8,189 matches
-
îngropați.Alt analist de caz, Radu Pavel Gheo, este nemulțumit de "sistemul de administrare financiară al USR" care i se pare "încâlcit și cețos". Întrebarea este pe ce se bazează când susține acest lucru? A cercetat acte contabile? Cronicarul se îndoiește că ar fi făcut-o. Neinformat este analistul și când afirmă că revista "Noua literatură" nu mai este finanțată și că nu se ocupă nimeni de difuzarea ei. Să afle d-l Gheo că revista este în continuare finanțată și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
neștiute, au fost excluși din facultăți, au prestat munci care nu aveau nimic de a face cu pregătirea lor, au fost umiliți, loviți de prieteni, au cunoscut ipocrizia, ingratitudinea și ticăloșia unor oameni, presupus prieteni. Loviturile vieții nu i-au îndoit însă, și-au urmat calea cu naturalețe, firesc, fără resentimente și dorință de revanșă, iar mai devreme sau mai târziu victoria (în primul rând, morală) a fost de partea lor. Cum spuneam, toate interviurile merită citite (din fiecare, orice om
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
Gheorghe Grigurcu Înregistrăm și azi o poezie a satului suficient de extinsă care ar putea părea anacronică unui ochi înfierbîntat de perspectiva "globalizării" incluzînd un citadinism exclusivist. Oare am putea-o socoti anacronică în principiu? Ne îndoim. Mai întîi pentru că, oricît va fi supus unei reducții și unei restructurări în raza unui viitor prognozabil, mediul rural nu va dispărea. în al doilea rînd pentru că tema în chestiune reprezintă un magnanim depozitar al unor experiențe morale, al unor
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
genocidul din anii '50 și '60 e rezolvat în România prin tactica temporizării: mai moare o fostă victimă, mai dispare un act, mai pleacă moștenitorii), dar există una foarte coerentă de re-branduire - ca să folosesc un barbarism - a criminalilor comuniști. Mă îndoiesc că în Germania putea să apară, la un deceniu și jumătate de la încheierea războiului, pe pagina întâi a marilor ziare fotografia lui Hitler. După cum italienii aveau cu totul alte urgențe decât să readucă în actualitate tâmpeniile lui Mussolini. Ei bine
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
Constantin Țoiu Aergând cu taxiul prin București, tânărul care îl conducea a exclamat la un moment dat, vesel: hait, a-ncasat-o, a-ndoit dunga!... Era pe calea Dorobanți. Cam pe la Perla. Mirat, întrebasem ce se întâmplase. Șoferul mi-a explicat că o mașină de dinaintea lui trecuse nereglementar peste linia neîntreruptă ce desparte drumul în două. Tipul, luat la ochi imediat de agentul de
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
Cosmin Ciotloș Dacă până acum nu l-ați citit pe Vasile Leac, mă îndoiesc, totuși, că nu l-ați văzut, într-un fel sau altul. Fiindcă tricourile purtând inscripții ca NOIKA (collecting people), CHE AUȘESCU (el cârmacho), NIE TZSCHE bine-mi stă, DOSTOIEVSKI FM ș.a.m.d., de găsit în marile librării bucureștene, la
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]
-
dat o șansă puilor să trăiască. MĂRUL ȘI PARA În livadă copacii sunt ca locuitorii unui sat: se cunosc de mult timp, s-au împrietenit, au împărțit multe ierni geroase și furtuni cumplite care le-au dezbinat ramurile, le-au îndoit tulpinile la pământ. De aceea se comportă cu înțelepciune privind și ascultând glasurile ce vin neauzite din toate părțile. Un păr bătrân cu coaja crăpată, numărând ani mulți în tulpina lui, privește prietenos spre mărul la fel de bătrân ca și el
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
dedicații este adevărul, la fel de valabil de orice parte a spectrului cultural, că o revistă e un cerc de benigne și creatoare influențe, în afara cărora, neexistînd simpatie, nu există literatură. Practica excluderilor, pe care istoria literară le consemnează zgomotos, a amintirilor îndoite cu apă (turnată de-a dreptul în sîngele frățiilor culturale), a numelor cu neputință de legat de-o firmă - în vremea cînd știai la care masă șade fiecare pălesc în fața acestui joc împrejurul unei mese, un joc întemeiat pe dar
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
spectacolele din ultimele stagiuni în teatrele din București și din țară. Unde este prezentă o autoritate managerială, cu un concept artistic racordat la peisajul internațional și unde nu. Nu e chiar atît de complicat, la urma urmelor, acest exercițiu. Mă îndoiesc de prea invocata și evocata criză regizorală. Regizorii pot să aibă momente de mai puțină inspirație, de contact slab cu actorii, de o anumită inapetență, de o comunicare greoaie, ei pot să fie chemați sau nu într-un loc. Directorii
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
Editura Gramar. Tot acolo și tot în 2002, Ilderim Rebreanu a alcătuit un propriu volum documentar, în completarea celui al tatălui său, Efigii în bronz șColonelul Procopie I Strat. Martirul Emil Rebreanuț. Scrisori în umbra ștreangului - Emil Rebreanu. Nu mă îndoiesc că aici ar mai fi de făcut unele lucruri interesante, chiar pentru publicul larg, cum ar fi editarea în fotocopie a unor manuscrise. sunt, fără îndoială, mult mai multe decât cele două sau trei pe care le-am detaliat întrucâtva
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
și-l va adjudeca, definitiv, Călinescu. Pârvan, făcîndu-și loc anevoie prin cuconetul strîns la cursul lui ca la o obligație mondenă, aduce pe departe cu Baudelaire. Ai crede că urmează un encomion, cum un profesor de asemenea anvergură nu te îndoiești că merită. Cînd Pompiliu Constantinescu strecoară prima ironie: "Ca printr'un gros nour de praf, zărești gândul înecat în pulberea vorbelor." Crescendo-ul împunsăturilor mimează tiradele vorbitorului, iar trecerea de la om la operă dă lovitura de grație: "multe idei cunoscute
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
coordonatorului, cât și celoralți autori, de-a lungul a douăzeci de ani de lucru. Evident că va fi spre onoarea întregului colectiv să revină peste patru-cinci ani (dacă nu mai repede) la dicționar pentru a-l îmbunătăți - și nu mă îndoiesc că o va face, chiar dacă acum l-a aruncat pe piață ca și cum ar fi scăpat "definitiv" de o povară, de o obsesie și un stres. Ion Pop își asuma această disponibilitate la modificări când, în prefața la volumul IV, reflecta
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
fisuri. E - în toate ale sale - impecabil. El poate fi doar luat ca atare, stârnind fie admirații superlative și elegiace, fie refuzuri compacte și doctrinare. Ambele la fel de lipsite de detentă intelectuală. Ambele net tributare unor débris-uri de luciditate. Nu mă îndoiesc, de pildă, că un pasaj ca acesta ar putea fi supus deopotrivă de infructuos, blamării de dragul blamării și adulării de dragul insectarului: "Cultura înseamnă capacitatea de a recunoaște precedența și de a dansa, juca, conversa, a face prestidigitații cu ea. Cultura
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
alteori cu modestie sau cu disperare. Fără ele simt că universul meu vital s-ar prăbuși. Sunt aici, văd, aud, citesc, meditez, cumpănesc, analizez, compar, estimez, recitesc, aleg, mă confrunt, iubesc, mă revolt, reflectez, scriu, judec, dau crezare sau mă îndoiesc. Acestea sunt verbele acțiunilor mele zilnice. Sunt (sau aș vrea să fiu) o părticică din conștiința critică a actualității literare. Încerc să înțeleg și să comunic ce înțeleg. Nu-mi ascund opțiunile, dar nici nu vreau să le impun altora
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
Faptul de a nu fi înțeles te ajută mai mult decât faptul de a fi înțeles, cu condiția să nu ai o pioasă relație cu tine însuți. Trebuie să înfruntăm dezastrul momentului actual pentru a ieși la liman. Literatura însăși, îndoindu-se de sine și dublând dureros îndoielile celor dinafara ei, va ieși slăbită, dar transformată. Nu mai poate rămâne cum a fost. Nici conceptul de literatură, nici funcția ei socială nu sunt stabile de la o epocă la alta. Procesul de
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
nu pot în acest an să pun în lucrare sfatul ce-mi dai d-a mă duce la Oxford" (Gr. G. Tocilescu); "Te-ai supărat; ai crezut că mă înnec în Sena! Dar iacă-mă scăpat la Milano.[...] Nu mă îndoesc că voi profita mult de Ascoli, dar totuși mărturisesc, cum ți-am mărturisit înainte de a pleca, că mi-ar mai plăcea la Paris". (I. Bianu); "îmi pare bine că Milanul a început să-ți placă. Chiar însă dacă nu ți-
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
și a mers de-a bușilea s-a transformat acum într-o instituție golită de intimitate. Potcoava fixată pe treapta de la intrare, pentru a purta noroc, a fost smulsă de noii diriguitori (căci materialismul dialectic nu admite superstițiile). Bătrâna se îndoaie de șale, mângâie cu palma locul rămas gol și trece mai departe. Înăuntru, pe cei doi îi izbește un puternic miros de motorină, cu totul străin de casa lor, așa cum o știau din memoria olfactiv-sentimentală. Cele patru uși au acum
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
a surprins, de la bun început, titlul altminteri excelentei istorii realizate de criticul literar ieșean Alexandru Dobrescu: Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români. Corectând virulența unei metafore injuste aflate în topurile orale ale ultimilor ani - ați auzit, nu mă îndoiesc, de "boierii minții" - Dobrescu transformă inteligent furtul textual într-o afacere de cursă lungă, cu eroi și cu victime de toate rangurile valorice. Ne întâlnim, nu o dată, în acest volum inițial din cele patru promise, cu nume într-adevăr grele
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
din circuitul cultural al Franței și trecut pe linia moartă a păduchioșilor suferind de tifosul gîndirii libere. Să luăm, de pildă, cartea Nenorocirea secolului. Logica întreprinderii teoretice pe care Alain Besançon o desfășoară în ea arată astfel: nimeni nu se îndoiește că, dacă în Europa secolului XX au existat două sisteme totalitare, acelea au fost nazismul și comunismul. Din păcate, dacă în această privință toți specialiști împărtășesc aceeași convingere, unanimitatea se risipește de îndată ce aceiași teoreticieni încearcă să le definească identitatea. Căci
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
destrămate pe care le-am primit de la maestrul Tonitza, la Iași, în anul1937. Mi-a dat culorile de tempera și paleta lui de aluminiu ca să-i compun personajele, cîte două, trei în cadrul peisajelor, spunîndu-mi că va picta peste ele. Mă îndoiesc că i-au servit vreodată acele ,,compuneri" pe care i le-am prezentat... La sfîrșitul anului școlar 1938, cînd am vrut să-i restitui desenele,paleta și restul culorilor, mi-a spus să le păstrez că-mi ,,vor prinde bine
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
biplan, o plăcere și o onoare. Să se prezinte la aerodrom, că o ia. Numai că se știe, cu golurile astea de aer, la un aeroplan așa de mititel și de nărăvaș, trebuia să te ții bine. Dar nu se îndoia că jucătoarea aceea năstrușnică de billiard, tânără, îndrăzneață, curajoasă și drăguță, domnule! s-o mănânci, că nu ar fi făcut față... (va urma)
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
să fie transferate la CNSAS. Presupun că Băsescu a dat drumul la dosare nu neapărat de dragul adevărului, ci din cauză că fostul căpitan de vapor a rămas cu oroarea de a vedea puntea murdară sau garnisită cu carcalacii navelor jegoase. Nu mă îndoiesc că în contul acestor fixuri marinărești a existat și un calcul politic, acela de a provoca un turbion politic, dar mai cred că a fost și efectul întîlnirii cu istoria a acestui om care a ajuns președintele României după o
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
primul ei nepot, dar cînd era întrebat de unde i se trage acest nume mai dădea și explicația firoscoasă, că așa e el, mai cu moț. Nu cred că și-a dorit ca moartea lui să devină un spectacol. Dar mă îndoiesc că ar fi avut ceva împotrivă ca prietenii săi să vorbească despre el și ca oamenii din public să-l privegheze.
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
O să vină ea,/ nu se poate altfel,/ O să sosească/ Și ziua aceea/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se și aude/ Pulsul ei bătând/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiți, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie/ Vibrând în lumină." Publicul te-a aplaudat frenetic, iluminat de speranța că ziua aceea va veni. Și... a venit. Ce simți când te gândești că ți s-au împlinit "profețiile politice"? - Nu
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
de mulți ani am crezut că toate relele vin din lipsa de libertate, încât era logic (și naiv) să cred că o dată cu apariția libertății vor dispărea. Poezia pe care ți-o amintești dovedește în același timp că nu m-am îndoit că libertatea va veni și că iluziile mele despre ea erau disproporționate. Anul 1990 (care a fost cel mai greu din viața mea), ca și cei care i-au urmat, a arătat că relele vechi sunt departe de a fi
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]