726 matches
-
dacă nu cumva ele băuseră vin sau că la chinezi există obiceiul de a se săruta pămîntul. Autorul trecea de la una la alta, povestea întîmplări care îi deter minau pe eroi să se sărute sau cita versuri ca : „Dar amorul înfocat/ Cere buzele iubite/ Pentru un dulce sărutat“. În cele din urmă - dar efectiv în cele din urmă -, făcea remarca următoare : „Sărutarea a devenit un uz foarte la modă, însă acela care trebuie să sărute o fată pentru întâia oară se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia, N. Iorga a descris adesea anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
constituia o sursă de satisfacție specială În sine. Abia mult mai târziu, prin anii patruzeci, au găsit În sfârșit acei scriitori un povârniș pe care să alunece Într-o poziție mai mult sau mai puțin umilă. Acest povârniș era naționalismul Înfocat care era În stare să socotească un stat (Rusia lui Stalin, În acest caz) bun și atrăgător pentru simplul motiv că armata lui câștigase un război. Cu toate acestea, la Începutul anilor treizeci, prăpastia naționalistă era doar vag percepută și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor Vizanțului! o ispitește Alexandru oferindu-i galant, cu un genunchi în pământ, floarea. Dar, în elanul său înfocat, dă peste o vârtelniță, peste o măsuță pe care se află frumos împăturite comprese, bandaje, feși de pânză. Dulăul ciobănesc culcat sub bancă mârâie amenințător, dar piciorul gol al Voichiței îi mângâie spinarea. Lăboanță! Cuminte Lăboanță, șoptește ea potolindu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sub bancă și, de prea mult zor să pornească vârtelnița, răvășește feșile pe jos. Voichița se ridică în picioare, spăsită, cu ochii în pământ. N-ai prea avut spor, Voichițo, constată Maria cu o dojană îngăduitoare reținându-și un zâmbet. Cam înfocate serenade, frățioare! îl amenință apoi cu degetul pe Alexandru. Zăpăcești fata! Tocmai îi povesteam Voichiței despre Mangop... Dacă Vodă ar fi ascultat și de ale noastre păsuri, de mult dezrobeam Mangopul! Maria se așează pe bancă lângă Voichița, care înfășoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sigur un spirit profetic și, ca orice profet, trebuie să sufere mult. În realitate, unele ieșiri violente și intemperanțe verbale față de persoanele pe care el le considera reticente sau prea prudente, l-au făcut odios de mulți. Apreciază cuvintele sale înfocate și dorința sa apostolică de a-l duce pe Cristos și Evanghelia sa tuturor, dar nu reușesc să înțeleagă virulența verbală și radicalitatea afirmațiilor sale. Și papa Pius XII se arată un pic rece față de el. Nu îl susține deschis
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Buni. Toți acceptă propunerea. Se procură o cutie pe care au scris: „Pentru Casa Copiilor Buni“. Erau sume mici, dar muncitorii aproape o sută. La sfârșitul lunii se aduna o sumă discretă. Iar printre muncitori erau și socialiști și anticlericali înfocați, dar nimeni nu a refuzat să-și verse oferta. Și nu se mulțumeau numai cu aceasta. S-au gândit și la sărbătoarea copiilor, care în regiunea Veneto e celebrată de Sfânta Lucia, pe 13 decembrie. În ajun, un grup de muncitori
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
moral...". După victorie, politica internă a Franței ar fi trebuit să se desfășoare fără prea multe zguduiri, întrucît alegerile generale, într-un val de buletine concordante, aduseseră la palatul Bourbon faimoasa Cameră "albastru orizont" cu deputați însuflețiți de un patriotism înfocat, ieșiți din creuzetul războiului cu apriga dorință de a reconstrui Franța. Din păcate, aceștia erau și neexperimentați și naivi, înșelîndu-se adesea în punerea în aplicare a programului, manevrați fiind de cei cu rutină, scăpați din naufragiul vechii Camere. Pe André
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
omului bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lunca-n juru-mi clocotește! o șopârlă de smarald Cată țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al. Lăzărescu-Laerțiu (1830-1876). Capitolul XVI ARTA CU TENDINȚĂ. EPIGONII LUI EMINESCU ANTIJUNIMISMUL IEȘAN După plecarea lui Titu Maiorescu, încercă să atragă în jurul catedrei sale de la Universitate pe tineri înfocatul antijunimist Aron Densușianu. Atitudinea lui de luptă era naționalistă. Poet fără talent, autor al unei epopei ilizibile, Negriada, Densușianu are meritul de a fi semnalat valoarea Țiganiadei. Detractor crud și el al lui Eminescu. Tot acum, prin Contemporanul lui Ioan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cabotinismul mediteraneanului din Levant. Un tânăr român e trimis la Atena cu o misiune bancară tocmai când guvernul Gunaris cade și Grecia e divizată în constantiniști și venizeliști. El face cunoștință cu o tânără divorțată Popi, care e regalistă înfocată, în conflict adesea cu familia ei în care se află și venizeliști, și e pilotat de Spyros, un fel de chelner demn, cu calități deosebite și cu mari însușiri muzicale. Popi primește dragostea românului, dar, meridională, ar voi ca dânsul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Popi și înțelege să lucreze pe cont propriu, iar într-o țară de milenar democratism izbânda lui e apropiată, când inteligența românului găsește un punct psihologic vulnerabil. Spyros e crunt venizelist și românul îl provoacă în fața femeii: "- Recunosc... că acest înfocat regalist a fost mai tare ca mine!" Indignat, grecul protestează: "- Eu, regalist?... Trăiască Venizelos! Cu el e toată Grecia!" Popi, constantinistă fanatică, dezgustată de politica lui Spyros, cade în brațele românului. F. ADERCA F. Aderca e un umorist impenetrabil, plin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
franci se declară domeniu al Coroanei și va fi pus la dispoziția exclusivă a Domnului. A fost mare într-adevăr surprindere în toți auzind propunerea proiectată. Nime nu s-ar fi gândit ca un amic sincer al dinastiei, un sprijinitor înfocat al stabilității precum ne place să credem că este dl. Aslan, să vină cu o așa pro punere, care era de natură a ridica blăsteme în loc de binecuvântări meritate junei dinastii. 64 bucureștii de altădată 13. Citat reprodus de Constantin Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rămas în lume doi mari Mesia, cărora sclavii vi se închină (sau așa cel puțin ați dori dvs. și trepădușii de la presă, radio, televiziune și aparatul de propagandă al partidului). Dar să știți adevărul, tov. președinte, că și cei mai înfocați flașnetari care vă cântă osanale nu cred nici ei în calitățile pe care vi le atribuie. Dar oamenii, de, trebuie să câștige și ei o bucată de pâine. Ce bine ar fi să fiți mai modest, tov. președinte, și pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fie prin organele sale de represiune, fie prin presă, legislație etc. Când, spre exemplu, ești luat de la birou și dus la aeroport pentru a-i aplauda plecările și sosirile, te duci, pentru că altfel îți pierzi pâinea. Nici activiștii cei mai înfocați (a se înțelege cei mai bine plătiți) nu se duc din convingere, ci din obligația rezultată din conștiința că se află pe locuri nemeritate pe care le-ar pierde dacă nu ar răspunde tuturor solicitărilor, de orice natură ar fi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înclinație spre confesiune și meditație: toamna, peisajul aburit al serii, melancolia tinereții fugare, în formele de expresie ale unui sentimentalism cenzurat. Începând cu 1948, D. se pune fără rezerve în slujba regimului comunist, devenind unul dintre rapsozii lui cei mai înfocați și mai recompensați (în 1949, 1950 și 1951 e laureat al Premiului de Stat, în 1974 și 1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din munți), noile șantiere, modelul
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
curentului ortodoxist, ca ramură a tradiționalismului profesat de gruparea de la „Gândirea”. Încă din 1919, în articolul Dogmatismul național („Luceafărul”), se pronunța în favoarea unui tradiționalism identificat cu ortodoxia, „element pivot al etnicității în artă” și unică sursă de specificitate. În concepția înfocatului apologet al ortodoxismului, viața neamului românesc poate fi împărțită în „ere creatoare”: epoca primilor voievozi, urmată de „vârsta ortodoxiei dogmatizate” (secolele XVII-XVIII). Bunăoară, Mărturisirea ortodoxă a mitropolitului Petru Movilă ar constitui un act reformator ortodox de valoare egală cu doctrinele
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
emană, a ravagiilor erotice produse, Don Juan, cunoscându-și destinul, își așteaptă pedeapsa din partea Comandorului ca pe o ispășire. Dar răzbunarea acestuia este alta decât cea obișnuită: în locul urii, izbăvitoare pentru erou, statuia Comandorului îl va gratula cu cea mai înfocată dintre îmbrățișări. Capacitatea autoarei de a regândi sau de a reinvesti teme cunoscute cu sensuri noi face dovada unei inteligențe artistice remarcabile. Romanul Așteptare reia, stilistic, toate datele și premisele anunțate anterior în Nu ucideți femeile. Scrisă tot la persoana
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Moreau (1897). Inventează și cea mai faimoasă dintre invadările Terrei de către ET în Războiul lumilor (1895). După 1900, abandonează acest tip de romane în favoarea operelor mai didactice și fundamental politice. Aldous Huxley (1894-1963) este nepotul lui Thomas Huxley, contemporanul și înfocatul apărător al lui Darwin. În primele scrieri, se erijează în observator critic al uzanțelor și ideologiilor, după cum o demonstrează Jesting Pilat / Pilat glumește (1926). Publică în 1932 cel mai cunoscut text al său, distopia intitulată Minunata lume nouă. Descrie acolo
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
contextele sunt aproape imposibil de diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă numește o aplecare spre lucrurile națiunii sau spre cele ale literaturii. Iacob Stamati arată "zel fierbinte" pentru "naintăciunea literaturei naționale române"65, exact cum era "înfocat" Samuil Micu pentru destinul patriei. Același atribut, "fierbinte", marchează la Șincai și dedicația pentru literatură, și pe aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale un gust deosebit și o aplecare fierbinte pentru literatură"66 cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apărută la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și care are ca autori pe deja amintitul I. Vitner și pe O. Crohmălniceanu. în cel de-al doilea volum al lucrării (p. 19) se fac referiri la fondatorii „Junimii” („adepți înfocați ai filosofiei idealiste, reacționare, prusace”), la scopurile societății („Junimea urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
marxist, care cere ca persoana studiată să fie privită în funcție de epoca în care s-a ivit și activat [...] lupta partidelor care se îmbulzeau la cârma țării și care - adăugăm noi - în fond, tindeau numai la exploatare [...]. [Maiorescu] era un adept înfocat al regalității și un susținător convins al Hohenzollernilor, lucru pentru care astăzi cu drept cuvânt îl detestăm [...] un lucru nu admite însă [Maiorescu] [...] îndemnul la revoluție, la răsturnarea bruscă a situației sociale date [...] Maiorescu a fost într-o mare, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din care au rezultat distorsiuni și mistificări, istoriografia consacrată lui T. Maiorescu fiind mai degrabă citabilă decât citibilă, multe studii fiind total incompatibile cu cerințele neutralității științifice. Maiorescu ajunsese, deopotrivă, atât cosmopolitul cel mai înverșunat, cât și naționalistul cel mai înfocat (Dan Mănucă). „Este adevărat, schimbările de atitudine sunt punctuale, inconsecvente, recurente în cel mai bun caz. Apropierea de anul 1964 nu dicta liberalizarea in corpore a discursului istoric din România lui Dej”. Este interesant de consemnat cum au evoluat lozincile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sovietului Suprem al URSS. Vizita și cele câteva runde de convorbiri avute între cei doi conducători cu acest prilej au ocupat un spațiu larg în mijloacele de informare din România. Cunoscând faptul că liderul sovietic nu se număra printre partizanii înfocați ai proceselor de restructurare și transparență inițiate de Mihail Gorbaciov, primirea rezervată oaspetelui sovietic este extrem de caldă, în speranța că acesta va fi convins de justețea politicii promovate de conducerea română. Cu această ocazie, oaspetele sovietic i-a înmânat lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]