1,348 matches
-
se deplasă la secție pentru poze și favoruri. Karen Hiltscher plecase în pauza de masă. Danny era încântat că nu dăduse peste ea, ca să-i facă ochi dulci și să-i pipăie bicepșii, în timp ce sergentul de serviciu ar fi râs înfundat. Tânăra îi lăsase setul de poze pe biroul ei. Viu și cu ochii în cap, Martin Mitchell Goines arăta tânăr și solid și avea un moț enorm și uleiat - trăsătura cea mai evidentă a figurii lui văzute din față, din stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Meeks AICI SE TERMINĂ PASAJUL RETRAS Buzz se deplasă la motelul Seaspray, sperând în sinea lui că moartea lui Mal făcuse inutilă supravegherea lui Lesnick de către oamenii Procuraturii. Ajunse în fața unui țarc plin cu automobile, plasat la capătul unei străzi înfundate, cu vedere la mare. Recepția motelului avea forma unei rachete spațiale ațintite spre stele. Buzz intră și lovi clopoțelul de pe tejghea. Din spate apăru un tânăr cu niște coșuri oribile pe chip. — Doriți o cameră? Buzz întrebă: — Domnul Trotski mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și-mi spuse: ― Ei, poftim, ce mai știi despre rac? Și se-ntoarse cu spatele la mine, pornind către bănci. Atunci eu, bucuros că l-am înduioșat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la poruncă, începui să râd la băieți pe-nfundate: el, nu știu de ce se-ntoarse brusc, și-ntr-un sfert de clipită mă văzu râzând și plângând, că eu, observîndu-i mișcarea, dădui drumul iarăși la lacrimi! ― M-ai exasperat! țipă el. M-ai scos din fire cu apucăturile dumitale
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
jilav, străpuns doar de licărirea speriată a unor făclii În mișcare. - Care ești, măi... se duceau vocile rămase singure În ceață, rătăcind În căutarea vieții, ca niște valuri clipocind Încet pe un țărm al morții. Spre miazăzi se auziră tropotele Înfundate ale unui corp de cavalerie. Căderea nopții Începea să semene cu sosirea zorilor. Dar Între ele se afla o zi care schimba totul. Noaptea de 10 ianuarie 1475, Luoyang, China Totul părea a fi așa cum stabilise tânărul necunoscut cu trăsături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
erau de foc. Ardeau. Ridicau la luptă. În depărtare, poate mai jos de Cetatea de Scaun, zările se aprinseseră. Nu era soarele, care răsărise demult. Era chiar Focul. Cerul se Înroșea și orizontul se frământa În vâlvătăi. Tunete se auzeau, Înfundat, ca și cum o furtună neașteptată s-ar fi apropiat, distrugând totul În calea ei. Răzeșii Începură să-și facă cruce. - Foc În cer, În zi sfântă... , murmură cineva. Se schimbă crugul vremii... - Mențineți pozițiile! porunci voievodul. - Dar, doamne, porunca nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fără să se grăbească, ca un om bogat care savurează un platou de mâncăruri gustoase. Pran țipă și strigă după ajutor, dar Balraj îl ignoră, lovindu-l cu putere, ritmic, până când respirația sa greoaie se transformă într-un geamăt continuu, înfundat, după care se oprește, scuipă pe podea și pleacă. Apar alții, mai mult sau mai puțin reali. Cerșetorul începe să râdă. Pandit Razdan îl vizitează ca să scuture nemulțumit din cap și să-l admonesteze pentru purtarea josnică și oamenii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
năpustește la hijra. Imediat, cineva aleargă în camera gongului, o cameră de la etaj, cu o fereastră zăbrelită, aflată chiar deasupra intrării în zenana. Gongul uriaș este lovit și încăperea acționează ca o cutie de rezonanță, dislocând o serie de sunete înfundate, ca un râgâit dulceag ce vibrează în toată aripa făcându-i pe locuitorii ei să intre în priză alarmați și să-și termine mai degrabă treburile de prin closeturi. Când apare chiar nababul însoțit de câteva slugi și gărzi, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
primul. Pran îl aude în timp ce se strecura spre machan și se oprește înmărmurit. Tigrii, se gândește el. Au dat drumul tigrilor. Acesta este ultimul său gând coerent câteva minute, pentru că răgetul este urmat de un șir de împușcături, țipete, lovituri înfundate, foșnete și șuierături neașteptate. Un șir de împușcături trase în sus, dintr-un copac și cerul explodează într-o cerc de lumină orbitoare. Multe lucruri sunt date la iveală atunci. Să-l luăm mai întâi pe bombardier. Cornwell Birch știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
foci sculptat din penisul unei morse, ornamente pentru comercializare, greutăți, brățări, bumeranguri, coliere metalice sunătoare, quipos, bismar, zaruri din os, cărți din frunze de palmier, cercei, canoe, un steag de război Beninez, un scaun Ashanti, un caduceu, un penis, sticle înfundate, pene smulse, ceainice, o cădelniță, bobine de dantelă, bețigașe chinezești, linguri, ventilatoare, rogojini, măști, mandoline, topoare, țitere, kilimuri azere, gabbere persane, cuti turkmene, samovare din Daghsetan, ibrice anatoliene, căciulii de astrahan, o cruce georgiană, un Lao Buddha, un lingam (falus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bărbaților săi arată evenimente, în timp ce pe fața femeilor el n-a surprins decît instincte. În plăcuta intimitate pe care o lăsase în urmă stăpîna locului, am început să abordăm subiecte din cele mai amabile. Pictorul extrase din bufet o sticlă înfundată, împreună cu două căni de lut. În timp ce țineam cățuile sub nas, buchetul băuturii se răspîndi în toată încăperea. - Cotnariul pare, între vinuri, un Shakespeare. Trebuie săl deguști picătură cu picătură; o strecori sub limbă și pe urmă o răspîndești în cerul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Într-o dimineață m-am încrucișat prin burniță cu domnișoara Cornelia care era însoțită de un bărbat sprințar și subțiratic, cu figura șoltică. Domnișoara făcu prezentările: în sfîrșit îl cunoșteam pe Costică. Cu trăsături de maimuțică, bot ieșit și ochii înfundați, capabili de o expresie concentrată, la secretar nici o trăsătură nu era animată de inteligență. Toate păreau doar șăgalnice și fugoase. Fulgerîndu-mă cu o privire care știa să cîntărească, Fărocoastă zîmbi simpatic. I-am surîs. Ipocriți, amîndoi aflasem unul despre altul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
prin curți. Băgaseră de seamă că bocancii, pantofii, cizmele ori chiar papucii și gumarii lor făceau un zgomot Înspăimântător când izbeau pământul Întărit al potecilor ori pietrele cenușii și colțuroase ale șoselei. Pe când așa, talpa goală scotea numai un bubuit Înfundat, care nu rănea chiar tare auzul. Se Întâmplase că unora le sângeraseră urechile atunci când vreo unealtă de fier se izbise de pământ. Acum erau grijulii cu tot ce țineau În mână și vorbeau numai În șoaptă. Erau tulburați, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sticle cu vin la care se juraseră să nu umble decât la ocazii mari. Se așezară pe iarbă, nu departe de ferestrele sălii de ședințe unde se chefuia temeinic și cu strigături. La Început, pe burțile goale, vinurile din sticlele Înfundate li se părură acre. Încet-Încet, Însă, acreala dispăru și li se dezlegară limbile. În sala de ședințe, Directorul intră cu un zâmbet de mare om darnic Întins peste fața grasă, roșie și asudată. Ridică mâna ca la o Întrunire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le era dat să-l vadă nu se temeau de el și-l considerau destul de cumsecade. Până și năprasnica bărbăție și-o ținea ascunsă Într-o tufă de păr ca un șorțuleț albăstrui. Nea Mitu cobora cărarea și Iedul bocănea Înfundat În urma lui. Se opriră lângă Cap de Șobolan care, cu mare trudă, se ridică să dea mâna cu bătrânul. Se așezară apoi În iarbă, cu fața spre Dunăre. Iedul se tolăni și el, apucă un fir de buruiană și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sticlă o picătură cleioasă și alburie dintr-un tub, apoi se repeziseră toți trei, cu capetele Înainte, să vadă mormolocii care Înotau, sprințari, În acea scârboasă alcătuire. Răsturnaseră, În avântul lor, scaunul și microscopul căzuse și el, cu un zgomot Înfundat, pe pardoseala de pământ amestecat cu balegă de cal a prispei. Fiecare fusese de acord să dea și să Încaseze câte două șuturi, pentru grabă și lipsă de organizare. Apoi șterseseră cum se pricepuseră mai bine microscopul și făcuseră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
da’ puteți să-mi spuneți voi cum e, că v-am picurat la amândoi În străchini. Nu vă gâdilă așa, printre dinți, vreun mormoloc?” Până să apuce păcăliții să se ridice, Vieru o și tulise: i se auzeau pașii bocănind Înfundat În bătătură, apoi pe poteca de pământ din fața curții. „Ce-aveți, mă, În țevile-alea?” Întrebase cam bănuitoare și Încruntată femeia. Neavând cum s-o dea cotită, Baronu Îi spusese. Femeia se Înroșise și-i blestema, cu țipete ascuțite, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spre poartă și, Înainte să iasă, apucaseră să audă cum, În urma lor, azvârlit Înspre ei de muierea furioasă, microscopul se făcea zob pe poteca pietruită. Vieru Îi aștepta În Întuneric și se tăvălea prin troscot, cu cracii În sus, râzând Înfundat. „Râzi ca un tâmpit ce ești! De unde dracu’ luăm atâția bani ca să plătim microscopu’? Nu face tac-tu rost nici dacă vinde zece ca tine!” Ectoraș aproape că tremura de spaimă, cu gândul la bătaia pe care urma s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dădea berile căpăta și o lanternă chinezească, cu baterii noi, căci lucrurile numai pe Întuneric se petreceau. Lanterna era pentru alungarea nepoftiților. Ca să-ți faci o idee: ești și tu, ca omul, În faptul trebii. Domnișoara geme ușor, cu fețișoara Înfundată feciorelnic Între gulerul cămășii tale și gâtul tău. Policioara de lemn bate o toacă măruntă și șoptită În gardul lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Chingile scârțâie un pic la opintelile mai nărăvașe. Deodată, domnișoara te strânge, spăimoasă, cu mânuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
destulă vreme până să-l găsească. Zăcea fără suflare, Întins cu fața În jos. Îl Întoarse, Îl descheie la gât și Încercă să-i prindă pulsul. Începu să-l izbească, apoi, cu mâinile Împreunate peste pieptul care scotea niște bocănituri Înfundate. Îi suflă În gură și se mai liniști când băgă de seamă că leșinatul respira și avea puls. Îl cără până la cabină, desprinse remorca și se năpusti cu tractorul către sat. Se Întoarse târziu, pe când deja se luminase afară, Însoțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
La vederea arătării, unul dintre soldați rămase cu gura căscată, iar celălalt pipăi piedica armei, Însă nu apucă să armeze sau să scoată vreo vorbă și se mulțumi să vadă clătinându-se coada ca un ciomag și să audă tropotul Înfundat al celor patru bucăți de iască. Canafas se pierdu printre tufișurile și copacii din imensa incintă a balamucului. Câțiva paznici alergară după el, Însă se lăsară păgubași, Înfrânți de Întinderea curții. Adulmecând aerul cu nările uscate, scorojite și pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că cei doi clienți se uitau, Îi mângâie cu o mișcare largă și posesivă desăvârșita alcătuire a șoldului drept și Își lipi prohabul de arcuirea celui stâng. După ce ușa batantă se Închisese În urma lor, se auzi mai Întâi un răcnet Înfundat, urmat de un plesnet greu de palmă pe obraz. Fără să-și spună vreo vorbă, Foiște și Repetentu Îi doriră În gând turcului să sfârșească În burțile nesătule ale unei turme de porci și plecară din cofetărie, cu sufletele arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
V.Haneș, acesta crede că prin poezia cita tă autorul ei „întrecuse nu numai pe Gh. Sion (autorul versurilor „Limba românească” n.n.) dar și pe Coșbuc, care trataseră același subiec t.” LIMBA NOASTRĂ Limba noastră‐i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră‐i foc, ce arde Într‐ un neam, ce fără veste S‐ a trezit din somn de moarte, Ca viteazul din poveste . Limba noastră‐i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din fața lui, urmat de pușcași, care se țineau de paturile și de țevile armelor. Călăreții din jurul lui Mitsuhide urcară, în galop, malul opus, lăsând în urmă o dâră de spumă și clăbuci. De undeva din fața lor se auzeau, sporadic, împușcături înfundate, câtă vreme în depărtare se repezeau spre cer scântei, probabil de la fermele incendiate. Imediat ce detunăturile încetară, însă, focurile dispărură și ele, peste toate lăsându-se, din nou, întunericul. Curând, sosi un curier cu un raport: — Oamenii noștri au împins înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să-ți spun. Nu toate lucrurile sunt apreciate la adevărata lor valoare. - Uiți căpitane că am o pregătire în domeniu... Birmaq se opri scoțând dintr-un buzunar o cutiuță plată pe care o scutură lăsând să se audă un zgomot înfundat: - Ce vezi? - O cutie roșie. - Iar eu una albastră, replică el întorcând cutiuța pe cealaltă parte. Vezi, fiecare poate să vadă doar o anumită parte, niciodată întregul chiar dacă pretinde acest lucru. Așa e și istoria. O cunoaștem doar parțial și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
însă este dincolo de subiectivism sau obiectivism, ea pur și simplu este. La urma urmei ea este cea care ne studiază pe noi. Mi-ar place să pot inversa rolurile. Și, scutură el cutiuța lăsând să se audă din nou zgomotul înfundat, oricum sunt puțini aceia care reușesc să arunce o privire înăuntru. Angir păru să mediteze la cele spuse de căpitan vru să spună ceva dar se răzgândi. Acum o detestă iar după câteva momente îi ia apărarea. Planeta asta devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]