1,892 matches
-
Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea..." Momentul doi era golirea scuipătorilor și spălarea lor. Era îngrozitor, de-a dreptul insuportabil! Obiectele acestea erau niște vase având dimensiunea unor castroane țărănești, confecționate din tablă zincată, prezentându-se sub forma a două modele: cu picior, adică situate în partea superioară a unei tije metalice înaltă de un metru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pentru a mă ridica, am fost străpuns de o durere atât de ascuțită care m-a săgetat prin tot piciorul, până în inimă. În cădere, una dintre articulații, un ligament, suferise o întindere din cauza călcării incorecte și acum glezna mă durea îngrozitor. Mă străduiam din răsputeri să mă ridic. Încetineala revenirii mele în poziție verticală a generat în gorila înfierbântată un puseu furibund, determinând apariția simultană a unor insule de roșeață pe obrazul lui garnisit cu un strat consistent de celule adipoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și a periuței de dinți, pigmentată cu reziduurile fermentate de ceapă și usturoi, respirația era într-adevăr ucigătoare precum pilulele produse de I.G. Farben care alimentau sistematic și profitabil funcționarea la parametri înfiorători a camerelor de gazare de la Birkenau. Era îngrozitor! Aglomerația era identică cu aceea a vagoanelor supraîncărcate monstruos cu evrei, oameni absolut nevinovați mergând pe un drum chinuitor de lung și de greu la capătul căruia îi aștepta o moarte înspăimântătoare: Auschwitz! Diferența era totuși semnificativă: în acest tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Tomiță, nu-l luau deloc în serios. Aici țin să fac o observație: uf, ciudată, dezagreabilă categorie este aceasta a adulților, nu pot s-o sufăr, sper, Doamne ajută, să nu mă transform niciodată într-un adult, m-aș simți îngrozitor!... Nea Tomiță nu se dumirește cine suntem și ce vrem la ora asta târzie, de ce facem atâta tărăboi. Intimidat de înfățișarea lui complet diferită de mutrele cel mai adesea banale ale locuitorilor orășelului nostru, Mircea caută să explice cu glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
De acolo, mă concentrez, îi caut cu privirea pe ai mei, apoi pe băieții din oraș - și îi zăresc nedeslușit, din ce în ce mai slab. Iar peste câteva minute pur și simplu nu-i mai disting, nu-i mai văd deloc. Mă sperii îngrozitor. Mă întorc sus, la adăpostul meu din peșteră. Mă grăbesc spre înger, nerăbdător să-i povestesc ce-am pățit și să-i cer ajutorul. Lazarus e în apropiere, împreună cu Truman. Parcă mă așteptau. Le istorisesc șocat, nemainimerind cuvintele, ce grozăvie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
suport nici măcar somnul, caut mereu altceva, găsit de obicei în cărți, în măsura în care, în aceste zile lâncede, am răbdarea de a citi. Nu-mi plac nici măcar plimbările, nici cum scârțâie nisipul pe alei, în parcuri, unde toată lumea se distrează plictisindu-se îngrozitor, ascultând o fanfară care cântă, cu întreruperi, aceleași melodii languroase. * Cu astfel de dispoziție sunt nesuferit, lumea mă ocolește și eu fug de lume. Și asta de când mă știu. Copil fiind, într-o după-amiază de vacanță, tot strâmbând din nas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nefericitul Holdengraeber știe sigur că a fost înșelat, din chiar mărturisirea Hildei, ajunge să tânjească după vremea torturantelor bănuieli încă neconfirmate, a nesiguranței, a incertitudinii chinuitoare care totuși îl mai lăsa să spere că iremedia bilul nu se produsese. „E îngrozitor. Tot ce bănuiam până acum, tot ce știam - și tot ce știam anticipat pentru clipa dovezii nu însemna nimic. Acum știu cu adevărat și știu ce înseamnă să știi cu adevărat...“ Buna întâmpinare, în epocă, a Subiectului banal l-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
precis Costals în Les Lépreuses! În ceea ce privește cheia, imaginația mea bolnăvicioasă a și creat imaginea unei Stănculence perfide și criminale, care, profitând de naivitatea unor tineri (sic), dorește cheia primită spre păstrare cu scopul de a o folosi într-un mod îngrozitor... A fost numai o clipă însă. A doua zi am aflat din indignarea lui Ticki pentru faptul de a nu te fi condus eu la gară („Se poate? Cel mai bun prieten!“) că te-a condus Mișu, așa că mi-am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
-i servesc pe musafirii noștri și pe alții, și pe alții, și pe alții... Spre surprinderea mea, Ion s-a dovedit un profesor foarte capabil, doar că uneori încalecă pe „căluțul său favorit“ - fonetica -, și atunci încep să mă simt îngrozitor, încep să-l urăsc, dar cu o ură supusă, și-mi vine să mă scufund în pământ de rușine... Ah, Petinca, dacă ai ști cât de îngrozitor pronunț româ nește! și totuși, la Consfătuiri, referatele le-am scris în limba
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
uneori încalecă pe „căluțul său favorit“ - fonetica -, și atunci încep să mă simt îngrozitor, încep să-l urăsc, dar cu o ură supusă, și-mi vine să mă scufund în pământ de rușine... Ah, Petinca, dacă ai ști cât de îngrozitor pronunț româ nește! și totuși, la Consfătuiri, referatele le-am scris în limba română și am luat de mai multe ori cuvântul, pronunțând rar, dar cu suficientă siguranță. Cu plecarea lui Ion însă, progresele mele vor lua sfârșit, cu siguranță
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai găsit. Părăsise casa a doua zi după arestarea mea. Cât despre Don José, venise a doua zi ca să ia biletul de tren, noi urmând să ne întâlnim la gară. Tata i-a spus ce se întâmplase. S-a speriat îngrozitor, a plecat și nu a mai revenit. Eliberându-se camera lui Ion, madame Simon, beneficiara ei de drept, s-a mutat în fine într însa. Merita săraca de ea acest gest de bunăvoință a sorții, după viața atât de grea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
deschis-o. A aflat din hârtiile pe care le-a găsit înăuntru că Alecu a fost eliberat din funcție fără preaviz, nu este angajat nicăieri, a făcut contestație la partid și a deschis un proces. Lui... i se pare ceva îngrozitor ca la 50 de ani să i se desfacă cuiva contractul de muncă. De ce din noianul de "stenograme", cu ajutorul cărora, fără să fi ținut un jurnal zilnic, așa cum o fac unii, acum reușesc să-mi reamintesc douăzeci de ani din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în rate, un calculator pentru puști. Apoi soțul ei a rămas fără loc de muncă, iar ea a câștigat puțin vreo două luni din lipsa comenzilor la atelierul de confecții unde lucra. Au început să vină plicuri amenințătoare. A slăbit îngrozitor. Era speriată. Nimeni nu gândește: ei, până la urmă să vină să ia calculatorul din casă dacă nu pot să-l achit! Nu, ar fi rușinos! După un timp, l-am întâlnit pe soțul ei. Mi-a spus: — Familia noastră e
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a întrebat nimic și nici eu nu m-am destăinuit atunci. În mod paradoxal i-am fost recunoscător că observase că am un necaz pe care voiam (și nu voiam de fapt) să-l ascund. Căci ascuns, el mă apăsa îngrozitor. Faptul că încă cineva știa acum de existența lui, fără a ști, și a dori să știe în ce anume constă, deci fără nici un strop de indiscreție, mi-a făcut bine. Tata, după cum mi-a și spus-o, m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Într-o zi, satana a apăsat zdravăn acel mic buton al strămoșilor noștri, a făcut să le strălucească în fața ochilor posibilitatea, nu numai de a scăpa de dependența de Dumnezeu, ba chiar de a fi asemenea Lui. Efectul a fost îngrozitor. Adam nu a mai văzut de atunci. În ochii săi încețoșați [de păcat], Dumnezeu-Tatăl a devenit un înșelător vulgar Care îi speria cu pedeapsa unei morți inexistente, pentru a-i împiedica pe ceilalți să obțină cunoașterea binelui și a răului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu această nouă dimensiune a existenței mele; trupul are nevoie de timp ca să-și arhiveze obiceiurile și deprinderile dintr-o viață întreagă. Îmi dau seama că încă mai sunt aprig frământat din pricina dorințelor corpului. Mumie Picioarele mi s-au umflat îngrozitor: nu-mi mai simt nici degetele, nici bătăturile de pe ele. Ar trebui să mi le amputez pe loc, cu complicitatea unui cuțit; cine știe dacă ar curge vreo picătură de sânge? Simt că trupul mi se usucă, iar carnea mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mai trăit niciodată înainte cu o asemenea intensitate. Mi s-a părut că ea rostea acele cuvinte și le cânta, cu pauze largi, chemându-și un „iubit de departe”. M-am întors și am fugit către casă. L-am urât îngrozitor pe necunoscutul acela. Cred că am și bolit și n-am vrut să mai ies. Azi mi-a adus cântecul scris și mi l-a tălmăcit în greacă. Îmi era dedicat mie. Am rămas încremenit, cuprins de un sentiment nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
milă simt și acum . Acești oameni au fost obligați să ne pună întrebări ȘI TOT EI SĂ NE BATĂ pentru a răspunde”. Pag. 292 - Îi privesc cu același sentiment, (pe Ionescu și Lazăr) ca și atunci: cu multă milă . Este îngrozitor să fii pus în situația de a ancheta . Discutam absolut normal . APOI TREBUIAU SĂ NE BATĂ ! Până la extenuare, până la gâfâială, n.n) Vedeți, asta era îngrozitor ; îi puneau să ne bată ! Îi culpabilizau . Din punctul meu de vedere ei ȘI-
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cu același sentiment, (pe Ionescu și Lazăr) ca și atunci: cu multă milă . Este îngrozitor să fii pus în situația de a ancheta . Discutam absolut normal . APOI TREBUIAU SĂ NE BATĂ ! Până la extenuare, până la gâfâială, n.n) Vedeți, asta era îngrozitor ; îi puneau să ne bată ! Îi culpabilizau . Din punctul meu de vedere ei ȘI-AU FĂCUT DATORIA AȘA CUM AU CREZUT DE CUVIINȚĂ . N.n. - Este o pledoarie ticăloasă, profund comunistă, uluitoare : Justificarea țintă, pretins patriotică a călăilor, asasinilor care au umplut
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
să facem niște cerce‑ tări. Vedem ce vrea lumea, să nu se mai repete situația de la alegerile din ’90“. Când lista noastră nu trecuse pragul. Ideea aceasta n-a prea fost bine îmbrățișată. Pe urmă a fost un scandal absolut îngrozitor între Stelian TĂnase și alți oameni de acolo, în care, întrucât eu fuse‑ sem adusă de el, fărĂ să vreau, am fost considerată ca fiind de partea lui, deși oameni din tabăra cealaltă, ca Gabriel Liiceanu sau Andrei Pippidi, mă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de partea lui Iliescu. De exemplu, Andrei Șerban - noi eram în relații pe filieră culturală - a venit la Televiziune în vizită și m-a întrebat : „Ce s-a întâmplat ? CĂ toată lumea îl compătimește pe Iliescu că i-ai făcut ceva îngrozitor“. Noi nu trebuie să uităm că pentru Iliescu votaseră totuși 83% din oamenii care se duseseră la urne. V.A. : În ’90. În ’92, mai puțin. A.M.P. : În ’90. Suficient. Asta când era ? Șase ani mai târziu. V.A
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
credeam că suntem în RĂzboiul sfârșitului lumii sau pe acolo. Dar ce a declanșat represaliile a fost acel episod cu cucerirea Televiziunii de către o mână de oameni. V.A. : Așa credeți ? A.M.P. : Da, sunt convinsă că s-au speriat îngrozitor. Și în acel moment s-a luat decizia unei reprimări. Armata înțeleg că în noaptea aceea a tras ; mi-au povestit stu‑ denții care lucrau la Opinia, ca Sebastian țarălungă și alții, că armata a tras în noaptea respectivă. Deci
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Absolut ! Și atunci am rulat imaginile acelea în prime time - de exemplu, imaginea cu biroul lui Corneliu Coposu devastat, imagini cu laboratoarele de la Universitate devastate, imagini pe care lumea nu le văzuse. Acest lucru a dus la un scandal absolut îngrozitor cu Partidul Democrat, care a vrut să ne dea afară. A fost o mobilizare întreagă a lor împotriva noastră, supărați foc că am dat imaginile respective. Repet, imaginile nu erau deloc comen‑ tate ! Știți cum era la Televiziune, sub coaliții
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Emil Constantinescu. Era un om cinstit ! Lucrul acesta este foarte important, având în vedere ce au făcut Ăia înainte și ce au făcut după. Și este un om care a avut de plătit. Lumea a uitat, dar a fost calomniat îngrozitor. S-a spus despre fiul lui că a omorât niște chinezi și i-a îngropat într-o pădure. Nu e de râs ! CĂ, la un moment dat, el nu mai putea ieși pe stradă. Eu știu că, atunci când m-am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
discuta a doua zi, a treia zi, a patra zi“. Oamenii Ăștia ca Fenechiu sau Vosganian au apărut în seara aceea și au încercat să con‑ teste numărul total de votanți. Asta este o formă de fraudă electorală, ceva absolut îngrozitor ! Și, după aceea, Curtea Constituțională, cu lașitatea caracteristică, a plecat în vacanță. Dar am reușit să îi aducem înapoi. Trebuie spus că nicio rezolvare nu era bună, Comisia Europeană greșise amestecându-se în povestea cu prezentarea la vot, unde legea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]