifestă din plin efectele negative asupra ecosistemelor. Lucrările de îndiguire Cele mai numeroase și ample lucrări de acest fel s-au realizat în secolul XIX pentru Europa. În românia, problema îndiguirii terenurilor inundabile di Delta Dunării s-a ridicat încă din 1895 (mai ales pentru zona de nord a lacului
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ale sistemelor ecologice, marile lucrări hidrotehnice efectuate de om își manifestă din plin efectele negative asupra ecosistemelor. Lucrările de îndiguire Cele mai numeroase și ample lucrări de acest fel s-au realizat în secolul XIX pentru Europa. În românia, problema îndiguirii terenurilor inundabile di Delta Dunării s-a ridicat încă din 1895 (mai ales pentru zona de nord a lacului Brateș - județul Galațiă, însă timp de jumătate de secol astfel de lucrări au fost executate sporadic, pe suprafețe restrânse. Începând din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
productive”) prin practicarea în aceste zone a unei agriculturi moderne și de a combate efectele distructive ale apelor (eroziune, exces de umiditateă. În zonele mai joase, unde se presupunea că vor apare infiltrații ca urmare a creșterii nivelului hidrostatic după îndiguire, s-a propus amenajarea de bazine piscicole, unde să se crească în regim dirijat specii de interes economic. Conform Programului Național de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din România, lansat în 1976 pentru o perioadă de 30 de ani, erau prevăzute
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
propus amenajarea de bazine piscicole, unde să se crească în regim dirijat specii de interes economic. Conform Programului Național de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din România, lansat în 1976 pentru o perioadă de 30 de ani, erau prevăzute lucrări de îndiguire pe o lungime totală de 9300 km, regularizări de albii ale râurilor pe o lungime de 12000 km și lucrări de desecare pe o suprafață de 6,4 milioane hectare. Cele mai ample lucrări au fost efectuate în lunca Dunării
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ale lucrărilor de indiguire din Lunca Dunării sunt extrem de complexe. Cea mai gravă consecință a indiguirilor este diminuarea severă sau chiar anularea pe suprafețe mari a rolului Luncii inundabile, prin izolarea fluviului de zona lui inundabilă. Activitățile umane de genul îndiguirilor, urmată de defrișare și desecare, cultivarea terenurilor, practicarea pisciculturii intensive, a zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul sistemului vast Dunăre - Deltă - zona litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele fluviului și cele de tip lacustru din Luncă, iar pe de altă parte, schimburile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele fluviului și cele de tip lacustru din Luncă, iar pe de altă parte, schimburile dintre biocenozele deltaice și cele marine. Se poate vorbi de contribuția îndiguirilor la multiplicarea efectului de barieră în calea migrației organismelor acvatice, datorită fragmentării habitatelor. Planctonul din Dunăre este sărac în specii caracteristice, majoritatea speciilor planctonice provenind din apele stagnante. În perioada de vară, când apele Dunării scad, apele din bălțile și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei și în mod deosebit, migrații ale unor populații de pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte răspândite la noi (sabița, morunul, crapul, avatul). Majoritatea indivizilor din aceste specii pătrundeau în bălțile Luncii din Dunăre, prin gârle și canale, primăvara, când apele creșteau. Acolo se reproduceau și se hrăneau, rămânând până toamna. Una din consecințele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
modificarea stării trofice a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării, adică procesul de eutrofizare a apelor Deltei (reducerea capacității de retenție a nutrienților către zonele inundabile datorită reducerii severe a suprafeței acestei zone prin îndiguireă. O altă consecință a lucrărilor de îndiguire este modificarea covorului vegetal. Înainte de îndiguire acesta era alcătuit din vegetație ierboasă, lemnoasă, pășuni și pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
din Delta Dunării, adică procesul de eutrofizare a apelor Deltei (reducerea capacității de retenție a nutrienților către zonele inundabile datorită reducerii severe a suprafeței acestei zone prin îndiguireă. O altă consecință a lucrărilor de îndiguire este modificarea covorului vegetal. Înainte de îndiguire acesta era alcătuit din vegetație ierboasă, lemnoasă, pășuni și pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
zonele inundabile datorită reducerii severe a suprafeței acestei zone prin îndiguireă. O altă consecință a lucrărilor de îndiguire este modificarea covorului vegetal. Înainte de îndiguire acesta era alcătuit din vegetație ierboasă, lemnoasă, pășuni și pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost modificată succesiunea 87 geomorfologică normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul de utilizare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și modul de utilizare a terenurilor. De exemplu, suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au scăzut considerabil de la îndiguire. Acest sector este destinat acum obținerii recoltelor cerealiere. Dacă ne referim la suprafața totală a Luncii Dunării, care era estimată la cca 600000 hectare, cuprinzând atât lunaca exterioară a fluviului, cât și cea interioară cuprinsă între brațe, proporția terenurilor după
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
păduri plantate, în special de plopi și sălcii. Comparativ cu anul 1890, suprafața terenului agricol a crescut de la 26% la 65,5%, iar suprafața pășunilor a scăzut de la 21% la 5%. Se mai poate adăuga că tot datorită lucrărilor de îndiguire, numărul așezărilor rurale din zonă s-a redus, precum și efectivul populației umane din Luncă ce trăia pe seama resurselor Luncii inundabile. Lucrările de irirgație Acest tip de lucrări presupune un efort al omului de aprovizionare a solului cu apă, pentru sporirea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
unele zone chiar în apropierea liniei de țărm (ca la Eforie Nord) pune în pericol viața turiștilor. - Poluare - tot la distanță se generează și o poluare specială - încărcarea apelor cu nutrienți proveniți de la îngrășăminte, de la apele epurate și de la detergenți. Îndiguirile nu mai permit acestor nutrienți să rămână în lunca inundabilă; în aceste condiții Dunărea s-a transformat într-o "conductă" care dirijează rapid nutrienții în mare, în cantități mari. În mare apar numeroase organisme unicelulare, iar consumarea lor de către bacteriile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
extrem asociat schimbărilor climatice. Printre măsurile de reducere a riscului de inundații sunt incluse: elaborarea hărților cu zone expuse la inundații și ale zonelor cvasiori zontale de câmpie, unde apa poate stagna în perioadele cu exces de umiditate; renunțarea la îndiguirea albiilor majore și a luncilor și construirea de poldere, ca spații de „respiro” în perioadele cu inundații; interzicerea construcțiilor din apropierea albiilor minore, expuse riscului la inundații; implicarea autorităților cu responsabilități în materie de protecție a mediului, precum și a celor din
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
soldă, hrană și întreținere ale unui soldat. Întrucât această deciziune are nevoie de mai multe completări se va face un regulament de aplicare de către Comisia Interministerială. V. Constatări. 1. Munca obligatorie a evreilor din detașamentele exterioare (lucrări de drumuri, canalizări, îndiguiri, etc.) a fost bine organizată în cursul anului 1942/1943, dând rezultate mulțumitoare și chiar bune, după modul cum s'a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 2. În schimb, grupurile și detașamentele de evrei repartizate pentru nevoi locale (în orașele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
centrele aglomerate. Numai echipele de meseriași afectate la instituțiile mari, care organizează și supraveghează bine munca acestora (Atelierul Central de Confecții, Casa Oștirii, etc.) dau randament bun. 2) Munca obligatorie a evreilor din detașamentele exterioare (lucrări de drumuri, căi ferate, îndiguiri) în cursul anului 1942/1943 a dat rezultate mulțumitoare și chiar bune, după cum s'a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 3) Fiind utilizați la muncă fără întrerupere, în împrejurările excepționale de azi, când lipsesc brațele de muncă, o mare parte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmează să fie scoși treptat din întreprinderile comerciale și industriale, toți evreii găsiți inapți vieții economice, pentru a fi trecuți la muncă obligatorie. B. PROPUNERI: 1) Să se scoată câți mai mulți evrei, între 20-50 ani, în detașamente exterioare (drumuri, îndiguiri, etc.) în scopul de a se lăsa la vatră un număr corespunzător de militari români, pentru a-și lucra ogoarele. Pentru înfăptuirea acestui deziderat este necesar: a.Să se revizuiască evreii aflați în prezent la autoritățile militare și civile și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesare dintre evreii care în prezent au carnete de scutire de muncă. VI. Menținerea dispozițiunilor în vigoare relativ la executarea muncii obligatorii și pentru evreii din ghettouri, spre a fi întrebuințați în viitor în detașamentele de fortificații, drumuri, căi ferate și îndiguiri, precum și la autoritățile militare unde sunt strict indispensabili ca meseriași, etc. Dacă Domnia Voastră aprobați aceste propuneri, vă rugăm a se aproba să se ia legătura cu Domnul General Vasiliu, Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne. Vă rugăm să binevoiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se va delega de către Comisariatul General pentru Problemele Evreești elementele necesare dintre evreii care în prezent au carnete de scutire de muncă. 5. Menținerea dispozițiunilor în vigoare relativ la încadrarea evreilor, în detașamente de muncă obligatorie la fortificații, drumuri, căi ferate, îndiguiri și acolo unde vor mai fi necesari. 6. Pentru a se asigura izolarea morală a tuturor evreilor din țară, se propune crearea unui semn distinctiv vizibil, care să fie purtat de toți evreii din toată țara, fără excepție de vârstă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
semnal de alarmă împotriva agresivității sovietice și cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima dată expresia „Cortina de Fier” care separa Europa estică de restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-un discurs ținut de președintele american Harry Truman în fața Congresului, S.U.A. ofereau un ajutor de Descurajarea nucleară = doctrină care se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor pierderi mai mari decât
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nr. 43/1997 , republicată și actualizată, privind regimul drumurilor. *4) În categoria canalelor de derivație se includ și contracanalele. *5) În categoria baraje se includ atât barajele deversoare, cât și barajele nedeversoare, inclusiv barajele de contur ale amenajărilor obținute prin îndiguire. *6) Titularii de licență/autorizație în domeniul hidroenergetic vor notifica ANRE necesitatea adoptării unor zone de protecție/siguranță diferite de cele stabilite prin licență/autorizație ca urmare a modificărilor intervenite în legislația din domeniul apelor și protecției mediului. *1) │H
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255920_a_257249]
-
M mii lei 12.400 INV mii lei 14.300 Anul II ───── ─────── ──────── C+M mii lei 12.400 INV mii lei 14.321 Anul III ───── ─────── ──────── C+M mii lei 12.441 - Capacități totale: - amenajare albie - regularizare albii km 40,93 - îndiguiri km 61,29 din care: Capacități rest de executat - regularizare albii km 3,93 - îndiguri km 16,29 - Durata de realizare a investiției - Total, luni 180 din care: - Durata de realizare a investiției - Rest luni 36 de executat ------- Anexa II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262181_a_263510]
-
lei 46.380 Anul II INV mii lei 52.960 ───── ─────── ─────── C + M mii lei 46.380 Anul III INV mii lei 52.960 ───── ─────── ─────── C + M mii lei 46.367 - Capacități totale: - acumulare nepermanentă Valea milioane mc 6,0 - regularizare și îndiguire albie râu Niraj: - diguri noi și ziduri de sprijin km 11,580 - consolidări de mal km 24,170 - supraînălțare dig km 44,500 - regularizare albie pe afluenții râului Niraj km 10,500 - regularizare albie pe canalul Vetca km 22,400
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259084_a_260413]