1,738 matches
-
că au găsit o soluție conflictului dintre lamarckieni și mendelieni i-a ajutat pe eugeniștii români să se plaseze În cadrul mai larg al mișcării internaționale și să Își susțină poziția ca pe o atitudine progresivă față de problemele sociale ale epocii. Înfruntarea dintre lamarckism și mendelism Începuse În primul deceniu al secolului XX38. Conform școlii lamarckiene, caracteristicile dobândite de-a lungul unei vieți puteau fi transmise pe cale ereditară. Mediile care Încurajau dezvoltarea produceau progres pentru toți beneficiarii lor. Responsabilitatea indivizilor În alegerile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asimilăm „ordinele” sau „statele” din Vechiului Regim cu niște clase în sensul modern. Or, aceste ordine prerevoluționare erau niște grupări stratificate în competiție. Revoluția Franceză este mai bine interpretată ca rezultat al rivalității dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa muncitoare revoluționară nu va mai fi încorporată într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în numele ei. Astfel, revoluția proletară la fel ca revoluțiile care au precedat-o ar fi realizarea unei minorități ce ar fi înlăturat-o pe alta. Așadar, există mai multe scheme de interpretare, toate ținând de o viziune conflictuală a istoriei. Înfruntarea elitelor guvernamentale poate fi considerată ca un substitut al noțiunii de luptă de clasă: o modalitate de a nega importanța opoziției capital/muncă sau, în orice caz, de a o reduce drastic. Dar putem vedea în ea și o generalizare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parte, și de alta, „modernizatorii” se opun „conservatorilor”, pentru că această opoziție se regăsește și în sânul lumii patronale, și în rândul clasei politice (ibidem, pp. 265-266). În 1981-1982, clasa conducătoare părea profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat mișcări în sensuri diferite în fiecare dintre taberele aflate față în față. „Unele alianțe se desfac. Se formează noi coaliții. Noi clivaje structurează puțin câte puțin elitele conducătoare ale țării” (ibidem, pp. 267-268). Cu un anumit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trebuie amintită și noțiunea de criză. Atunci când o criză, de orice natură ar fi ea, afectează corpul social, anumite grupuri reacționează mai eficient decât altele, pentru că scara lor de valori, precum și formația lor le predispun într-un mod expres la înfruntarea situației astfel create. Acesta poate fi momentul emergenței unei noi elite, care tinde s-o înlocuiască pe cea care a reacționat mai puțin viguros sau mai puțin adecvat (ibidem, p. 15). Elitele funcției Așa cum observa Endruweit, noțiunea de elită a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
urmare, făcându-i altuia ce ar dori pentru sine, el face ca cineva să se bucure și îl scutește de o suferință. Cu o treaptă mai sus decât morala negativă a lui Pavel, Eloi se situează pe o poziție de înfruntare a unei autentici etici jubilatorii. în 1526, Eloi este arestat împreună cu nouă din prieteni săi. Reputația sa este considerabilă, loiștii, discipolii săi se numără cu miile. I se reproșează că citește cărți interzise și că propovăduiește doctrine eretice. Ostil martiriului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în opera sa, pentru a demonstra mizeria omului fără epicurism... Acestei imagini el i-o adaugă pe aceea a războiului și a câmpurilor lui de luptă. Nu pentru a se bucura de morții în bătălie sau de brutalitatea sălbatică a înfruntărilor, ci pentru a valoriza metafora: să fii cruțat de negativitate, iată una dintre sursele majore ale pozitivității. Să vezi oroarea, dar să fii scutit de ea, ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
primei conflagrații mondiale. Milioanele de victime, distrugerile materiale greu de măsurat sau consecințele politice ale acestei confruntări au determinat căutarea unor explicații științifice cu privire la cauzele care au condus la această catastrofă și cum vor putea fi evitate pe viitor asemenea înfruntări armate. Nu este de mirare că noul domeniu de studiu a pus de la bun început problemele războiului și păcii în centrul preocupărilor sale. Treptat, domeniul s-a extins, cuprinzând toate formele de interacțiune socială care scapă unei voințe supreme ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pe de altă parte, când sistemul este multipolar dezechilibrat, în special când există vecinătate pe uscat, realismul ofensiv prescrie contrabalansarea. Pasarea responsabilității este atrăgătoare mai ales în sistemele multipolare, unde se poate găsi o Mare Putere care să accepte responsabilitatea înfruntării agresorului. O astfel de confruntare i-ar putea uza pe ambii combatanți, astfel că statul poate câștiga putere relativă în raport cu ei. În fine, statul poate recurge la această strategie pentru a evita lupta cu mai mulți adversari coalizați. Aflate în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și irevocabilă. Modificările suferite de ordinea internațională au depășit cu mult intențiile inițiale ale principalilor beligeranți: ele au fost însoțite de puternice transformări de ordin politic, social, economic și cultural în toate societățile din statele sistemului, participante sau nu la înfruntările armate. Conștientizarea de către Marile Puteri a responsabilităților ce le revin și încercarea de a evita o escaladare, chiar neintenționată, a conflictelor le-a făcut să dezvolte în timp mai multe mecanisme de natură să evite confruntările directe, cu consecințe grave
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în conflict de partea părții celei mai slabe cu scopul de înclina balanța de forțe până la echilibrare; și alinierea - intrarea în conflict de partea părții pe care o percepi ca fiind cea mai puternică sau cea mai probabil să câștige înfruntarea, cu scopul de a obține diferite beneficii relative. Pe baza acestor două mari modele de gândire a construcției alianțelor se structurează trei mari direcții de teoretizare a politicii alianțelor. Prima o reprezintă de realismul clasic și modelul balanței de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
expresia scopurilor urmărite de conducătorii acesteia. De aici derivă celebra afirmație a lui Clausewitz conform căreia războiul nu este decât o continuare a relațiilor politice prin intermediul altor mijloace (Ibidem, p. 319). Odată făcute aceste precizări, putem defini războiul ca o înfruntare militară la scară largă dintre două unități politice care urmăresc obiective politice contradictorii. Integrând fenomenul războiului într-o perspectivă socio-politică mai largă, Clausewitz introduce conceptul „remarcabila trinitate” compusă din violența originară a elementului său, ura și dușmănia, care trebuie considerate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
necesare care duc la declanșarea războiului. Aceasta se bazează pe supoziția că în cazul în care părțile ar fi evaluat corect intențiile adversarilor și consecințele probabile ale războiului, părțile ar fi ajuns la o soluție pașnică, evitând costurile rezultate din înfruntarea militară (Fearon, 1995, pp. 379-414). Dintre numeroasele tipuri de percepții greșite, cele mai semnificative - în sensul impactului asupra deciziei de a iniția declanșarea unui război - sunt cele privitoare la capabilitățile și intențiile adversarilor sau ale unor terțe părți. În acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ulterior, încearcă detronarea hegemonului. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un „război preventiv” împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul declanșează războiul pentru a prelua poziția de lider (Levy, 1998, p. 148). În teoria tranziției hegemonice, conceptul central este războiul hegemonic, o înfruntare ce implică aproape toate statele din sistem și care va decide cine va guverna sistemul în următorii ani, ceea ce va determina valorile și ideile predominante (Gilpin, 1981, p. 203). Spre deosebire de teoria balanței de putere, egalitatea puterii și modificări la nivelul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat mai mult din comerț și va converti aceste profituri în putere militară și influență politică, competiția pentru resurse și presiunea internă pot declanșa rivalități economice care, în anumite circumstanțe, pot duce la înfruntări militare (Ibidem, pp. 149-150). În continuare se afirmă că comerțul creează dependență de partener economic, relație care, de obicei, este asimetrică. Când una dintre părți va încerca să speculeze vulnerabilitățile partenerului, se pot provoca acțiuni de retaliere economică, conflict politic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au pătruns în societatea mondială” (Friederich, 2001, p. 481), devine posibilă analiza războiului în termenii unui nou medievalism. Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin „războiul trinitar” specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele erei postindustriale. Astfel, o viziune dialectică asupra transformării războiului ne va permite să explorăm elemente comune dintre noile forme de război, pe de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
transnaționale, astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit (Kaldor, 1999, p. 10). Astfel, noile tipuri de războaie par a fi pierdut „simplitatea” obiectivelor - politice -, caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile „moderne” ale războiului -mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională - coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane revendicative, de înfruntare a unor situații sau decizii care dezavantajează populația locală (de exemplu, relocarea investiției Nokia de la Jucu, județul Cluj, din septembrie 2011). Reacții la nivelul imigrantului. Decizia de emigrare este un act crucial în viața unui om și trebuie bine chibzuită
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Petrescu despre cineva) își găseau o replică pe măsură în chipul de pandur iscusit și tenace al lui Țiriac. Am avut în față doi luptători: jocul lor nu mai era o simplă întrecere, ci o gravă și plină de răspundere înfruntare. Sentimentul pe care ni l-a deșteptat nu mai era unul ludic, ci unul agonal. Asta înseamnă că au ridicat competiția lor la treapta cea mai de sus, la care lupta e un act de civilizație și la care frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
civilă, știința, arta și meșteșugurile. Omenirea a păstrat, de la Homer până la Nietzsche, Malraux, Ernst Jünger și Montherlant, trecând prin toate eposurile pe care le mai cunoaștem, gratitudine și admirație pentru luptătorii cei drepți. Exercitarea fizică și morală în spiritul acesta, înfruntarea virilă, gustul victoriei și demnitatea înfrângerii sunt de milenii un principiu de educație și totodată o exaltare primordial-umană. Această exaltare este a sentimentului agonal, fundamental pentru civilizație. Trebuie să facem totul pentru ca diversele comodități, automatizări și scutiri de efort și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
crime și umbra nici unei pisme, căci el va săvârși jertfe supreme. Același lucru și într-o prea frumoasă strofă a lui Ion Barbu: Spălări împărtășite! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor, spuziți. De dreaptă ziua-aceasta suitoare. Emulația și înfruntarea sportivă, când ating, așa cum au reușit Țiriac și Smith, treapta agonală, dau totdeauna o pildă de civilizație. Pentru că, așa cum a spus un mare om, frumusețea va mântui lumea, deci, când e adevărată și mare, nu e niciodată gratuită, actul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
este o vocație a rațiunii. Unde nu e rațiune, nu e nici absolut. El este ispita cea mare a spiritului și deci și vinovăția lui, fără de care nimic nu are nici sens, nici valoare. E felix culpa. TEMPERATURA POLEMICII O înfruntare, fie sportivă, fie intelectuală, trebuie la un moment să se înfierbânte, să atingă o anumită încordare și intensitate. Altfel nu numai că plictisește publicul, dar și pe adversari, dovedind că n-au avut realmente un obiect de dispută sau că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Da, se simte, dar ce să facem? Să inventăm artificial teme de polemică? S-a mai făcut asta, mai de mult, și n-a interesat pe nimeni. O polemică răsunătoare se naște dintr-o confruntare reală de atitudini motivate, iar înfruntarea nu se poate rezolva prin soluții de genul „adevărul e la mijloc”. Lunga și memorabila polemică între Maiorescu și Gherea, chiar dacă azi nici una dintre cele două poziții nu ne mai pare integral acceptabilă, a fost o confruntare serioasă de principii
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai apucă să fie alterat de diferite calcule, de conveniențe, de compromisuri sau de frică. Altfel spus, pentru unii oameni, numai o atitudine tranșantă este cu adevărat etică, este cu adevărat nobilă, deoarece numai aceasta poate accepta, de exemplu, riscul Înfruntării cu o situație care ți-ar putea primejdui viața. Într-adevăr, se pare că, pe măsură ce deliberezi mai mult asupra consecințelor posibile ale unui act extrem, impulsiunea de a-l face scade sau devine mai controlată. De exemplu, nimeni dintre cei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a strategiilor de gestionare și înfruntare a stresului (coping) ale individului; importanța tranzacțiilor dintre individ și mediu pentru menținerea sau redobândirea homeostaziei proprii (adaptare imunologică activă). Astfel putem defini sănătatea ca un echilibru dinamic - determinat activ - între potențialele de apărare, protecție și siguranță ale persoanei și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]