1,222 matches
-
ne ierte pentru că lumea cealaltă este o lume a dreptății unde primim răsplata pentru tot ce‐am făcut în acestă lume. Foarte important pentru fiecare creștin este și Psalmul 50: „ Miluiește‐ mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înainte mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta eu am
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
jertfă de fiecare zi din partea celui care o scrie”. Se publică sau se reproduc poezii de Aron Cotruș (Cuvinte către țărani), G. Tutoveanu (Florile dalbe), V. Voiculescu (Colindul ninsorii, Spinii, Când a fost să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
de fiecare zi din partea celui care o scrie”. Se publică sau se reproduc poezii de Aron Cotruș (Cuvinte către țărani), G. Tutoveanu (Florile dalbe), V. Voiculescu (Colindul ninsorii, Spinii, Când a fost să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă, intrate în anii ’80 în circuitul samizdatului, adaptări dramatice (după Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Druță ș.a.), cărți pentru copii, monografii (Constantin Constantinov, 1982), eseuri despre teatru, muzică, cinema, literatură, numeroase
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
divină proprie Fiului, tablourile dulcege, hermafrodite și suave în care maeștrii italieni i-au redat chipul în modul cel mai izbutit, aceste tablouri, lipsite de vigoare, nu evocă nici un fel de forță, în afară de forța negativă, femeiască a supunerii și a îndurării, virtuți care, potrivit tuturor autorităților, reprezintă însăși esența crezului propovăduit de el. Coada leviatanului are o elasticitate atît de subtilă, încît mișcările ei sînt pline de grație nu numai cînd se joacă, dar chiar la mînie sau în orice altă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei menționate. În august 1948, Cobîlaș se afla în plină anchetă la Suceava și e puțin probabil ca în această perioadă el să fi fost dispus să ceară îndurare regimului care îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acesta nu este neapărat o „practică generală”. „[...Ă când apar problemele maritale, intervențiile din afară sunt puternic descurajate, pentru că pot produce rușine, dezonoare familiei. În multe culturi asiatice, suferința și perseverența sunt percepute drept virtuți. Femeilor li se va recunoaște îndurarea anumitor greutăți, ele fiind descurajate să discute problemele de familie” cu persoane străine, atunci când acestea apar (Yoshioka et al., 2001, p. 902). Abuzul exercitat față de persoanele în vârstă din familie a atras de mult atenția cercetătorilor. Abuzul îndreptat împotriva copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Volumele Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale (1938) și Îndurare! (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din volumul Mi-a cântat cucu-n față (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut carieră în biografia literară. SCRIERI: Mi-a cântat cucu-n față, București, 1910; Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Îndurare!, București, 1939; Scrieri alese, București, 1951. Repere bibliografice: Teodorescu-Sadoveanu, Amintiri, 374-377; Călinescu, Ist. lit. (1941), 499, Ist. lit. (1982), 565; Leon, Umbre, I, 13-18; Kalustian, Simple note, II, 65-130; Dicț. scriit. rom., I, 402-403. G.D.
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
cap Cei ce-n literatura noastră În plapomele vechi nu-ncap. Sunt și destui ce tac din gură: Prudenți, te-așteaptă-ntâi să mori. Mari dascăli plini de-nvățătură Mici repetenți ca scriitori! De ce-și spun ei „îndrumătorii” Când nu știu ce e îndurare? Te uită: ofilindu-ți zorii, De munca ta nimic nu-i doare. Ce n-a mișcat la el sub lupă, Aceea nu e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1979; Dimineață pierdută, București, 1983; ed. București, 1997; Vară-primăvară, București, 1989; Obsesia politicii, București, 1995; Cele două Românii, București, 2000; Întâlnirea, Iași, 2003. Traduceri: Guy de Maupassant, Pierre și Jean, București, 1979 (în colaborare cu Viorica Oancea); Hector Bianciotti, Fără îndurarea lui Iisus, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 15-17; Iorgulescu, Scriitori, 175-176; Stănescu, Jurnal, I, 159-166; Raicu, Contemporani, 52-56; Iorgulescu, Critică, 119-123; Moraru, Semnele, 175-180; Piru, Debuturi, 88-92; Ciobanu, Opera, 275-276; Gheorghiu, Reflexe, 46-49; Dana Dumitriu, Le Roman
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
treilea cer și se plimbă prin Cetatea lui Cristos din mijlocul lacului Acherusius, Pavel ajunge și În „ținutul patimilor”, situat la apus. Aici, răvășit de priveliștea chinurilor la care sunt supuși cei păcătoși, izbucnește Într-un plâns amarnic și cere Îndurare. Arhanghelul Mihail intervine pe lângă Isus, iar Acesta coboară pentru a doua oară În iad, dar acum nu pentru a-i elibera pe „locatari”, ci pentru a le acorda un „răgaz” (refrigerium) de o zi, duminica. Nu intru În amănunte despre
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
rând ca tălmăcitor al pătimirii românilor din Transilvania și totodată ca o expresie vaticinară a suferințelor și aspirațiilor întregului popor. B. argumentează că Octavian Goga a cântat pătimirea neamului său nu pe un ton clamoros, ci arborând calmul aparent al îndurării, în sonorități de vibrație psalmodică; suferințele și năzuințele semenilor săi au fost astfel exprimate în ritmuri de copleșitoare gravitate, cu inflexiuni stilistice de tulburătoare atmosferă religioasă. Cu aceeași devoțiune, s-a aplecat și asupra lui Aron Cotruș, căruia i-a
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de Îndurare tăcută, percepută ca o experiență de trăire interioară a răului; bă o atitudine de opoziție activă, de respingere și refuz, care se manifestă ca o luptă sau ca o confruntare exterioară directă cu răul. Toate Încercările de a evita sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
respect, incredibil de mare, de a nu-i acorda măcar un ajutor, chiar dacă era inutil. Dar ceea ce a pus capac la toate e faptul că ai început să-l lovești și să-i chinui trupul mort atunci când trebuia să ceri îndurare și să faci tot posibilul să-l ajuți. A avut îndrăzneala, băiete, de a... Taci! tună Sergiu. Pentru faptele comise și pentru comportarea ta, te facem vinovat de crimă! Moarte criminalului! Sentința fusese preluată de buzele fiecăruia și toți îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o mai rețină un pic pe Scribonia. — Mi-e frig, adie o șoaptă dinspre ea. Frig, ca-n insula aia blestemată care i-a devenit mormânt. Unde a osândit-o pe Iulia, fata lor. Fructul nopților lor de dragoste. Cerșește îndurare din ochi, dar ambele năluci îi întorc spa tele. Parcă se țin chiar și de mână! Vrea să spună ceva, să-i despartă, dar Pollio îi aruncă peste umăr: — Eu mi-am sacrificat viața pentru fiul ei, dar tu ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se încruntă Tiberius cu o strângere de inimă. — Mărirea capului măruntaielor este și ea de rău augur, con tinuă preotul, cu excepția clipelor de spaimă, sau de teamă, ca acum... Rotește o privire victorioasă: — Atunci, alungă grijile! Regele Sacrificiilor înalță brațele: — Îndurare! Marele Pontif răspunde ca un ecou: — Îndurare...! Se îneacă ușor de emoție. Adunarea, înspăimântată de minu nile petrecute, înțelege că, în sfârșit, jertfele au fost prielnice și, după chiote de bucurie, un glas - amplificat de mii și mii de alte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
inimă. — Mărirea capului măruntaielor este și ea de rău augur, con tinuă preotul, cu excepția clipelor de spaimă, sau de teamă, ca acum... Rotește o privire victorioasă: — Atunci, alungă grijile! Regele Sacrificiilor înalță brațele: — Îndurare! Marele Pontif răspunde ca un ecou: — Îndurare...! Se îneacă ușor de emoție. Adunarea, înspăimântată de minu nile petrecute, înțelege că, în sfârșit, jertfele au fost prielnice și, după chiote de bucurie, un glas - amplificat de mii și mii de alte voci - se ridică spre cer: — Litare! — Litare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
poate dormi noaptea liniștit. Împăratul ridică agasat din umeri și dă să se îndrepte spre lectică. Dialul îl reține de togă: — Se luptă sărmanul cu frigul. Pe malul Pontului Euxin iarna nu-i blândă, ca la noi. Îți cerșește doar îndurarea să-i aduci trupul acasă dacă moare pe pământul geților. Schimbă-i măcar locul de exil. E bolnav. Principele se închide într-o tăcere îmbufnată. Îl zărește pe Tiberius în spatele său și-i dă sulul: — Citește-l și fă ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
i se-aprind de bucurie muta Și-mi spune blând încetișor- fetița mea asculta! Cândva, de mult din cerul sfânt, de dincolo de stele, În chip de copilaș smerit și drag inimii mele, A coborât la noi Isus cu pace și-ndurare, Ne-a împăcat cu Tatăl și ne-a dat în dar iertare. Sunt treaza, e noapte târziu, pe cer e-atât de frumos, Văzduhul leagănă cântec, în noi se naște Hristos.
Colind?torul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83252_a_84577]
-
abundență. Mâzgăli prețul pe o bucată de hârtie pe care i-o vârî lui Bennie sub nas. M-am uitat și eu, desigur. Mâncarea era cumva din aur sau sculptată În jad? Bennie execută din nou plecăciunea ciudată care cerea Îndurare. —Minunat, minunat. Uitându-se afară, spre câmpul care dispărea treptat În Întuneric, Wendy văzu niște forme mișcând. — Ce e acolo? —Brr, spuse proprietarul, aceasta fiind cea mai bună aproximație a echivalentului englezesc pentru „birmanezi“ de care era el capabil. Păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
5. "Căci așa vorbește Domnul: "Să nu intri în nici o casă de jale, să nu plîngi în ea, și nici să nu te bocești cu ei, căci Mi-am luat înapoi de la poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea și îndurarea Mea. 6. Și mari și mici, toți vor muri în țara aceasta, și nu vor fi îngropați: nimeni nu-i va plînge, nimeni nu-și va face tăieturi din pricina lor, și nu se va rade pentru ei. 7. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
rele sunt foarte rele și, de rele ce sunt, nu se pot mînca." 4. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 5. "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Cum deosebești tu aceste smochine bune, așa voi deosebi Eu, ca să le dau îndurare, pe prinșii de război ai lui Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta în țara Haldeilor; 6. Îi voi privi cu un ochi binevoitor, și-i voi aduce înapoi în țara aceasta: îi voi așeza și nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune: 17. "Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile și pămîntul cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta! 18. Tu dai îndurare pînă la al miilea neam de oameni, și pedepsești nelegiuirea părinților în sînul copiilor lor după ei. Tu ești Dumnezeul cel mare, cel puternic, al cărui Nume este Domnul oștirilor! 19. Tu ești mare la sfat și puternic la faptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
pe ulițele Ierusalimului, pustiite, lipsite de oameni, de locuitori de dobitoace, 11. strigătele de bucurie și strigătele de veselie, cîntecele mirelui și cîntecele miresei, glasul celor ce zic: "Lăudați pe Domnul oștirilor, căci Domnul este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!" Glasul celor ce aduc jertfe de mulțumire în Casa Domnului. Căci voi aduce înapoi pe prinșii de război ai țării, și îi voi așeza iarăși ca odinioară, zice Domnul." 12. "Așa vorbește Domnul oștirilor: În locul acesta pustiu, fără oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]