1,774 matches
-
ademenească în pat... apoi înapoi la monotonia filmelor de acțiune, a plimbărilor de duminică și serilor de vineri petrecute făcând conversație de complezență cu oameni pe care nu îi cunosc (colegii lui). Și, înainte să-ți dai seama, te-ai îngrășat la loc, ți se văd iar rădăcinile și lui îi stă pe vârful limbii discursul cu „Nu e vina ta, e vina mea“. Desi e vina mea. Cel puțin în ochii lor. Și brusc sunt din nou disponibilă. Ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să renunțe la exercițiile fizice. Pur și simplu. Și încep să comande mâncare la pachet tot timpul. Vă dați seama că, dacă Tim ar fi cu o fată care ar ști să gătească (nu ca mine), nu s-ar fi îngrășat atât în ultima vreme. Așa că am și eu partea mea de vină. Eu, ca majoritatea femeilor pe care le cunosc, am o relație tip dragoste-ură cu cântarul. Vedeți voi, greutatea mea tinde să crească și să scadă. De fapt, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Cred că cea mai bună dietă este cea fără mâncare. Chiar funcționează. Dar e foarte plictisitoare și doctorii în mod clar nu o recomandă. Oricum, e destul de logic, nu? Dieta fără mâncare. Gândiți-vă puțin. Dacă nu mănânci, nu te îngrași. Întrebați orice manechin de succes, și probabil o să fie de acord. Cum tot subliniză tata, nu sunt oameni grași în Etiopia, așa că nu prea poți să tot dai vina pe gene, metabolism, oase mari sau ce-o mai fi. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Nu. Nu aș face niciodată așa ceva. Spre deosebire de unele celebrități. — Doar n-o să mănânci toate bomboanele, nu? întreabă un fan dornic de autografe în timp ce-mi vâră un pix în mână. —Poftim? Haide, nu mânca toate bomboanele, că o să te îngrași, hahaha. Mă pregătesc să chem pe cineva de la pază și protecție, pentru că nu prea-mi place atitudinea tipului ăstuia. —Trezește-te. Doamne, Katie, nu-mi vine să cred că iar ai adormit. Până la urmă nu e un fan. E Tim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
vorbește mereu de ciocolată și chipsuri, ce a mâncat la micul dejun și ce o să mănânce la cină. Iar între timp pare să slăbească din ce în ce mai mult. Oricum, eu mereu urmez vreo dietă aiurea, care de obicei mă face să mă îngraș cu vreo câteva kilograme, pentru că după două zile spun de fiecare dată „A, dă-o naibii“ și mă îndop cu o prăjitură întreagă sau ceva de genul ăsta. Știți ce-am făcut odată? M-am dus la restaurantul Tesco’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
groaznic de sentimentală. Adam își pune o mână pe coapsa mea și o strânge. — Ești o fată deosebită, știai asta? Atât de multe din actrițele cu care lucrez nu beau. Nu știu de ce. Poate le e frică să nu se îngrașe sau nu le place să-și piardă controlul. Femeile sunt altfel în State. Nu-și dau drumul. Femei înțelepte, comentez. Adam încetinește mașina, apoi oprește. —Ascultă, zice întorcându-se spre mine. Nu trebuie să te învinovățești pentru aseară. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
acasă pe tablă și ciment. (Antonia spunea că ploaia de vară îi stârnea o spaimă care nu se potolea decât prin sex. Ploaia de toamnă lungă, țârâită, ca în luna nașterii mele, îi dădea doar nostalgii morbide și mirosul pământului îngrășat din cimitir. Pentru ploaia cu bulbuci însă, cu tunete și fulgere, avea antidotul de care ți-am spus. E ca și când aș face dimineața un duș semicald; știi ce trebuie după asta? chicotea, sărind copilărește în patul de două persoane, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
așteaptă să se risipească norul de zăpadă cu gaze, într-adevăr, în drum, animalul sacrificat nu mai mișcă. Femei văzute și nevăzute încep să urle, să chirăie ca și când porcul n-ar fi trebuit sacrificat, n-ar fi fost cumpărat și îngrășat special pentru asta. De pe strada bisericii, vântul aduce mirosul de sulf, pe urmă și pocnetul de petarde - care m-au trezit, la mine acasă, în patul așezat după normele elementare Feng Shui, deprinse după ureche: patul unde dormi nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
înoată cu burta în sus. Arată de parcă ar ține o minge. Își închide ochii și continuă să plutească. După un răstimp, înoată spre marginea bazinului. Îl privesc cum iese din piscină. Apa cade de pe el în șiroaie argintii. S-a îngrășat enorm. Mușchii de pe piept și brațe sunt umflați și moi. Sub pântecul rotunjit, picioarele îi sunt extrem de subțiri. Ia de jos un prosop și își pune niște pantaloni scurți gri. Sună-l pe premierul Zhou să convoace o ședință. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
târziu egoismul, accesele de nervozitate, trădările. După ce nu a mai avut nici o veste de la tata, mama a renunțat la ultimele constrângeri, și asupra ei, și asupra noastră. Îmi face realmente rău să-mi amintesc că În ultima vreme, de când se Îngrășase și se neglija total, Încercam să evit ocaziile, oricum rare, când puteam ieși Împreună. Mamele colegelor mele erau puse la punct, elegante, deși Începuse perioada de lipsuri, și mi-era rușine cu ea. Acum am trecut de vârsta ei, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Dumnezeule, dacă acum sunt cât un bungalou, îți închipui cât o să fiu în pragul nașterii? i s-a plâns ea Fionei. Am pus pe mine vreo douășcinci de kile. —E absolut normal. Fiona a zâmbit înțelegătoare. —Orice femeie gravidă se îngrașă. Da, dar, din toată greutatea asta, copilul nu reprezintă decât vreo trei kile. Restul e grăsime. — Și lichide. După naștere, o să pierzi repede kilogramele în plus. Ai să vezi. —Ești foarte drăguță, dar bănuiesc că, în realitate, o să fie mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
asta. M-am înțeles cu un măcelar din Tombuctu, răspunse bătrânul. Am lucrat un an pe degeaba la el și, în schimb, m-a lăsat să mănânc carnea crudă de la cocoașele tuturor cămilelor pe care le tăia - zâmbi amuzat. Mă îngrășasem în așa hal că arătam ca un butoi, dar până la urmă n-am mai scuipat sânge... Aproape două sute de cocoașe de cămilă! exclamă. De atunci nu m-am mai apropiat de un animal ca ăsta în viața mea și prefer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sodă. Tot e bine că Elenuța începuse să țină la numele ăsta, numele ei de fată, de fapt, măcar că păstra plăcuța de pe ușa apartamentului inscripționată cu Familia Popescu Ghiță. Suntem înconjurați de morți, surioară, nu doar că umblăm pe pământul îngrășat cu trupurile lor, care ne e și hrană de altfel... Păi, spiritele astea pe care n-ar trebui să le zgândări atâta, invocându-le și căutându-le. Păi, bărbatu-tău, mămica noastră, tăticul nostru, care cine știe pe unde-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
retardații, oligofrenii, pegra și rușinea unei țări care se vrea intrată în Europa, se distrau cu jos directoru’ tiran și profesorii comuniști care ne mănâncă din drepturi, ne omoară cu bătaia și ne lasă să răbdăm de foame ca să se-ngrașe ei și ne țin închiși în dormitoare ca la pușcărie și câte și mai câte minciuni și mizerii aruncate-n spinarea celor care le fuseseră și mamă, și tată și-i iubiseră ca pe copiii lor și le-au purtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să-l reclame. Cristinica a băgat în ea din dulciurile aduse de Rafael, de să dea în dizenterie, iar Rafael și soră-sa s-au mai întremat și ei cât de cât, fără s-arate, totuși, că s-ar fi îngrășat. E nevoie de timp și stăruință ca să te îngrași, nu faci curul mare de azi pe mâine, și cât să mai fi durat sărbătoarea Crăciunului ăluia? Pe la începutul verii, deja dădea semne de osteneală, tot mai rar apăreau camioane în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dulciurile aduse de Rafael, de să dea în dizenterie, iar Rafael și soră-sa s-au mai întremat și ei cât de cât, fără s-arate, totuși, că s-ar fi îngrășat. E nevoie de timp și stăruință ca să te îngrași, nu faci curul mare de azi pe mâine, și cât să mai fi durat sărbătoarea Crăciunului ăluia? Pe la începutul verii, deja dădea semne de osteneală, tot mai rar apăreau camioane în curtea școlii, în timp ce Rafael rânjea cu bogdaproste, să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să se prelungească la nesfârșit, ca Sărbătoarea Sfâșierii să nu sosească niciodată. Când se văzu cornul lunii noi, nimeni nu se gândi la bucurii, nimeni se gândi să taie beregata unui miel, Întreaga cetate părea să fie un miel gigantic, Îngrășat pentru jertfă. Noaptea care precede sărbătoarea, acea noapte a Hotărârii În care este Împlinită fiecare făgăduială, mii de familii și-au petrecut-o În moschei, În mausoleele sfinților - adăposturi precare, noapte de agonie, de lacrimi și de rugăciuni. În fortăreață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
îl interzisese, iar eu îi respectam interdicția cu sfințenie, pentru că nu voiam să-1 știu cărând bolovani. Avea și așa probleme cu spatele. Odată, grasul de la noi din clasă - și grași erau puțini, fiindcă prea puțini aveau destulă mâncare ca să se îngrașe - a pus întrebarea cine fusese de fapt primul revoluționar. Marx fusese, desigur, a sărit îndată lungana cu codițe, tocilara, ținta preferată a bulgărilor de zăpadă în fiecare iarnă. Marx formulase în scris bazele teoretice, iar Lenin le corectase și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
loc pentru amândoi, Udi, ai uitat? Bazinul meu alb, care se lățise, se freacă de pereții căzii, blocând ca un baraj apa ce se agită în spatele meu, bătându-și joc de grăsimea mea, lui chiar îi plăcea când mă mai îngrășam, dar de data aceasta nici măcar nu observase, ce vrea, ce este acel ceva care dă un scop cu totul nou mădularelor lui, poate dorința de a se însănătoși, poate altceva, poate o dorință ascunsă, amenințătoare, pentru că eu nu fac parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
așa ceva. Legumele sunt atât de gustoase! Mai ieșim uneori în pădure și culegem ciuperci. Există aici experți (după cum vezi e plin de experți la noi!) care ne spun ce e bun de mâncat și ce nu. De aceea m-am îngrășat trei kilograme de când am venit la sanatoriu. Datorită sportului și a meselor regulate, am atins greutatea ideală. Când nu ne ocupăm de agricultură, ascultăm muzică sau tricotăm. Nu avem televizoare și radiouri, dar avem o bibliotecă bunicică de unde împrumutăm cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
întrebă Reiko. — Da, este. De fapt, chiar arăta bine și avea un imprimeu frumos. — A fost a lui Naoko, a spus Reiko. Știai că Naoko și eu purtam aceeași măsură, mai ales când s-a internat? Apoi s-a mai îngrășat puțin dar, în mare, ne potriveam la bluze, pantaloni, pantofi, pălării. Doar sutienele nu le puteam împărți între noi pentru că purtam numere diferite. N-aveam altceva mai bun de făcut, așa că schimbam hainele între noi. De fapt, mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
frumos nu-i așa de grav, desigur. Noi, în schimb, ținem o perpetuă dietă. Compasiunea mea pentru Davey are și un procent consistent de bucurie răutăcioasă. De cincisprezece ani de când suntem prieteni, l-am văzut mâncând orice fără să se îngrașe, nici măcar cu cinci sute de grame, și l-am urât pentru asta. Acum, în sfârșit, plătește pentru plăcerile sale și mă simt în avantaj. Nu pot să renunț la supa mea cu tăiței și lapte de cocos, adaugă el. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia-i, gaură neagră a Cheshire-ului. Iar dacă scrii ceea ce pudoarea n-ar vrea, totul sfârșește pe dischetă, iar tu Îi pui dischetei o parolă și nimeni nu te va mai putea citi, lucru excelent pentru agenții secreți, scrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
jos, pentru că dacă stai cu capul În jos Îți vine sângele În cap, pentru că picioarele put, iar părul mai puțin, pentru că-i mai bine să te urci Într-un pom și să culegi fructe decât să ajungi sub pământ să Îngrași viermii, pentru că rar te doare când te atingi de sus (numai când ești În pod), iar de obicei te doare când cazi pe jos, și iată de ce susul e angelic, iar josul e diabolic. Dar așa cum e adevărat ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
amândoi genunchii, în poziție hipocampă. Important e ca durerea să nu pătrundă adânc; să facă mult pe drum și să uite ce vrea și pe cine caută... Uneori, în serile de mai, stau în șezlong pe terasă și mă ascult îngrășându-mă. Visez la acele vremuri când écart-ul dintre centru și periferie va fi unul uriaș. Când zona periferică a trupului meu îmi va deveni inaccesibilă, când prietenii și dușmanii îmi vor da de veste despre sfârcurile mele, despre sexul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]