1,013 matches
-
așa de pustiu / astăzi aceste cărți ce-mi subvenționează/ existența vor coborî în stradă să mănânce/ vehicule și oameni / astăzi în beatitudine și umilință/ te-am invocat două cârtițe au venit/ și au lucrat până noaptea târziu;/ astăzi mi-am înnegrit fața / din râul din cer s-a prăbușit bunul de/ E. A. Poe/ merge în antreum să-și/ afle materia sufletului...)/ din marea moartă/ din gurile universului/ din macerațiile destinului..." (***). Avatarii instanței auctoriale (de la Bufonul cu "masca și aripa de inorog
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
răzor; și era mare / cât o găleată și zvârlea pe gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște, cum zic, la fel și luna / se înnegrea stingându-se pe-ncetul / și ierburile-i fumegau în preajmă. (Fragmentul XXXVII, vv. 3-16).401 Personajul poemului vede într-o succesiune firească de scene mai întâi desprinderea lunii din cer, apoi căderea acesteia pe pajiște, în final, stingerea ei apocaliptica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai ales dacă dezghețul survine lent. Morcovii sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
20 de mii de țigări în primii șase ani de viață. O altă reclamă arăta portretele foto ale unui copil cu următorul slogan: „Încă nu vorbește, dar tușește foarte bine”. Alte reclame au mers și mai departe: radiografii ale plămânilor înnegriți de negru de fum, gâturi mâncare de cancer, fără a uita un site creat de IMPES (Institutul Național de Prevenire și Educație pentru Sănătate), în care erau arătate cadavre pline de sânge ieșind dintr-o fabrică de țigări. Tutunul ucide
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de iarbă, și râma care se târăște pe pământul umed, și florile din rondul micuț, și cocoșul roșu care e cu ochii pe ele, și câinele meu Rex care e cu ochii pe cocoș!...) Dimpotrivă: pe la doisprezece ani, mi se înnegrise pielea de soare, rămăsesem pipernicit pe lângă ceilalți băieți și eram atât de slab încât mă sufla vântul de colo-colo, ca pe o frunză. Lucrurile s-au schimbat brusc pe la șaptesprezece ani: într-o dimineață de vară, ne-au dus cu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
linia țărmului drept e frântă și dispare sub talazuri uriașe, care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite...". Tabloul romantic al elementelor dezlănțuite imaginat, pictural, de Géricault se reifică brusc sub ochii lectorului: "Din când în când vine un val năprasnic și, urlând, cade asupră-le; luntrea pârâie; oamenii se încleștează de crengi, s-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
subsecvente): "Un birou mare de stejar, cu două fotolii de piele neagră față-n față, ocupa mijlocul odăii. Lângă peretele opus ușii, era un divan îmbrăcat în pluș albastru închis. În dreapta, se afla un dulap enorm, de stejar și el, înnegrit de vechime, cu două uși sculptate ca niște uși de biserică (subl. mea)". În solitudinea încăperii, Costache își amintește de misterioasa hârtie asupra căreia bătrânul era aplecat, scriind, atunci când îl surprinsese moartea. Începe s-o caute, însă n-o găsește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
răzbunarea, într-un tablou de respirație dantescă, precum puține sunt în literatura română: "Trei sute de morți, slăbiți de post îndelungat, dar însuflețiți de o mânie doar celor răposați cunoscută, își ciocneau acolo ciupercile livide ale țestelor și își foșneau veșmintele înnegrite [...] și își holbau orbitele goale, pline de viermi, unii la alții". Armata de revenants invadează, într-un contrapunct canibalistic al erotismului celor vii, satul Badislavilor și-i atacă pe locuitorii săi: "Strigoii năvăleau în tinde, apoi în odăi, unde, sub
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în America. Târgul a fost construit pe un teren vopsit în alb care să contrasteze cu culoarea neagră a orașului Chicago, culoare rămasă după incendiul devastator din 1871. Astfel, zona carnavalescă albă a fost legată prin simbioză de orașul real, înnegrit de fum, alcătuind un tărâm vizual imaginar, care urma să înlocuiască, sau măcar să reprezinte un oraș adevărat. În timpul târgului și chiar și după încheierea lui, Chicago a fost numit Orașul Alb, înlocuindu-se astfel numele și apelativul de Oraș Negru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vasluian: „Resortul organizatoric: este condus de către tov. responsabil Maier Goldenberg care se dovedește neserios în această muncă”. Buluc, una peste alta, acuzele aduse sărmanului responsabil care, probabil, numai cu gândul la CDE și imperialiștii anglo-americani nu era, au început să înnegrească, literalmente, foaia de hârtie bătută la mașină: „...nu respectă instrucțiunile Comitetului Central CDE, nu le aplică și nu le execută întocmai. Raportul său este de mântuială pretextând că nu are timp ceiace este inadmisibil, din această cauză nici resortul nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se relaxează femei tinere, unele cu voalul pe față, altele fără, toată lumea fumînd Marlboro. Și, norocosule vizitator, să nu-ți scape din vedere Holiday Inn, cu fațada sa albastră, cea mai înaltă clădire din orașul necivil, cu pereții găuriți și înnegriți de obuze, cu dușumelele și plafoanele dispărute, un cadavru de 25 de etaje înconjurat de metale torsionate, grămezi de deșeuri și oameni cocoșați scormonind cu speranța să găsească ceva de care să se bucure, iar deasupra lor stoluri de rîndunici
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate lăsa locul unei producții de enunțuri autonome: descrierile mimetice. În general de mare întindere, aceste descrieri introduc operații pe care le vom defini în partea a doua a acestei lucrări (afectarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Încă unul și încă o sută, din toate minaretele se ridica îndemnul spre contemplație ca și cum liniștea dinainte s-ar fi spart în mod necesar în afirmarea unei nevoi tot de liniște. Urcară două trepte, deschiseră o ușă grea de stejar înnegrit la flacără și apoi lustruit. Intrară într-un vestibul lung, alb, în care lumina pătrundea printr-o mulțime de ferestre lungi și atât de înguste încât un om n-ar fi putut intra prin ele. Argatul care-i însoțea mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se afla o femeie hotărâtă, conștientă de valoarea ei, care conducea negoțul cu grâne așa cum o făcuseră înaintașii ei. Spătarului i se părea că într-un fel are în față întruchiparea odăii în care pășise. Tavanul din grinzi de stejar, înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite cu macaturi macedonene țesute cu modele geometrice în diferitele nuanțe de lână seină, jilțurile turcești din lemn de stejar cu încrustații de sidef
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe unchii săi, înțelepții Cantacuzini, că nu este momentul unor dispute pentru moșteniri, oricât de însemnate ar fi acestea. Se uita la cei doi piersici înfloriți nefiresc de roz, în peisajul încă trist al grădinii potopite de frunzele moarte și înnegrite de gerul și de zăpada iernii care abia se sfârșise. Se uita la piersici și nu-i mai zărea, vedea piciorușul durduliu al lui Ștefan așa cum ieșea de sub macat aseară când a intrat la ei cu Marica, să-i închine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unde au mai umblat pașii domniei tale, ca să prindă viață în vopsele călătoria ce-o făcurăm împreună la padișah. Să fie spre aducere aminte! Apa de băut se încălzise, aburul de pe pocale se uscase, șerbeturile neatinse se muiaseră, doar cafelele înnegriseră cu urma caimacului lor buza răsfrântă a felegenelor. Fumul parfumat al narghilelelor amestecat cu cel al lumânărilor, mărea zăpușeala din încăpere, îndeosebi că se ghicea de afară respirația răcoroasă a nopții. Domnul se ridică în semn că slobozește adunarea. Pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lungea neagră pe lespezile de piatră albă ici, colo cu înscrisuri de morminte pe ele. O închise grăbit și când se obișnui cu lumina puțină zări câteva femei cernite, îngenuncheate în pronaosul despărțit de naos prin câțiva stâlpi de lemn înnegrit în foc. Catapeteasma strălucea luminată de cele câteva raze de soare ce se furișau prin geamurile înguste ale turlei văruite. Biserica n-avea zugrăveală cu sfinți și îngeri și pe vremuri așa ceva i se părea un semn de sărăcie, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de soare ce se furișau prin geamurile înguste ale turlei văruite. Biserica n-avea zugrăveală cu sfinți și îngeri și pe vremuri așa ceva i se părea un semn de sărăcie, dar acum văruiala albă scoțând în evidență cele câteva icoane înnegrite de vremi i se părea un semn de puritate. Păși în naos tocmai când din strana din dreapta un bărbat în ițari de cânepă și o cămeșă largă din pânză groasă de in, intonând altfel decât în cântarea grecească cu care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
LUI DIFICILĂ. "SĂ PRESUPUNEM CĂ AȘ PROCEDA CA ȘI CÂND AR FI VORBA DE O CAMPANIE MILITARĂ; ÎN ACEST CAZ, CINE ESTE INAMICUL?", RAȚIONĂ EL. Creierul? Se simți nervos și nesigur. Se apleca cu greu pentru a îndepărta din drum o bară înnegrită de metal. Dacă erau corecte calculele sale, se găsea exact în locul unde zăcuse propriul lui trup. Chiar aici, în urmă cu două zile, personalitatea conștientă a lui Wade Trask, trăind în corpul lui David Marin, se întâlnise cu moartea. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ulterioare, stomacul fiind ca și uscat; crampele care atingeau tendoanele articulațiilor și talpa picioarelor stârneau suferințe atât de vii, încît bolnavul părea a fi pe moarte; ochii își pierdeau treptat puterea simțirii, iar unghiile de la mâini și de la picioare se înnegreau și se încovoiau"16. Dacă cele mai vechi informații de proveniență europeană referitoare la holera asiatică au în vedere tabloul epidemiologic întîlnit pe coasta apuseană a Indiei, aceasta se datorește faptului că acolo au debarcat primii navigatori portughezi, englezi sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de 4-500 căruțași trebuiau să fie sub conducerea unui ofițer care urma să aibă grija lor și a vitelor lor, totuși, în aceste marșuri de transporturi, nu gradele, ci Dumnezeu avea grija lor, Îmbrăcați numai în cămăși, plouați, obosiți, nespălați, înnegriți de praf, nebăuți și chiar nemâncați, acești martiri m-au impresionat mai mult, căci m-am convins că ei au avut privațiuni mai mari decât trupele"551. De multe ori, revizia antiepidemică aplicată acestor necăjiți căruțași era foarte superficială sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
treacă. Se ridica apoi, răspândind un miros dulce de vară. Coada șoricelului, mohor, albăstrele, coada calului, traista ciobanului, pătlagină, cicoare, troscot. Toate se scuturau de picăturile de rouă și reveneau la viață, rămânând să se uite după lemnul vechi și înnegrit de vreme, care venea din urma piciorușelor. Rămâneau apoi scăldate în razele timide ale soarelului care se lupta să-i ia locul surorii lui, după o noapte în care strălucise mai frumos ca niciodată. Cele două piciorușe călcau greu, obosite
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de-acum în grupul de la fereastră. Vera îl cercetează cu încetineală. De cinci, șase sau șapte ani înfățișarea soțului a rămas aceeași, nu s-a schimbat, în vreme ce chipul ei s-a tot ascuțit și s-a uscat și s-a înnegrit. Blândul Manole, cu figura lui calmă, comună. Diavolul nu mai izbutește azi decât acest travesti ? Scund, subțire, cu umeri osoși și pasul mărunt, banalitatea răbdătoare, ca o fatalitate, să ne îngroape blând pe toți, pustiul obișnuinței care rulează lent, extrem de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mii de ghimpi, care-i înțepau inima din ce în ce mai dureros. Cotitura rămase în urmă. Șoseaua cobora într-o groapă largă, cu fundul de livezi și ogoare. În mijlocul gropii, ca un smoc de păr pe o chelie de perucă cu marginile răsfrânte, înnegrea o braniște. Mașina parcă nici nu mai atingea pământul... Plutonierul se uită iar înapoi, repede, crezând că locotenentul va porunci să micșoreze iuțeala. Apostol nu vedea nimic... Panglica sură, copacii braniștii... În câteva clipe automobilul înghiți cele patru sute de metri
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care acuma pășea mai repede și cu mai multă siguranță. În pădure drumul era larg, bun și cobora blând. Peste câteva minute cotiră după o coastă. Printre tulpinile rărite licăreau puncte sfioase de lumină gălbejită. Ici-colo, ca niște bivoli culcați, înnegreau colibe pe jumătate în pământ și mascate cu găteje și crengi. O santinelă cu arma întinsă ceru parola și Varga îi zvârli din mers un cuvânt. Dintr-un adăpost, așezat chiar la marginea drumului, se auzea un adevărat concert de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]