1,238 matches
-
naturală a supraviețuirii, în zona maniheismului care redistribuie violent privilegiile, le centrifughează permanent într-o parte supusă legii concentrării elitare și o altă parte, mișcată de legea numerelor mari, situată în periferie. Justificări aproape că nu contează în materie de îndreptățiri: Economia nu are simț etic. Dar, din păcate, tocmai acest handicap tulbură pretenția de limpezime a cogniției raționalizate ce stă la baza Economiei. Mai totdeauna Economia se transformă în Politică dintr-o vocație lustruită luciferic pentru că i se refuză accesul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al cunoașterii și nu doar un consum energetic și financiar. În ecuație se află două variabile de capital antreprenorial: capitalul uman și capitalul financiar, amândouă având inovarea ca funcție randamentală. Noua problemă a Economiei este fundamentarea unui model explicativ al îndreptățirilor la prosperitate. Sugestia economiei antropice nu este o iluzie. Recurs la reflexibilitatea conceptelor (Metafora care fixează) A. Cum ne poziționăm și pe ce ne bazăm? Așezări principiale Problema conceptualizării în Economie pare să fie mai complicată decât ne-am așteptat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deviante. Împerecherea, chiar cu furie neselectivă, a sufixului decadent post cu concepte vizând întârzierea consecințelor primei modernități, are și încărcătura reacției alergice la revoluție ca formulă de schimbare violentă a constituției realității. Însă recursul la teoretizarea postcomunismului ca laborator de îndreptățire a disidenței reprezintă o relativizare mult prea mare a sensului ieșirii dintr-un experiment eșuat precum comunismul. Caracterul difuz al acestei împerecheri conceptuale nu mai este deloc inocent, mai ales când transferă confuzia asupra intrării în diferența specifică a evoluției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să o depășim. Problema se pune în termeni de acces la globalitate prin conceperea identității ca o forță de universalizare. Pentru a nu se perverti în uniformizare, globalizarea este o formulă competițională de legitimare a inovației locale, ca răspuns al îndreptățirii individuale (a părții) pentru echilibrarea ofertei globale (a întregului). Altfel, se recade în totalitarism. Totalitarismul ca paradox al puterii Din păcate, magistrala deviantă a cunoașterii nu este o problemă pe care o putem rezolva, pentru că pur și simplu ține de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mecanism pervers la modul absolut, este chiar mecanismul ideal al puterii dependente doar de ea însăși pentru că este confirmată invariabil prin autoasumare. Omenirea se află în situația de a-și constata acceptarea ofertei fără să fie nevoie de formularea unor îndreptățiri. După ce prin componenta randamentală Economia a ajuns aumană, prin acceptarea determinismului puterii hegemonice societatea devine postumană (Fukuyama, 2004). Adică se reproduc indistinct aceleași valori a căror eternizare are însă nevoie să excludă din algoritmul reproductiv chiar omul. Alteritatea refuzată Situația
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
chiar susține că a descoperit. Deviza ei, refractară informațiilor furnizate de supravegherea accidentală, va fi veșnic aceeași: „Liniște, aici se minte!”. Ambivalența informațiilortc "Ambivalența informațiilor" Supravegherea se sprijină pe o convingere fără de care n-ar avea nici un temei și nici o îndreptățire: deoarece individul este, prin definiție, o ființă disimulată, informațiile se obțin doar prin viclenie. O viclenie strategică, menită să atragă subiectul supravegheat pe un teren unde acesta să se simtă în siguranță, să renunțe la obișnuita-i rezervă, să uite
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de întâmplări neprevăzute și de surprize, uneori neplăcute, văzute pe scenă. Căci totul se drege până la urmă, n-aveți grijă! Casa Bernardei Alba sau supravegherea integratătc "Casa Bernardei Alba sau supravegherea integrată" Supravegherea interesează aici în măsura în care putem afirma, cu deplină îndreptățire, că piesa lui Federico García Lorca anunță, premonitoriu, modelul supravegherii integrate ce s-a impus în societățile totalitare și care, sub o altă formă, desigur, a cunoscut o dezvoltare exponențială în societățile occidentale actuale. Tehnicile s-au rafinat, procedeele s-
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
naște pe Jeluire (Faryad) și pe Plină-de-Jale (Par-Faryad). Bănuindu-l pe Cain de a fi tatăl celor două progenituri ale soției sale, Abel o părăsește pe Înțeleapta Vremilor și se plînge Înaintea Evei. Jignit (și avînd, de data aceasta, toată Îndreptățirea), Cain Îi despică lui Abel țeasta cu o piatră și o ia de soție pe Înțeleapta Vremilor. Arhontele Sindid o Învață pe Eva să facă vrăji, ca să-1 poată seduce pe Adam care, la porunca lui Isus, nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gnosticismo moderno, Vallecchi, Firenze, 1975, care combină punctele de vedere ale acestor doi autori cu teoria lui Karl Mannheim asupra intelectualului freischwebend - oscilînd Între cei care au și cei care n-au și adoptîndu-le, pe rînd, poziția. Pellicani observă cu Îndreptățire că Marx și mai ales Lenin au atribuit rolul electilor gnostici nu proletarilor Înșiși, ci intelectualilor luminați, care se presupune că vor acționa În calitate de lideri ai proletarilor. Pellicani vede aici o tentativă Încununată de succes din partea intelectualilor de a prelua
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
poate s-o figureze ingerința se lovește în chipul cel mai net, și mai just, de principiul neamestecului în treburile interioare (sau interne), principiu care stă la baza politicii noastre și care dă piesei lui C. Popa o foarte corectă îndreptățire politică. Dar poate am majorat prea mult termenii și am escamotat prea tare condiția de divertisment teatral pe care piesa "Regulamentul de bloc" o propune și mijloacele artistice viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
artistice, veșminte "originale" forfecând stofa celestă a marilor autori, el creează în paradigma lui Caragiale, în sensul acelui "îl prinde sau nu-l prinde", care acoperă nu doar specificitatea stilistică, ci și viziunea operei dramatice. El știe, cum spunea cu îndreptățire Theodor Codreanu, că "geniul regizorului e să inoveze în spiritul operei", să fie în stilul, nu în maniera acesteia. "Iscodind, pătrunzând, înțelegând, aflând..." cum afirmă el însuși! Într-un univers scenic tot mai zărghit, Alexa Visarion rămâne un artist de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o cunoaștere despre realitate prin rațiunea pură, adică independent de experiență, nu contesta că metafizica este regina științelor. Doar că el a gândit și a edificat metafizica nu ca o știință despre principiile existenței, ci ca filozofie transcendentală", constată cu îndreptățire Mircea Flonta 94. Metafizica tradițională, cu vocația ei speculativă, se simte acum amenințată de noul spirit pozitivist al epocii, scientismul. O asemenea primejdie îl face pe Blaga să se ridice în apărarea "demnității" filozofiei și a presupuselor ei privilegii. Pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să stabilească definitiv filozofia pe coordonatele științificității și că în istoria filozofiei rămâne oricând posibilă câte o revoluție de tipul celor propuse de Descartes, de Kant ori, mai târziu, de Husserl 52 dovedește că reprezentarea despre filozofie ca Weltanschauung are îndreptățire. Așa cum reiese din cele spuse, această viziune diltheyeană constituie un autentic moment de ruptură atât în raport cu perspectiva reformatoare a hiatusului (aparent) definitiv, cât și în raport cu perspectiva supraistoristă, universalistă, a continuității. Chiar și din această scurtă expunere se poate observa că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
controverse (am arătat că relativizarea sporește gradul de toleranță vezi II, 1Bb) apare acum "o tipologie a viziunilor despre lume; ea caută să înțeleagă fiecare tip de Weltanschauungen în ceea ce are el specific și apoi să-i recunoască o relativă îndreptățire"133. Pe de altă parte, e nevoie de metafilozofie pentru a determina statutul filozofiei înseși și menirea ei printre celelalte științe. Dilthey se întreabă în acest sens ce fel de știință este filozofia. Sau în termenii lui: Are ea "o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca fenomen de cultură și știință ca sistem al unei teorii valabile"120, în fond am adăuga noi între formele de manifestare ale unei idei și Ideea în sine, în sensul platonician al acestei distincții. Credem totuși că acordând egală îndreptățire diverselor tipuri de viziuni despre lume, Dilthey însuși întreține, în mod deliberat, incertitudinea ce i se reproșează. A se fi pronunțat ferm în favoarea uneia sau alteia dintre tipurile de Weltanschauungen ar fi însemnat o inconsecvență în raport cu viziunea relativistă pe care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spontană [...] de a identifica legitatea cu predictibilitatea și intenționalitatea cu inteligibilitatea ex post facto" este lipsită de justificare. Așadar, "mecanismele cauzale și cele motivaționale se întrepătrund strâns în explicația istorică", astfel încât nici monismul, nici dualismul metodologic "nu pot căpăta o îndreptățire deplină" (s.n.). Deseori, chiar "motivele pot constitui temeiuri pentru predicție" (ibid., pp. 13-14). 94 Preferăm să folosim în cazul lui Dilthey verbul a constata, și nu a stabili, tocmai pentru că primul trimite la imanența cunoașterii pe care o promovează autorul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afară bunul mers al filozofiei. Ceea ce urmărește Dilthey este doar să ne pună la dispoziție un etalon relativ, stabilit a posteriori, în lipsa unui concept infailibil. Altminteri, "conceptele particulare" ale filozofiei sunt și rămân "la fel de îndreptățite" (vezi II, 2Bf). Adevărul sau îndreptățirea lor relativă exprimă chiar și sub presiunea multiplelor condiționări individuale, spațio-temporale și culturale la care sunt supuse "un absolut privat" pe care filozoful "nu-l poate trăi prin delegație" (vezi II, nota 171). De aceea, Spranger considera că fiecare principiu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unei părți necesită o perioadă de timp, acea parte este ținută să execute contractul prima, dacă din convenția părților sau din împrejurări nu rezultă altfel. Art. 1556 C.civ. reglementează excepția de neexecutare a contractului. Excepția de neexecutare constă în îndreptățirea oricărei dintre părțile contractului sinalagmatic, de a refuza să-și execute obligația asumată, atâta vreme cât cealaltă parte nu-și execută obligația corelativă. Atunci când obligațiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părți nu execută sau nu oferă executarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lipsi de echilibrul pretins de procesul modernizării. Sub acest unghi se cuvin analizate și evoluțiile mai noi, căci "echilibrul în stat e ca sănătatea în corp" spunea Eminescu, știind bine că "toate sunt o ecuațiune" și că "numai din egala îndreptățire a tuturor se naște echilibrul"1. Egalitate în afară, cu alte comunități etnoculturale, dar și înăuntru, armonia internă fiind intim legată de integrarea armonioasă în lume. Evenimentele din ultimul an, mai ales, arată cît de greu se poate obține o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care el nu se adresează cu ocolișuri, ci este direct, chiar brutal, nu-l protejează pe cititor, ci, dimpotrivă, îl traumatizează, nu-l interesează eventualele consecințe ale spuselor sale asupra acestuia. Nu se ferește de excese, el poate spune, cu îndreptățire, ca și tânărul Werther, ca "pasiunile mele n-au fost niciodată departe de nebunie", ele sunt duse până la extaz și transfigurare, până la fericire mistica. Toate formele de frica au la origine aceeași pecete a fricii de moarte în diverse manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
jocului social, economic, politic etc.). Vom fi surprinși totuși să observăm că și adepții unor teorii ale dreptății care reprezintă versiuni ale proceduralismului le prezintă ca teorii ale dreptății distributive (așa se întâmplă, de pildă, în cazul teoriei dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) propusă de Robert Nozick 14 împotriva celei a dreptății ca echitate (justice as fairness) a lui John Rawls 15. Aceasta deoarece inclusiv teoriile procedurale ale dreptății vizează, cel puțin indirect, distribuția legitimă, corectă sau echitabilă, a bunurilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
mod inextricabil de provocarea unui rău indivizilor în cazul nesatisfacerii lor. Nu toate nevoile de servicii de îngrijiri medicale sunt la fel de importante din punct de vedere moral. Prin urmare, nu toate aceste nevoi pot servi ca bază care să justifice îndreptățirea indivizilor de a primi servicii de îngrijiri medicale. Doar acele nevoi care sunt esențiale pentru funcționarea normală a oricărui individ și a căror satisfacere reprezintă, din acest motiv, un imperativ moral pe care orice societate care se dorește a fi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
echitabilă a oportunităților rămâne problematică chiar și dacă acceptăm că Daniels are dreptate în privința legitimității raționalizării serviciilor medicale pe criteriul vârstei. Aceasta deoarece, așa cum a observat Shlomi Segall, problema fundamentală a teoriei lui Daniels nu este atât aceea că limitează îndreptățirea pacienților în vârstă de a accesa serviciile medicale, ci aceea că ea "nu justifică niciun fel de îngrijiri medicale pentru pacienții peste 75 de ani. Până și furnizarea unei aspirine persoanelor despre care se poate spune că și-au încheiat
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
larg împărtășite intuiții. Aceasta deoarece ea susține în mod efectiv că atunci când este vorba despre tratamentul medical, pacienții sunt inegali doar atât cât ne permite să susținem condiția lor medicală și că săracii și bogații trebuie să beneficieze de o îndreptățire egală la îngrijirea medicală"15. De ce susțin egalitarienii că serviciile medicale sunt bunuri speciale? În ce constă caracterul sau importanța specială a sănătății sau a serviciilor medicale? Unul dintre autorii care au oferit un răspuns la aceste întrebări este Sudhir
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acestei idei, Einer Elhauge a argumentat, de asemenea, nu numai că multe dintre serviciile medicale furnizate de obicei nu promovează o stare bună de sănătate sau că nu există indicii clare în privința eficacității lor, ci și că ele au o îndreptățire mult mai redusă la o importanță specială decât bunuri precum educația, nutriția, mediul, adăpostul, sanitația sau venitul. Toate aceste bunuri, argumentează Elhauge, au un impact mult mai important asupra stării de sănătate decât serviciile medicale. Îmbunătățirea accesului la aceste bunuri
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]