10,200 matches
-
în plasă. -De supărare mare pierde nopți, nu? Ce zici? -Ei, nu mai glumi! se pansă c-o rugăminte pe rana ce-i făcusem anterior. -A pomenit ea de plecare? m-aruncai apoi plină de arțag asupra mobilului, gata-gata să-nghit bietul telefon. Dacă nu vi s-a destăinuit, treaba ei! Nu vin! N-am timp! Și nici bani de benzină! Și nu ziceai c-a ținut-o în jocuri?! Ai? -Atunci să ne-aducă cele două Cantemiriste? -Pușchea pe limba
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
apasă greoaie, cu umbre cernute prin taine de sfinți, lumina ți-o scuturi pe aripi de ploaie, și-mi mângâi obrajii, cu lacrimi fierbinți! Primăveri rătăcesc pe sub nuri dezgolite, așteptări prinse-n lanțuri ard de doruri în scrum, nisipul mă-nghite sub lucirea-i de sticlă, prin clepsidre de viață, mă dezbrac ca un fum! Sunt doar o răscruce sub căderea-ți de brumă, pe buze-mi adormi înserări de argint, te-așezi pe lințoliu-mi cu taina-ți de humă
SUNT DOAR O RĂSCRUCE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380183_a_381512]
-
așa cum îmbrățișez curcubeul în privirea însetată de lumină. Și ți-aș fi șoptit arzător, hipnotic despre soare și ploi, despre natura dezlănțuită, plonjând răsfățată în oceanul inimii așa cum am făcut-o, de altfel, de atâtea ori. Și totuși, mi-am înghițit năvălirea în atingerea prietenoasă a acelei seri. Uneori cuvintele mă trezesc din somn cu o tulburare... Tu schimbi fața vremii, îi îmbujorezi nestăvilit obrazul... Da!Suntem la un gând distanță unul față de altul, față de cer! Azi facem dragoste în gânduri
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
mei cu o doamnă vecină de 85 de ani, singură și bolnavă. Să se distreze în fața televizorului, așa...ca mata. Că așa e modern, zicea el: babalâcii la televizor, tinerii la zbânțuială, separați de ei. Și proasta, hap, i-a înghițit teoria. Ca și ai mei, bucuroși că fetița lor se va întâlni noaptea asta cu Fericirea. - Ei, bine și, te-ai dus la el? - Bineînțeles! Nu vezi cum m-am împopoțonat? Numai bună de...hă! și Violeta izbucni iarăși în
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
lui Dumnezeu: ce a fost - a fost și ce este -este. Atâta-i tot și punct. Ar trebui să spunem adevărul, ca-n lumea civilizată. Poate așa vrea Dumnezeu sau așa ni-i soarta: să vedem, să tăcem și să înghițim. Până când? Todor NICOLAEVICI, s. Suceveni, raionul Hliboca
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
primește o doză de penicilină. O noutate medicală pentru România acelor timpuri, care să-i salveze viața. Însă, penicilina salvatoare o dă lui Würbrand, atât de bolnav, și el, încât și pâinea trebuia muiată în gură, pentru a o putea înghiți! „Gafencu a murit! Würbrand a supraviețuit, ajungând, mai apoi, părăsind România, în America, în Senat, unde și-a arătat, în diverse împrejurări, rănile suferinței și ale închisorii”. Ciudat! În anul 2012, o organizație pentru monitorizarea antisemitismului, foarte revoltată, nimeni nu
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
că pot să fiu mândru, fiindcă sunt nemți care nu realizează ceea ce am reușit eu”, adaugă Ștefan Guzu. Atitudinea negativă a nemților față de români, alimentată de fărădelegile comise de conaționalii noștri în Germania anilor ‘90, nu a fost ușor de înghițit și a fost simțită din plin de Ștefan, care spune că a izbutit prin corectitudine și muncă. „La început am simțit că sunt reticienți, însă apoi, pe măsură ce mă cunoșteau, dispărea acea reticiență. Nemții sunt atenți cu cine se împrietenesc, iar
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
pentru publicul american. El s-a lăsat supravegheat, ampretat, interceptat, descălțat, într-o manieră care amintește, până la un punct, de 1984 a lui Orwell și care intra în conflict cu principiile democratice. Mai mult, în atmosfera de panică, americanii au înghițit “șopârla”, pusă in circulație de “banda celor 4″: Bush - Cheney - Rumsfeld - Rice) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, minciuna folosită pentru a justifica războiul din Irak. Pentru orice observator imparțial al arenei internaționale, conflictul dintre SUA
In Memoriam – Florin Constantiniu [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
mic ceea ce pare un paradox. -Ce legătură ai dumneata domnule Nimic cu geometria? -Mult mai mare decât îți vine să crezi. Eu am fost tratat ca nimic mai mare sau mai mic în algebră, capitolul limite. Geometria afină m-a înghițit cu sau fără voia ei. Până la completarea geometriei cu câmpuri vectoriale, cea mai mică măsură a unghiului a fost secunda de arc. Pe un meridian pământesc apreciat la 40000 km o secundă de arc are circumferința de peste 30 m. Un
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
într-un picior, ca fetițele de zece ani. - Ai auzit cucul? mă întreabă vecina, care mă aștepta pe terasă. - Daaa! Îi răspund și fața mi se luminează. Abia aștept ziua lui, Vio! Mă așez bucuroasă la masa de stejar și înghit picătură cu picătură licoarea cu gust de iubire... Referință Bibliografică: Cucul și pupăza / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
cei doi și oricât se străduiau, vântul împingea barca și mai mult în larg, mult mai mult decât reușeau ei s-o împingă spre țărm. Valuri mari și înalte cutreierau marea, cotropind totul. Se părea că și ei vor fi înghițiți de ape! Atunci, la grea încercare, Hans începu să se roage, ca Cel de Sus să aibă milă de ei și să-i scape. Și nici n-apucă să rostească pe deplin ruga sa, că vântul, ca prin minune, își
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
3030. De fiecare dată, în preajma acestor ani rări, se găsește câte unul cu o prognoză ce prevede sfârșitul lumii. Nu știe nimeni de ce se grăbesc acești prognoziști care se ivesc pe această lume că toți oamenii, dar vor să plece înghițiți de o mare catastrofă. Majoritatea oamenilor au ajuns să se teamă doar de sfârșitul lunii pentru că datoriile nu trebuie să treacă în luna următoare. Datoriile sunt ceva ce altceva asemănător nu mai există între oameni: când se întâlnesc se unesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
3030. De fiecare dată, în preajma acestor ani rări, se găsește câte unul cu o prognoză ce prevede sfârșitul lumii. Nu știe nimeni de ce se grăbesc acești prognoziști care se ivesc pe această lume că toți oamenii, dar vor să plece înghițiți de o mare catastrofă. Majoritatea oamenilor au ajuns să se teamă doar de sfârșitul lunii pentru că datoriile nu trebuie să treacă în luna următoare. Datoriile sunt ceva ce altceva asemănător nu mai există între oameni: când se întâlnesc se unesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
pun scrisoarea la poștă, mica mea nălucă rătăcită prin mânăstire, al tău pe veci,Mihaly.” Și am plecat să pun scrisoarea la poștă, am mers câteva sute de metri și dintr-o dată acea localitate la o comandă, parcă, a fost înghițită de flăcări, au început să țăcăne mitralierele și armele automate de prin podurile caselor și din grajduri, din ogrăzi și din șanțuri ca niște fiare blestemate. Eu am luat-o la fugă, strângând scrisoarea la piept pe un câmp, fără
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim...” a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) în poemul „Limba românească”. Ce român nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei țări se poate reduce, poate chiar să ”dispară” luând alte denumiri, poate fi „înghițit” de țări hrăpărețe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două secole de istorie nescrisă, cât două pietre de hotar. Și parcă pentru a le feri de cei care au abjurat de la blazonul lui Mircea del Bătrân, Dunărea le-a ocrotit, trăgând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
le feri de cei care au abjurat de la blazonul lui Mircea del Bătrân, Dunărea le-a ocrotit, trăgând valuri-valuri, aurul nisipului peste ele... ... Așa am găsit în acea zi de toamnă „Păcuiul lui Soare”. Era mohorât și trist de părăsit, înghițit cam cinci șesimi de ape. Speriat de forța furiei lichide, se cocoțase, parcă, un pic pe o bucată de pământ. Mi-a făcut impresia că e un monstru preistoric, cu șase capete, din care unul singur ar fi putut fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
căutând fraza-ghilotină cu care să taie beregata șoferului său. Apoi se-ntoarse brusc, cu o mutră dramatică și spuse: - Știu totul, să nu încerci să negi. Am văzut-o cu burta la gură. Tu ești autorul, nu-i așa? Haim înghiți în sec și zise un “da” abia șoptit. - Ai putea să te rușinezi. - De ce? Întrebă șoferul. - Mai întrebi de ce? Pentru că nu e moral, nu e fair. Am avut încredere în tine, te-am iubit, te-am ținut la piept, ca
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
ăla, știu eu cine care este surd, care este mut vindem participii scoase la rebut una peste alta treaba este oablă și destinul nostru, ați văzut: din tablă nu tai, nu adaugi că nu ești cârpaci tu ești ăla micu, înghite și taci! Citește mai mult că e greu sau e ușor,toată viața alergăm de zordăm ocol la treburi dar nu punem mânapână trece săptămânacine este el, cine sunt acești,munca e frumoasă doar când o privești viscolește vântul fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
merg lucrurile binecă nu ne conduce ăla, știu eu cinecare este surd, care este mutvindem participii scoase la rebutuna peste alta treaba este oablăși destinul nostru, ați văzut: din tablănu tai, nu adaugi că nu ești cârpacitu ești ăla micu, înghite și taci!... XXXII. ACESTA E MINUTUL, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1741 din 07 octombrie 2015. acesta e minutul ascuns de adevăr concluziile care le tragi zilnic de păr dar cine să te vadă, cine să te-asculte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care intram pe furiș... Timpul, nisipul, apa, toate curgând... Eu, învățând tăcerea, Iubirea - venind ascuțit, încet ca un țipăt de cocor în lună, aerul pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua în care am înțeles că există timp cu adevărat, ca se poate muri, că nimic nu e veșnic și că aproape toate, toate se trec, mai puțin umbrele din trecut, că și crucile au umbra lor
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
d. Nici roșiile ori brânza nu-i erau pe plac, așa că am inventat ciupercile... -Otrăvitoare! sări Papa. -Ei, otrăvitoare! Trunchiuri din cremă de brânză și pălării din capace de roșii, cu punctișoare tot din brânză. -Taci, că-mi faci poftă! înghiți în sec Doc. -Nici nu te-ai ridicat bine de la masă și... îl persiflă din tonalitatea vocii Patriarhul. -Cu orezul era mai complicat, trebuia să-i încropesc fie un urs polar, fie un om de zăpadă, după anotimp și fel
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
i se părea absolut imposibil să-i desfacă vreun nod. Văzu la un pas de ea un păianjen și la câțiva pași un șobolan, care se mișca pe loc. Încercă să țipe, dar o bucată neagră de bandă adezivă îi înghiți țipătul. Referință Bibliografică: Răpirea (1) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
cină ce-ar fi trebuit să fie de poveste, De bucurii te-a vitregit și timpu-ți joacă feste. Tehnologia ți-a furat pe cel de lângă tine, Facebook, email, whats app, youtube și altele, vezi bine, Au invadat prezentu-ntreg, intimitatea, gândul, Înghiți în sec, aștepți tacit ca să îți vină rândul. Un ciripit se-aude vag, vântul în ramuri bate, Foșnește trist frunza de fag, să mângâie nu poate, Te rogi să cadă netul sau, mai bine telefonul, Să poți ca să te conectezi
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
privirii, știam în ce ape ți se scăldau zilele, partașă a sclipirilor, a cascadelor, a mareției vărsate în chip neștiut în tine. Mi-ai arătat cu dragostea sensul vieții, tu, etalon principal al tuturor lucrurilor care contau, până când m-a înghițit salvarea de sine a celor care îmi ridicau sufletul la rangul de dar. Și iubesc și acum la fel de plenar, la fel de intens, doar că pe altă parte a vremii, cu un alt fel de dragoste, aceea în care mă descopăr femeie
CINSTIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377307_a_378636]