1,226 matches
-
cele două versante ale Carpaților au fost supuse unei puternice presiuni până la destrămarea lor. În ceea ce privește teritoriile extra-carpatice, organismele politice românești au fost silite să se adapteze noilor realități impuse de expansiunea regalității ungare, după îndepărtarea teutonilor și anihilarea embrionului statal înfiripat de ei. Expediția armată a regelui Andrei II a fost urmată de un efort de organizare teritorial-politică. Noul cadru era alcătuit din patru mari entități politice, laice și bisericești: Episcopia cumanilor (la est de Carpați), Regatul Cumaniei (în Muntenia), Banatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
subalternă: aceea de a fi socotit creația omului. Eseistul alexandrin găsește și pentru această idee minimalizatoare cuvinte corupătoare: cu un capăt desfată, lingușesc dragostea noastră pentru muzică, cu altul insultă simțul nostru religios: „Când asculți pe Bach vezi cum se înfiripă Dumnezeu. Căci muzica lui este generatoare de Divinitate. O viziune plastică a ființei divine ți se desfășoară în față și crește Dumnezeu sub ochii tăi. După un oratoriu, o cantată sau o pasiune, trebuie să existe Dumnezeu. Altcum, toată muzica
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
sunt implicate, mai mult sau mai puțin, toate personajele. Din altă perspectivă și într-o manieră originală, C. își aduce astfel contribuția la configurarea unei perioade tragice din istoria românească. La ce folosește Parisul? (2000) este o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte, stimularea
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
hârtii... / Se întindea noianul de unde nu mai vii; / O umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa - / Vedeam ce nu se vede, vorbeam ce nu era.” Sau în Poveste, unde apare „șoptirea singuraticei păduri” și, în acest spațiu tipic eminescian, se înfiripă și femeia „ca o pală rătăcire coborând din alte zări”. Erosul bacovian descoperă acum codrul mirific, tema depărtării, idila, „povestea cu dureri și cu mistere”, euforia sărutului, pe scurt, amorul în faza juvenil-pasională. Chiar ritmurile acestei frumoase povești de iubire
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Semn rău (titlul inițial - Tolea, 1940) este, în esență, prezentat un caz de fotofobie, care, corelat cu o seamă de coincidențe neliniștitoare, devine argument al intervenției unor forțe distructive ce impun relații ciudate în microuniversul satului. În Vraciul Ieronim se înfiripă atmosfera Evului Mediu, când nevoia de vrăji era mai puternică decât vraja însăși. Nebunia în care alunecă Ieronim își are sursa în răzvrătire și în negarea ordinii stupide a cetății. Și în alte nuvele asemenea răsfrângeri ale unor conștiințe zbuciumate
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
Serapeionului, fiind incendiată de creștini. Pergamul a fost creștinat foarte devreme, sub directa participare a Sfântului Apostol Pavel, și manifestările îndreptate împotriva literaturii necreștine n-au fost lipsite de violență. La Roma, gustul pentru lectură și pentru b. s-a înfiripat mult mai târziu. Dar după ocuparea Greciei și a Macedoniei (146 î.Hr.) și după asimilarea culturii grecești, s-au strâns la Roma multe manuscrise și s-au înjghebat b. particulare cu care patricienii romani se mândreau. Paulus Aemilianus adusese cu
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
lui Hugo fuseseră mai întâi deformate în istorisirea îndepărtată a Charlottei, apoi în rezumatul meu. Deci, de două ori trădate... Și, totuși, ecoul acelei povestiri atât de simple, de fapt, relatate la mii de kilometri de locul în care se înfiripase, izbutise să-i stoarcă lacrimi unui tânăr sălbatic și să-l împingă, gol, în zăpadă. În taină, mă mândream că făcusem să sclipească o scânteie din strălucirea pe care o iradia patria Charlottei. Iar pe urmă, în seara aceea, am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să le vorbesc cât se poate de repede despre partenera mea cu piept frumos, să le aud comentariile, să mă asurzesc cu vorbe. Eram grăbit să revin la viață. Și, cu o bucurie răutăcioasă, am parodiat ciudata întrebare care se înfiripase în capul meu, cu o clipă mai înainte: „Unde sunt eu? Unde eram? Păi, pe o creangă, lângă prostul ăsta de Pașka. Departe de viața adevărată!” Printr-o întâmplare hazlie (știam deja că realitatea e făcută din repetări neverosimile, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sosirea bătrâneții, ci se lăsau pătrunse de vântul însorit, de miresmele amare ale stepei, de răcoarea crângului de sălcii. Iar prezența ei conferea o uimitoare armonie acelei întinderi pustii. Charlotte era acolo și, în monotonia câmpiei arse de căldură, se înfiripa o consonanță insesizabilă: foșnetul melodios al curentului, mirosul aspru al lutului umed și cel aromat al ierburilor uscate, jocul umbrei și al luminii sub crengi. O clipă unică, inimitabilă, în șirul uniform al zilelor, al anilor, al vremurilor... O clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deci, să continue să trăiască, oarecum ca înainte, ca pe vremea copilăriei mele. Acum ar avea mai mult de optzeci de ani, dar, în aminirile mele, vârsta aceasta nu o atingea. Pentru mine, ea rămânea mereu aceeași. Atunci s-a înfiripat un vis. Probabil că aureola lui mă trezise... Să o regăsesc pe Charlotte, s-o fac să vină în Franța... Irealitatea planului făcut de un vagabond întins pe dalele unei cripte era suficient de evidentă ca să nu mai încerc să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îndeplinind toate riturile și gesturile magice cuvenite : folosirea arborelui consacrat ca talpă a corăbiei, rostirea poveștii facerii lumii etc. (Kalevala, cânturile XVI și XVII). Înainte de aceasta însă, eroul Kalevalei nu ține cont de canoanele magico- -rituale de construcție. El își „înfiripă o luntre cu mândrie”, face „tălpoaia” ambarcației „cu-ngâmfare”, uitând că „Domnul rânduiește mersul,/ Ziditorul tot sfârșitul”. În timpul lucrului - profitând de această „breșă”, de aceste greșeli magico-rituale -, duhurile rele (Hiisi și Lempo) îi sucesc eroului securea, care-i intră cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui bloc unitar și organic de idei și dedemonstrații. Se pot folosi cu succes procedee ale „dialogului oratoric” (interogația și invocația retorică), În sensul că, În loc să ofere simple afirmații, profesorul formulează Întrebări și, făcând uz de argumente pro și contra, Înfiripează o controversă cu el Însuși, urmând ca tot el să dea răspunsurile cuvenite. Se pot adresa, de asemenea, Întrebări de sondaj de opinie, ad-hoc, În legătură cu cele expuse, și pe acest temei, să declanșăm un schimb de păreri, să Îndemnăm elevii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de motivare ale elevului are efectele cele mai puțin pozitive? 5. De ce sentimentele sunt considerate forme principale de motivație? 6. Există o relație între combinarea afectivă și transferul afectiv? 7. Ce fenomene intervin în activitatea pe grupe, făcând să se înfiripe sentimente superioare în psihicul participanților? 8. Ce trebuie să urmărească profesorul pentru a asigura cristalizarea de sentimente superioare la școlari? Capitolul XIItc "Capitolul XII" Eșecul la învățătură și prevenirea luitc " E[ecul la înv\ț\tur\ [i prevenirea lui" Tiberiu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În singurătate și, dimpotrivă, sporește prin Împărtășire: te umanizezi nu printr-o căință egoistă, ci printr-una Împărtășită cu alții. Altfel spus, cea mai frumoasă expresie a „umanității” este nevoia omului de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și a fi iubit, iată taina fericirii” (J.B. Bousset). * „Există oameni care iubesc și caută ceea ce li se aseamănă, și unii care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în activitățile de cuplu și familiale. Grija pentru sine, singurul obiectiv al filosofului, devine imposibilă când suntem confiscați de grija pentru altul. Aceste plăceri întrezărite - a fi la braț cu o femeie frumoasă, a cunoaște bucuriile unei iubiri ce se înfiripă - dispar repede, odată cu apariția neplăcerilor aferente bucuriilor vieții conjugale și ale procreării. Aceste false plăceri procură o satisfacție de suprafață, momentană și aparentă, dar sunt plătite curând cu neplăceri care le anulează și impun negativitatea ca stăpână a locurilor și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere, el îi cere - anecdota e celebră - un boț de brânză... Când vine și ziua sorocită, festinul se înfiripă în jurul modestului cadou. Dietetica lui, concepută ca o etică, și viceversa, îi permite târâș-grăpiș să ducă o existență destul de plină de evenimente până la vârsta de șaptezeci și doi de ani. Țintuit la pat vreo cincisprezece zile - ultimele - de o criză de litiază
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care soarta i-a purtat peste hotarele țării. Dar acești puțini scriitori din străinătate au totuși ceea ce demult nu mai au scriitorii din țară: libertatea de a scrie și de a publica. Și Încep acum să aibă și un public, Înfiripat dintr-un număr tot mai mare de refugiați [...]. Revista aceasta este scrisă pentru românii de peste granițe”. În afară de critică literară, proză și/sau poezie, În revistă era realizată și o „cronică măruntă” În care erau prezentate apariții editoriale din Franța. De
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care autorul se ia peste picior pe sine însuși, subminându-și textul chiar în timp ce acesta se face. De altfel, printre comilitoni I. se remarcă prin contondența cu care metatextul străpunge și fărâmițează coerența povestirii, exact atunci când ea pare că se înfiripă. În mod simptomatic, în paginile jurnalului său autorul susține că pregătește o disertație de doctorat cu tema Dislocarea povestirii prin descriere din interior. Pentru cititorul acestor proze expresia „dislocare din interior” are un subtext autoreferențial evident, dând seama extrem de exact
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale cărui izvoare le află, bineînțeles, în producția populară. Un umor cu tumbe burlești în absurd se chinuie să înfiripe în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
nici măcar nu mi-a spus? Pe bune acum. Am Întrebat-o În dimineața de după petrecere dacă e ceva Între ea și Tom, și ea a avut un aer jenat și a schimbat subiectul. Așa că am presupus că nu s-a Înfiripat nimic serios Între ei. Nu pot să nu mă simt ușor trasă În piept. Toată poanta, atunci cînd ai o soră, e s-o suni și să-i povestești despre noul tău prieten. Și nu s-o ții departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
evocarea alunecă în zona ironiei. G. își mai numește încă eroii potrivit profesiunii sau defectelor (Paraponisescu, Măslescu, Fluturescu), în maniera Alecsandri, dar modul în care ia în râs adunarea pestriță din saloanele târgoviștene sau întrunirile gălăgioase din Cișmigiu, unde se înfiripă miticismul bucureștean, îl apropie de I. L. Caragiale. Scrisorile a început să le redacteze târziu, în 1879, la îndemnul prietenului său V. Alecsandri. Dar el se mai încercase în literatură. În 1835 i se publica Precioasele, o traducere din Molière. Intenționa
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
cărțile lui pentru copii și adolescenți (Povești adevărate, 1956, Coiful de aur, 1962, Râul fierbinte, 1965) fiind, desigur, plăcerea de a povesti. Epicul e presărat cu peripeții care îl dinamizează, iar simțul naturii creează cadrul pentru descrieri în care se înfiripă imagini pastelate, cu irizările unor culori vii. Între lumea aievea și plăsmuirile închipuirii trecerea se face cu ușurință, tinerii cu cravate roșii fiind la vârsta când și basmele, dar mai ales literatura de aventuri le incită, naiv, imaginația. De altfel
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
membrilor, funcționează legi nescrise ale circulației informațiilor, simpatii și antipatii. Întotdeauna, după cum se va vedea, organigrama este dublată și, uneori, minată de o „sociogramă”, o structură a relațiilor afectiv-emoționale din grup. Dar, chiar în cazul aranjamentelor sociale informale, se pot înfiripa legături, atitudini și conduite ce nu coincid cu habitusurile consacrate tradițional. Vecinătatea este un caz de acest gen; e) după gradul de integralitate și stabilitate temporară a intereselor: grupuri naturale, cu interese și scopuri comune de „bătaie lungă” (familia, un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
realitate psihosocială colectivă, reflectată și în expresia „grup de prieteni”. Dar, chiar în grupurile obișnuite (de muncă, de învățătură etc.), unde, după cum se va vedea în secțiunea următoare, dominante sunt relațiile preferențiale latente și mai superficiale (atracții și respingeri), se înfiripă cvasiautomat și relații de prietenie, și, nu de puține ori, de dragoste. De aceea, redăm în continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe umane, rezultat al alegerii libere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și scrieri de I.C. Vissarion și Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu. Directorul ziarului semnează, la rubrica „Din carnetul unui solitar”, comentarii politico-culturale; D. Teleor reia unele „anecdote” din viața lui Mihail Kogălniceanu. Spre finalul existenței L., se înfiripă și un oficiu critic prin H. Sanielevici și D. Teleor, care analizează cărți de Romain Rolland și Sully Prudhomme. Articolele de cultură generală îi aparțin lui D. Caracostea. Aspectul cel mai notabil este susținerea „Cronicii teatrale” de către Liviu Rebreanu, pe
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]