1,508 matches
-
evident că și o lume oricât de diferit gândită în raport cu lumea reală ar trebui să aibă ceva comun cu lumea reală - o formă.“ „Această formă stabilă constă tocmai din obiecte.“ Nu se poate înțelege cum ar putea lua naștere prin „înlănțuirea“ unor asemenea „obiecte“ configurații reale, ale căror proprietăți sunt cunoscute prin experiență. Prin urmare, nici cum pot propozițiile elementare să descrie ceva care subzistă independent de mintea noastră și de limbajul nostru. Mai există și o altă obiecție simplă împotriva
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
I, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1984, p. 162.) 38 N. Malcolm, op. cit., p. 12. 39 Ibidem, p. 32. Prin expunerea pe care o dă ontologiei Tractatus-ului, Hacker susține și el o interpretare realistă. Lumea este compusă din fapte, care sunt înlănțuiri de obiecte simple. Proprietățile interne ale obiectelor determină cu ce alte obiecte se pot combina ele pentru a constitui fapte. Acele înlănțuiri contingente în care intră în mod efectiv obiectele reprezintă proprietățile lor externe. 40 Ibidem, pp. 32-33. 41 D.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o dă ontologiei Tractatus-ului, Hacker susține și el o interpretare realistă. Lumea este compusă din fapte, care sunt înlănțuiri de obiecte simple. Proprietățile interne ale obiectelor determină cu ce alte obiecte se pot combina ele pentru a constitui fapte. Acele înlănțuiri contingente în care intră în mod efectiv obiectele reprezintă proprietățile lor externe. 40 Ibidem, pp. 32-33. 41 D. Pears, The False Prison, vol. I, p. 28. 42 Ibidem, p. 29. 43 Ibidem, pp. 66-68. Nu va fi prezentată și discutată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unitate egală sau superioară frazei și este constituit dintr-o suită de semne lingvistice (cuvinte) alcătuind un mesaj cu un început și un sfîrșit. De obicei, discursul desemnează în știința actuală orice enunț superior frazei, considerat din perspectiva regulilor de înlănțuire a elementelor în frază. De aceea, perspectiva analizei discursului depășește optica prin care fraza este privită ca unitatea lingvistică de sine stătătoare cea mai extinsă. La unii lingviști (precum Gustave Guillaume) discursul este conceput ca avînd un rol analog vorbirii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concepția lui Saussure. Totuși, se poate preciza că, dacă vorbirea este activitatea de folosire a limbii, discursul este realizarea individuală acestei activități, iar textul este finalizarea și concretizarea ei89. Ca orice entitate lingvistică, discursul are o latură formală, reprezentată de înlănțuirea elementelor de vocabular alcătuitoare, și o latură de conținut, care nu rezultă întotdeauna din însumarea conținuturilor acestor elemente, ci este rezultanta specifică tipului de combinare a lor. Mobilul realizării discursului constă în necesitatea comunicării și este plasat deci în afara limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discursul repetat nu constituie, așa cum ar părea la o primă vedere, o zonă puțin extinsă a limbii, încît să reprezinte doar un adaos întîmplător și neglijabil în alcătuirea discursului în general. Trasătura hotărîtoare în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori neîntrezărite de vorbitor, dar care este actualizată potrivit împrejurărilor momentane. Funcțiile de bază ale limbii De-a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la situație și prin atingerea exigențe-lor de acceptabilitate din punct de vedere lingvistic, implică mai multe tipuri de competențe, corelate între ele și subordonate acelorași obiective comunicative: a) competența lingvistică, care presupune selecția corectă a unităților discursive ale limbii și înlănțuirea lor potrivit anumitor rigori, b) competența referențială, adică aplicarea corectă a limbii la domeniul de realități la care se referă textul, c) competența textuală, ce reprezintă realizarea unei coerențe din perspectiva conținutului comunicării, a cerințelor retorice etc., d) competența interpersonală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
țintească spre o echivalență cu originalul, iar nu spre o identitate cu el, fiindcă aceasta nu s-ar putea reali-za325. Plecînd de aici se poate afirma că traducerea unui text filozofic este reușită dacă redă ideile dezvoltate de autor, în înlănțuirea și cu fundamentarea din original. Dacă în original există propuneri terminologice sau particularizări semantice ale termenilor, în funcție de reorganizările noționale, acestea trebuie, de asemenea, relevate ori de cîte ori nu sînt intuibile pe baza contextului, uzînd îndeosebi de mijloace paratextua-le. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care-l caracterizează. Astfel a conceput lucrurile Louis H j e l m s l e v (Le langage, p. 131), potrivit căruia, pentru a determina o stare sau un moment al unei limbi, trebuie luată ca punct de plecare înlănțuirea elementelor limbii, adică ceea ce este imediat oferit observației, iar această analiză a înlănțuirii este cea care relevă categoriile. De aici decurge o perspectivă epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
s l e v (Le langage, p. 131), potrivit căruia, pentru a determina o stare sau un moment al unei limbi, trebuie luată ca punct de plecare înlănțuirea elementelor limbii, adică ceea ce este imediat oferit observației, iar această analiză a înlănțuirii este cea care relevă categoriile. De aici decurge o perspectivă epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză a textului, arată Hjelmslev, se au în vedere două tipuri de relații: 1
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al unei limbi, trebuie luată ca punct de plecare înlănțuirea elementelor limbii, adică ceea ce este imediat oferit observației, iar această analiză a înlănțuirii este cea care relevă categoriile. De aici decurge o perspectivă epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză a textului, arată Hjelmslev, se au în vedere două tipuri de relații: 1) relațiile de presupoziție sau de condiționare și 2) relațiile fără presupoziție sau de combinare. În urma unei cercetări extinse
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în gândirea estetică românească; o asociație verbală, formal nelogică, gândea el, poate fi genială în poezie: "A fi poet înseamnă a fi poet, și logica poeziei este, dacă ne putem exprima astfel, nelogică în mod sublim". Versurile "frumoase", "imaginile logice", "înlănțuirea logică a ideilor" nu salvează de mediocritate. Pe scurt, poezia propune meta-logisme; în demersurile sale integratoare, orice deviere poate instaura un adevăr care, neconcordant cu experiența pragmatică, încântă. "Poezia considera Goethe e mai adevărată decât adevărul..." (Convorbiri cu Eckermann). Limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
obiectului numit se scaldă într-o nouă atmosferă" (Divagation première, în vol. Vers et prose, Librairie Académique Perrin, 1925, p. 190). Devenită aproape un loc comun, teza respectivă se întâlnește și la alții. Și extravagantul Boris Vian avea în vedere "înlănțuirile verbale" inedite, niște unde de șoc: " Cuvintele încetează a fi semne arbitrare pentru a deveni sau redeveni, în termeni de mentalitate primitivă, semnale, mecanism inductor a ceea ce ele chiar semnifică..." (Les Bâtisseurs d'empire, 1959). Împărțindu-se între solar și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tehnic. Belgianul R. Clemens a încercat, la rîndul său, să clasifice diferitele structuri după gradul lor de plasticitate. Pentru aceasta, el a recurs la imaginea cercurilor concentrice, reprezentînd variabilele ce inserează fenomenele propriu-zis economice. Analiza sa ne invită să urmărim înlănțuirea de cauze prin trecerea de la un cerc la altul, de la cel mai mic (în centru) spre cel mai mare. În exterior se găsesc variabilele structurale cele mai independente, care suportă cele mai puține influențe; în principiu, ele sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
conformează unor norme prestabilite și imuabile. În Evul Mediu, peripețiile dureroase trăite de evrei, după degradarea situației lor în Europa, au dus la o împletire a suferinței cu istoria. Modelele biblice și canonice anterioare oferă încă o semnificație pentru această înlănțuire de încercări suferite în medii diferite. Unele dintre ele se erijează în configurații istorice tipice ale suferinței și creează noi cadre care se încastrează în cele vechi. Așa a fost, de pildă, cazul martirologiului evreiesc în prima Cruciadă (1096), care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de astfel de clișee răspîndite atît la dreapta, cît și la stînga. Ultima lucrare publicată este The conscience of a liberal, acum un an. Potrivit autorului, economia mondială este un sistem complex de relații cu efecte retroactive, și nu o înlănțuire de cauzalități mecanice cu sens unic. Eseurile sale, extrem de clare, scrise cu vervă și inteligență, i-au adus un imens succes în Statele Unite și nu numai. Iată ce spunea, spre pildă Jacques Attali, în L'Express despre lucrarea sa Pop
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și, în fine, anul în care Sistemul Federal de Rezerve a decis mărirea creditelor ipotecare, ca răspuns la criza Nasdaq, falimentul Enron și alte fraude din sistemul corporatist american. Din definiția dată globalizării se deduce faptul că sensul influențelor și înlănțuirilor s-a inversat. Spre deosebire de "virusul asiatic" din 1996, de data aceasta, criza financiară apărută în Statele Unite și aflată pe cale de a se internaționaliza precedă o criză de supraproducție care se pregătește în Asia și, mai ales, în China. Crize mici
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mormintelor multiplicate, iar „camera cu oglinzi” ia locul mai vechii camere „a aparițiilor”. Repetatele răsfrângeri ale imaginilor anulează, în cele din urmă, realitatea, instalând o „absență solemnă”, care transformă încăperea într-o anticameră a morții. În arhitectura spațiului Marelui Balcon, înlănțuirea și întretăierea reflexelor este și o înlănțuire, o răscruce a mormintelor. Fiecare contemplare în oglinzile din saloane înseamnă o intrare în moarte, iar în Camera doamnei Irma, situată în centrul edificiului, oglinda dublă din fundul scenei se deschide, în tabloul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
locul mai vechii camere „a aparițiilor”. Repetatele răsfrângeri ale imaginilor anulează, în cele din urmă, realitatea, instalând o „absență solemnă”, care transformă încăperea într-o anticameră a morții. În arhitectura spațiului Marelui Balcon, înlănțuirea și întretăierea reflexelor este și o înlănțuire, o răscruce a mormintelor. Fiecare contemplare în oglinzile din saloane înseamnă o intrare în moarte, iar în Camera doamnei Irma, situată în centrul edificiului, oglinda dublă din fundul scenei se deschide, în tabloul al nouălea, lăsând să se vadă „Salonul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
diferența specifică. S-ar părea că ne aflăm, în cazul Economiei, în fața unei ciudățenii instalate în configurarea cogniției pentru a ne îndepărta de sau a renunța la reflexivitate. Ceva nu se leagă în modul în care suntem obișnuiți să vedem înlănțuirea și transcenderea de sensuri, atunci când analizăm cogniția economică. Căile tipurilor de economie par mai degrabă divergente cu înțelegerea noastră croită să vadă convergențe. Parcă ar fi vorba despre o cogniție pe dos, destinată să întemeieze enunțuri pe invers, în perspectivă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ei, neființa există și coincide cu vidul. În această ordine de idei, necesitatea se identifică cu destinul, el însuși reductibil la forțele care constituie materia. Acest dispozitiv fizic rămâne neschimbat de-a lungul secolelor: particule indivizibile, mișcarea lor în vid, înlănțuirea lor văzută drept cauză și, în același timp, condiție a realului - descoperirile cele mai recente ale fizicii nucleare nu invalidează intuițiile acestor filosofi... Dar ce-i cu numitele simulacre? Ele sunt compuse din pelicule imperceptibile care emană din obiecte și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
banale și triviale. Concentrarea asupra interiorității permite accederea la adevăruri admirabile interzise muritorilor de rând. Și apoi, pentru a percepe încheierea unei vieți de fecioară nasul este de ajuns, pentru că atomii solicită atât simțul olfactiv, cât și vederea - formele și înlănțuirile decid. Se mai spune și că (iar anecdota contează pentru stabilirea filiațiilor filosofice, mai precis între materialismul atomist și sofistica ateniană) Democrit a remarcat, într-un port la Mediterana, inteligența, aura ori sagacitatea unui hamal deosebit de înzestrat. L-a cumpărat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
constituie și reconstituie forma din care s-au desprins, suntem liberi, bineînțeles, să ținem o disertație despre cartea de identitate a unui atom, cea a agregărilor sale cu alte particule indivizibile, iar unii se pricep să gloseze asupra itinerarului acestor înlănțuiri de atomi până când ajung la ochi, la nas, la gură, la urechi, la pori și dincolo de toate acestea, astfel încât ele să contribuie la crearea de imagini, de senzații, de emoții, de pasiuni, de percepții și deci de înțelegere și de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
motricitate, de sensibilitate și de gândire. Operațiile de mișcare, percepție și reflecție țin deci de acești atomi specifici, pe când atomii specific somatici au altă formă și configurație. Așadar, psihologia ține de fizică, iar aceasta are ultimul cuvânt în toate. În înlănțuire, structura pare asemănătoare unei table pentru jocul de dame: un atom psihic funcționează întotdeauna împreună cu un altul de natură somatică. Cei doi acționează și interacționează. Alternanța de trup și suflet în materie face așadar imposibilă o localizare a sufletului: el
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să producă niște cauzalități raționaliste și imanente pentru ca neliniștile și temerile să dispară. A-i îndepărta pe zei, mâniile lor, condamnarea de către ei la chinurile infernului și la alte pedepse presupune un efort în direcția laicizării gândirii: a vedea în înlănțuirile de cauze și efecte imanente rațiunea a ceea ce se întâmplă permite evitarea multor neplăceri. A nu te mai teme de trăsnete, de tunet, de furtuni, de fulgere, de cutremure de pământ, de valurile seismice, de erupțiile vulcanice, de trecerea cometelor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]