1,615 matches
-
lui Niky (grecoaica din Izvoreni), care învățase meșteșugul de la mama ei. “Niky a pus cărbunii pe o coală de hârtie, i-a stropit cu câteva picături de apă, a făcu rar trei cruci deasupra lor mișcându-și buzele, semn că îngâna o rugăciune sau invoca ceva puteri supranaturale, a făcu și deasupra cănii trei cruci, apoi a lăsat cărbunii să se scurgă în apă. A așteptat câteva clipe, timp în care a bolborosit ceva nedefinit și neinteligibil și-a turnat câteva
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
murmurul izvorului etern. Au început copacii să șoptească Când vântul mângâia coroana lor Iar frunzele din ramuri să doinească Poemul de iubire pentru Creator. O harpă ce coboară lin din aștri Mă-nvăluie cu armonii din cer Sufletul oglinda ochilor albaștri, Îngână versuri pline de mister. O mână veșnică pe-a inimii viori Cântă pe strune cu degete de har Coboară-n lume ai dragostei fiori, Iar buzele țes versul ca un dar. Arde-n mine veșnic focul îndurării, Sfințindu-mi buzele
CHIPUL IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342984_a_344313]
-
habar. Gest de mână tremurânda,pavăza în calea lor Vine netezind izbândă pentru craiul munților. A trecut că vântul vremea vânătorilor ce au fost, Intamplatu-sa aievea,parcă fără nici un rost. Zi de vară din alt timp,începe a se îngâna, Raze calde de alint,răscolesc din nou pădurea. Se arătă pe cărare,silueta ce pășește, Câtă lung în depărtare,suspinând,dar nu găsește. Referință Bibliografica: VISURI SPULBERATE / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1761, Anul V, 27 octombrie
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLÂNG MORȚII NOȘTRI. Autor: Alina Avram Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plâng morții noștri de sub glodul tare De răsună-n cele patru zări, Vuiet și larmă se îngână-n zare Când neamuri păgâne se văd în depărtări. Gem morții noștri de durerea din oase Că nu-s aici înc-un război să dea, Cu sufletu-n lacrimi si hainele roase Țara înapoi să o ia. Trec morții noștri pe
PLÂNG MORŢII NOŞTRI. de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343322_a_344651]
-
Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. Dar ea nu dorea ca dragostea ce-i bătea la poarta inimii, să încremenească la țărmul Mării Negre, în țipăt de disperare al pescărușilor purtați de vânturile tăioase abătute peste întinderea de apă, albastră
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
cuvânt/ Și tu nu spui un cuvânt/ Ne privim chipurile/ În apă.”(Solstițiu) Uneori, cuvintele dor, acutizează trăiri pierdute, misterul iubirii rătăcite: Cum poți să treci pe-aceleași străzi/ Pe care ieri treceam de mână,/ N-auzi cum totul mai îngână/ Cuvântul nostru de atunci?”(Nedumeriri). Alteori, cuvintele își pierd funcția comunicării și atributul cunoașterii: ,,Te retragi domol în fapte,/ Și mi-e milă de cuvinte,/ Spuse fost-au altădată,/ Îns-acum totul ne minte.”(Ex nihilo, nihil!). Maestră în limbajul semnelor
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
m-ai depărtat de ea, " ... Atât Natalița, cât și Lili, aveau voci foarte bune și cântau foarte frumos. Acest cântec îi aducea aminte mereu bunicii de primul său copil Ticu, mort pe front și de aceea când era supărată îl îngâna cu tristețe. În glasul ei melodios îi citeai durerea pierderii unei ființe foarte dragi, după care nu a încetat niciodată să ofteze, moarte rămasă fără de mângâiere în suflet. Doamna învățătoare, Stica Pecingina o ascultă pe Maria Mirela Spătaru cum cântă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
să le primească la sfârșitul interpretărilor. Când ea urca pe scenă să cânte, cea mai emoționată era însă bunica Natalița, care o însoțea pretutindeni, Lili fiind mai tot timpul la serviciu. Din banca sălii de spectacol unde se afla, Natalița îngâna melodia cu vocea sugrumată de emoție, alături de nepoată, sesizând orice abatere de la linia melodică. Bătrâna, uneori privindu-și nepoata evoluând pe vreo scenă, își amintea cu nostalgie de acea zi de înaintea nașterii lui Lili, cum stătea cu mâna streașină
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
bună au făcut ai lor vecini la clacă împreună. Au muncit și s-au distrat și plăcinte au mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești. Dar i-a fost furată toată, tot ce poți s-agonisești Tata însă a consolat-o, c-o iubea cum nu gândești. Și-au făcut rostul împreună, au făcut o casă. Ca să aibă
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
eu , călătorul din stele, Cu dragoste către Tine să vin, Să - mi fie șuvoi de lumină ființa , Povară- mi sufletul plin ... Să- ți aud în șoaptă chemarea , Să- mi picuri dulceața în vis Și triluri de păsări suav să-mi îngâne Dorul de Tine nestins ! În jur risipește-mi culoare Și flori risipește-mi în jur ! Și-n suflet strecoară-mi iertare Și lasă- mă verde și pur .... Referință Bibliografică: Rugă ... Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1744, Anul
RUGĂ ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343222_a_344551]
-
al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
liana, ce se frânge, peste norul care ninge, va veni o primăvară peste viforul de-afară și vor înflori toți teii și vor ninge iarăși mieii, dulce, tu, fecioara mea, rătăcită într-o stea, te văd întruna plângând, și destinul îngânând, vreau să-ți văd ochii căprui dacă sunt ai nimănui, dă-mi-i mie cu-mprumut, suntem singuri pe pământ, de e noapte și e rouă, să dormim pe lună nouă, și să șuiere, nebuna, cât va ține noaptea, luna
CUNUNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343662_a_344991]
-
aici..... -De parca pentru iarbă ... -Și nici copacii de aici nu mai sînt așa înalți și drepți...și nici mierla nu mai cînta așa duios.... -...ei, ei... -Și nici pămîntul asta nu mai are seva... -...ei, na, și tu acum...îngîna timid -Si cîntul nu mai este dulce și portul nu mai este frumos... -Lasă-mă cu astea...îndrăzni nepotul -De ce ,taica, să-ți curgă sudoarea muncii pe pămînt străin? -De nevoi, tataie, de nevoi...că.. -Lasă ,băiete, că știu eu
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
nimic altceva Iarna dezgheață ultimele nopți de dragoste Fulgu iește cu metafore și epitete de plumb Ninge cu stele incolore În vremea asta cântecul tă cerii este murmurat de toți îndrăgostiții lumii De îndrăgostiți și de poeți Iubito eu te îngân din cap până-n picioare Lumina mă încurcă (Zău ce iarbă criminală) Referință Bibliografică: EREZIE DE MARTIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257, Anul VII, 06 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate
EREZIE DE MARTIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340220_a_341549]
-
aparține mie. Acolo să trăiesc cu păsările-n zbor Să n-am acum eu teamă de ploi sau vijelie. Eu drumul îl măsor cu pasul pe-o cărare În tălpi simțind doar iarba și cât de ud pământul. Când se îngână-o zi cu noapte și-i răcoare Eu simt miros de brad trezit ce-l duce vântul. Căminul meu să aibă și-o glastră la fereastră Să îmi culeg magie din roșul meu amurg. Sau să miroas-a pâine dospită doar
CĂMINUL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340226_a_341555]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > DURERI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se nasc tulpini din netulpina umbrelor de seară izvorul duce dorul ninsorii din lumini din altă simfonie,ce-ngână o fanfara pe note de esență,pe scene din grădini o cale luminoasă arzând o taină rară apasă omenirea ,sculptând în rădăcini călăuzind iubirea pe calea legendară se-ntorc esențe pure ,fără păcat și spini enigmă neștiuta pe calea mea
DURERI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377349_a_378678]
-
viu de aici ! Pipăind, dădu de un obiect dreptunghiular pe care îl recunoscu instantaneu. Era o mască, masca lui sau poate masca altcuiva, dar care putea să-i salveze viața aici și acum. - Ah... de-aș găsi și o lampă, îngână pentru sine Istrate. Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu că inhalase monoxidul de carbon, fumul, emanat în urma celor două explozii. Cu greu scoase masca de salvare din husă, o desfăcu cu mâinile tremurânde și prinse strâns cu dinții
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > CULOAREA NOPȚII Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Noapte caldă de septembrie. Coruri de greieri îngână același cântec. Din când în când adie un zâmbet de gând printre ramuri despletite de vara prea fierbinte ce-a trecut. Ascult o melodie nouă și tare îmi place să descopăr că are rezonanță în sufletul meu. Muzica mereu mi-
CULOAREA NOPȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377459_a_378788]
-
Acasa > Strofe > Atasament > TE-AM VISAT Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am visat când noaptea se-ngâna cu ziua Luminând cărarea dorurilor tale M-așteptai la poarta viselor și gândul Mi-l făceai cunună nopților stelare. Te simțeam aievea, dulce-nrourare Picurând luceferi pe-ntreaga-mi făptură Din înalt rostindu-mi psalmi de adorare Și-un sărut de
TE-AM VISAT de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377489_a_378818]
-
un balsam, Care-i leac: tămăduiește și alintă orice minte rătăcită; Viața capătă culoare, are sens și tu vrei să o trăiești... Fără a deschide ochii. Vezi aievea o grădina înflorită, Unde grațioase păsări vin grăbite, grațioase ciripesc. Parcă se-ngână cu lacul și izvorul care-mi doarme; El, din somn, sfios tresare - când aude glasul lor: Ca un copilaș răspunde și te-ntrebi: să-i fie foame? Mi te-nalți cu ciocârlia și vrei să mi-o întreci în zbor
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
de balsamuri Mironosițele cu pasul temător. Și,.. curgea clipa, dintr-un timp de ceară, Adunând apostolii rămași departe, Ochii Mariei topeau o vreme-amară (Trei zile trupul I-a rămas în moarte). Dulce greutate-i apăsa pieptul, Plânsu-ncepuse ploaia s-o îngâne... ``Pieta reală`` atât i-a fost dreptul! ............................................................ Aidoma procedeelor păgâne: Agitându-și umbra soldatul era pus Sulița s-o-nfigă-n alba-I făptură... Mareața-ntoarcere la viață-a Lui ``Isus`` I-a-nspăimântat pe cei hrăniți cu ură. S-a prăvălit asupra lor
ICOANĂ DE PAŞTI de LIA RUSE în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378346_a_379675]
-
aparține mie. Acolo să trăiesc cu păsările-n zbor Să n-am acum eu teamă de ploi sau vijelie. Eu drumul îl măsor cu pasul pe-o cărare În tălpi simțind doar iarba și cât de ud pământul. Când se îngână-o zi cu noapte și-i răcoare Eu simt miros de brad trezit ce-l duce vântul. Căminul meu să aibă și-o glastră la ... Citește mai mult Căminul unde stau aș cere ca să-mi fieAcolo sus pe deal cu
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
ce-mi aparține mie.Acolo să trăiesc cu păsările-n zborSă n-am acum eu teamă de ploi sau vijelie. Eu drumul îl măsor cu pasul pe-o cărareîn tălpi simțind doar iarba și cât de ud pământul.Când se îngână-o zi cu noapte și-i răcoareEu simt miros de brad trezit ce-l duce vântul.Căminul meu să aibă și-o glastră la ... XIX. APUS DE SOARE, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
pași (fiindcă elevul Mihai Glumăreanu venise la un pas de ea, și cum gesticula... putea să o atingă, Doamne ferește, bineînțeles... fără să vrea), a pus mâinile pe catedră și, privindu-l fix între ochii lui de broască țestoasă, abia a îngânat. - Sigur că nu se va ajunge la o asemenea situație: de la dramă până la tragedie... e o cale destul de lungă. - Nicio cale! a sărit ca ars Victor Răfuilă. Știu cei de la minister câte drame, câte tragedii se întâmplă zilnic la noi
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Când am mers la școală știam deja să citesc, recitam pe de rost balada Miorița și alte poezii, cu care ne delecta tata în serile lungi de iarnă, cântam cântece din repertoriul Mariei Tănase și Ioana Radu, pe care le îngâna mama. Prima învățătoare, dna Larisa Cătană, a avut grijă să-mi stimuleze dorința de reușită, îmi încredința mereu noi sarcini. Raia ROGAC: Cariera dumneavoastră se împletește fericit cu sintagma „prim-primă...”: primul primar de 25 de ani..., primul director al
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]