755 matches
-
dormit o oră. La orele șapte după masă șoferul Îl duse la biroul În care directorul general și Amina Îl așteptau. Ștefan avu impresia că cei doi erau foarte concentrați asupra contractului de pe birou și chiar a surprins o oarecare Înfrigurare pe chipurile celor doi. După ce Amina a dat citire actului scris În engleză, Ștefan a adresat rugămintea, dacă se poate, să fie scris și În românește pentru a fi sigur de ceea ce semnează Întrucât la limba engleză se descurca foarte
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lux și bun gust. Au ajuns Într-un dormitor splendid, Amina a chemat o rusoaică blondă și foarte frumoasă, i-a dat un ordin, aceasta a plecat și a Încuiat ușa pe dinafară, apoi cei doi s-au iubit cu Înfrigurare și cu patimă de parcă numai atâta ar fi așteptat. În fața unei cafele aburinde, Ștefan a avut parte de o discuție caldă, plină de priviri pătimașe și finalizată cu o surpriză colosală. Întrebarea Aminei Îl derută: Nu ai dori să rămâi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
curvar bătrân? Liniștește-te fimei-hăi, am alimentat și eu motorul că nici broasca nu cântă pe uscat! Ceru un rom și o bere, le combină cu mare artă și bău Încet. La orele opt fără un sfert, Victor aștepta cu Înfrigurare pe d-ra asistentă Sorina, Întrebându se dacă lucrează dimineață sau după-masă. Când mai erau șapte minute, Victor o zări coborând dintr-o Dacie roșie. O abordă imediat: D-ră Sorina, știu că sunteți grăbită dar aș vrea să stăm un minut
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu gura mică, imposibil de uitat. Dimineață a venit mai devreme la serviciu, l-a convins pe magazionerul secției să-i dea o salopetă nouă pe care o Îmbrăcă peste cămașa lui de duminică și reveni la pian așteptând cu Înfrigurare și cu un fel de teamă inexplicabilă sosirea ...ei, „oare ce nume are? Oare va veni?” Fata veni, Îl văzu, Încuie ușa, se așeză lângă el pe un alt scaun și comandă: Hai, la treabă! Privește atent la degetul meu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
aparte, un simț al onoarei peste medie și o conlucrare permanentă, cu... realul. Înafară de asta, trebuie să ai o voință de fier ca să nu mai Întorci niciodată capul, să te sacrifici pentru această ratare, să i te dedici cu Înfrigurare și pentru totdeauna. -La ce e bună ratarea, Antoniu, la ce folosește ea? -Ratarea, dragul meu Kawabata.... Antoniu face o pauză teatrală, folosește la sărăcie și mizerie. Odată ratat, suporți mmmuult mai ușor sărăcia și mizeria, și nu-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să așeze În fața unei mese de lucru zăbovind asupra cuvintelor , descifrând cu ele lumi la care visa. Așa se face, că memoria lui extraordinară așeza disciplinat cuvintele, le păstra cu sfințenie și niciodată nu uita când le dădea drumul cu Înfrigurare să le mai șlefuiască din mers. Avea În depozitul lui mental câteva zeci de asemenea mostre care ar fi putut alcătui o carte groasă, consistentă. Sigur, nu Kawabata putea fi cel mai potrivit receptor al istoriilor lui, dar smerenia bătrânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
văzut prima pictură, el ocupând altă cameră, fără nici un fel de probleme sau reproșuri, am trimis soțului o telegramă În care Îl anunțam că-mi prelungesc șederea cu Încă două săptămâni, pentru că mi-a mai venit o idee de final Înfrigurare Încă la finalul la romanul meu. Pictorul lucra mult, se trezea În zori și lucra ca În transă.. Lucra cu ușa camerei Închisă, dar, când făcea pauze, o deschidea larg, și eram invitată să intru și să privesc. Mirosul uleiurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bluzoanele sunt aranjate pe umerașe,în ordinea mărimii,iar mirosul este acceptabil. Printre haine se găsesc și jucării deteriorate. Imaginea este dezolantă. Pare garderoba unui frate mai mare, fratele european,care așteaptă sosirea fratelui mai mic,strâmtorat. Publicul caută cu înfrigurare un lucru deosebit și neuzat.Mulți reușesc. Aurora Inoan spunea că ar trebui să evitam acest comerț „la mâna a doua”,deoarece hainele mai pastrează energia negativă a fostului proprietar. Un parlamentar a recunoscut ca își face cumpărăturile în aceste
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
PAȘI NEFÅCUȚI Era ceasul aproape douåsprezece din noapte Timpul când stihiile negurilor își arată dinții sclipind în lună și liniștea se unduiește agale printre păduri peste pământul încolțit după lunga înfrigurare a iernii Și ticăitul sec al secundarului de alamă tăia în felii egale repetat monoton ca un clopot spart disperând spiritul ce-și așază în lada de zestre îndoieli întrebări născute din întrebări din întrebări încolțind răspunsuri iscoditoare de noi
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
începu să-l urască pe Chavel: el și Chavel erau singurii bărbați din închisoare care aveau o poziție socială; își spuse că el nu l-ar fi trădat pe Chavel în acest fel și începu de îndată să caute cu înfrigurare o explicație, un motiv ascuns și degradant. Deși avocatul rareori vorbea și nu avea prieteni, primarul se gândi: „Caută să câștige popularitate! Crede el că o să conducă pușcăria! Se vede dictator!“. — Dă-ne să vedem și noi vechitura! spuse Pierre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
înaintat spre portița din dos, care dădea spre casa de locuit. Când a ajuns la fântână, prin geamul luminat al bucătăriei a privit înăuntru... Hangiul mânca cu poftă și nu uita să bea dintr-o ulcică... Privirea lotrului alerga cu înfrigurare prin toate ungherele încăperii. Numai nu dădea de hangiță. Într-un târziu... Iat-o! Ieșea din bucătărie cu o cofă în mână. Venea cu pas rar spre fântână. Lotrului i s-a oprit răsuflarea. Cum să facă să n-o
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a alergat spre el. Îngenunchind, i-a luat capul în mâini. „Ce-i cu tine? Ce ai pățit?” Nici un răspuns. Doar o respirație grea. Icnită. „Doamne! Ce să fac? Petruțăăă! Vino încoace!!” - a strigat ea după băiat. A așteptat cu înfrigurare o vreme, dar... nici un răspuns. ― Poate era și el plecat după fete prin sat” - a presupus omul cu afinata. ― Să nu-l învinuim pe bietul flăcău. Mai bine să vedem ce a făcut hangița - i-a îmbiat povestitorul. Biata de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și se opri la căsuța din chirpici, făcută în primul an al căsniciei lui mistuite de patimile războiului. Își amintea de băieți, ce-i mai certa când se țineau de șotii! Dar Safta?! Vrednică femeie care l-a așteptat, cu înfrigurare, rugându-se la icoana Sf. Gheorghe, ca să stârpească dușmanii! Nimic nu mai era ca înainte. Parcă totul se dărâma în juru-i. Se căznea să-și astâmpere gândurile negre, care-l încolțiseră. „Ce-ar fi spus Safta?”, se gândi el înciudat
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sunteți emoționați, la fel ca mine, când se apropie iarna și se vorbește despre vacanță. Știm că iarna este un anotimp supărător din cauza gerului, în primul rând, dar și din cauza zăpezii dacă este viscolită. Cu toate acestea, o așteptăm cu înfrigurare. De ce? Pentru că... Iarna-i rece, friguroasă, Cu zăpadă peste tot... Dar, să stau ziua în casă, Recunosc ca n-am să pot. Pun patinele-n picioare Ori alerg spre derdeluș, Cad, mă scol și nu mă doare Când mă-ntrec
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
voi, copii, voi v-ați gândit ce să vă faceți când veți fi mari? MUNTELE SIHAȘTRILOR Ultimele zile de școală par cele mai lungi. Minutele par a nu se mai sfârși iar guralivul clopoțel devine salvatorul tuturor. E așteptat cu înfrigurare și primit cu urale de glasuri pline de veselie. Nu se neglijau orele ori temele de făcut, dar nu mai păreau interesante, deveniseră, ca din senin, plictisitoare. Plutea în aer un dor de libertate și pauzele erau prilej de a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
sa interioară și serviciul său veșnic același, căci un spirit tulbure și schimbător, aflat într-o cușcă neschimbată, nu va putea rezista nicicând până la capăt! Iar Adriana, deși trăise până la vârsta aceea, abia acum le constatase pe acestea toate cu înfrigurare, gândind: „Cred că se vede destul de limpede și pentru mine, și pentru ceilalți, că sufăr greu de o boală care presupune un leac dintre cele mai rare și mai scumpe. Iar boala aceasta, ei bine, eu socotesc a fi însăși
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mă mai impresioneze nimic și să nu am nici o suferință prea mare. E drept că și bucuriile au devenit în aceeași măsură neînsemnate. - Cred că privești adevărul sub un singur aspect: al dragostei noastre. Urmărești starea lui Viky cu aceeași înfrigurare. - Mă întreb dacă este așa. Uite, îți fac mărturisirea fără nici o remușcare. Bineînțeles, aș vrea din toată inima să se facă Viky sănătoasă. N-ar fi sacrificiu pe care să nu-l îndeplinesc și, fără ezitare, aș schimba soarta mea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Doamna de la a treia ci o altă doamnă, de bună seamă mai mare în rang. Vocea ei șuieră șoptit: Îngerii! Luați-vă de mână! Atenție la sârme! Se supuseră pe loc energiei poruncitoare ce venea din culise, căutându-se cu înfrigurare unul pe altul cu mâinile întinse. Lucian observă abia atunci că fiecare era îmbrăcat într-o altă culoare bleu, vernil, galben, crem și rozul rochiei lui, toate laolaltă precum creioanele colorate orânduite după culorile curcubeului în cutia proaspăt primită în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
putea să iasă la iveală, în toată splendoarea, în minutele următoare, când, în toate familiile respectabile și mai ales în cele odinioară burgheze, trebuia să fi fost ora de culcare. Și înainte de asta, desigur, ora de dezbrăcare. Dănilă aștepta cu înfrigurare să le vadă pe Marilena și pe Melisa goale! Sfinte Sisoe! Nu mai văzuse niciodată o femeie în carne și oase goală. Doar în poze. Avea în cap imaginea clară a sânului tânăr și greu, poate chiar tare la pipăit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-o! îi spune Stancu, prin semne. Hai, ia-o! Chițu se uită în dreapta și-n stânga prefăcându-se speriat. Se chicotește copios și se scot tot felul de sunete. Pst-pst! Pst-pst! Băieții nu mai au pic de astâmpăr. Schimbă cu înfrigurare între ei locurile de la cele două mese și șușotesc în draci fără întrerupere. Calm! face semn Chițu. Și, cu o poză marțială, se ridică, apucă haina de pânză albă de pe speteaza scaunului și și-o trage pe mâneci. Băieții sunt
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nici chiar tu. Mi se pare mie că încearcă să-și aplece capul... Să mă ia naiba. Câtă originalitate. Ce control asupra situației. Ce ținută. Ce talent. Probabil că o și doare - sau poate că face nenumărate antrenamente. Caut cu înfrigurare să descopăr care e șpilul acestei povești. Că doar nu poate fi vorba de o ofertă gratuită. Doar n-o face pentru propria-i sănătate... Sau, cine mai știe, poate că da. Poate că exact de asta o face. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
II. Locotenent-gardianul Kaan pășea arogant și plin de importanță în urma celor patru membri ai echipajului de pe "Rândunica" care-l conduceau către puntea principală de comandă. Cei cinci cârnăciori ai mâinii drepte, care-i serveau drept degete, pipăiră cu o oarecare înfrigurare insigna micuță de metal prețios, simbol al autorității sale, agățată de piept, în timp ce ochiii înecați în grăsime se opriră fugar pe chipurile celor doi subordonați care-l urmau peste tot. Își lăsă un scurt răgaz să se bucure de prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
artă (...) ea opune arta pentru viață”. Este semnalată, cam confuz, influența democratismului whitmanian asupra lui Zola, Paul Adam, Verhaeren, Dehmel, Nicolas Beaudouin, Henry Guilbeaux, Canudo, Paul Friederich, Paul Zech, Stefan Zweig ș.a.: „Acești poeți (sic!) cîntă viața, șantierele, fabricile și înfrigurarea orașelor moderne. Esteticei noi îi trebuie un «imperativ categoric», o idee conducătoare, care a fost găsită în ideea de umanitate din scrierile «profetului modern» Whitman”. În continuare, Vinea se oprește asupra ideilor lui Beaudouin privind „evoluția naturală de la filozofia pozitivistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Rusca, și a plecat. Nu,însă, fără schiuri. Mai pe urmă a părăsit definitiv și armata. Captura lui, pe vreme de pace, și-o socotește, acum, cea mai dragă amintire din timpul armeții sale. De-atunci, așteaptă, cu bucurie, cu înfrigurare și nerăbdare, sosirea fiecărei ierni; să poată face, din dealul cocoțat în fața satului natal, cea mai apreciată pârtie de schi, din lume. Dar, n-a destăinut, și nici nu va destăinui, nimănui, vreodată, nimic, despre felul în care a devenit
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o căutare scurtă și un trup se lipi de al lui. - E ea! își spuse fericit, eliberat de apăsarea ce-l cuprinsese. Ajungând lângă el, Flora și-a strecurat palma în mâna lui și a început s-o strângă cu înfrigurare. În clipa aceea, pentru Laur toate necazurile au dispărut în neant. Un timp care i se păru viu se instală între cei doi; își uneau imperceptibil umerii încordați, se apăsau și stabileau ce să facă. Totul dispăruse între cei doi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]