723 matches
-
și dați-mi Împărtășania, ca să nu ajung În iad. — știi cine sunt eu? Întrebă brusc călugărul. — Sigur, sunteți călugăr, părinte, doar se vede. și nu unul oarecare. Sunteți un călugăr Învățat, poate chiar un epis cop. Preotul la care am Înnoptat acum câteva zile spunea că pe aici sunt multe mânăstiri bogate, unde s-ar putea să gă sesc de lucru. Chiar m-a lămurit cum să ajung la una care se află prin apropiere. și eu, prostul de mine, i-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe celălalt mal al Rinului. După ce pregătirile se isprăviseră, soața ministerialului mai trecu o dată, ca orice bună gospodină, prin sălile Împodobite și pe sus, În cămăruța din turn, unde obișnuia stă pânul să doarmă totdeauna când, după vânătoare, binevoia să Înnopteze la casa slujitorului său. Totul era În deplină rân duială și Rishawa fu mulțumită. Îi mai rămăsese să aștepte semnalul din corn, care anunța sosirea oaspeților. Atunci ea, Rishawa, cobora câteva trepte de pe terasa Înaltă, Împreună cu părintele Anselm, duhovnicul și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai departe, tocmai bine să ajungem În zori la Întâlnire. — Unde? Întrebă unul din ortacii săi. — La Sfântul Petru, ce, nu cunoști locurile? Doar ai mai făcut drumul acesta! — De ce nu călărim atunci mai departe? Întrebă un altul. Am putea Înnopta la călugări, În loc să stăm aici În frig. și-am găsi acolo și un păhărel de vin! — Cine ți-a spus că mergem la mânăstire? se răsti Hugo. Tare-ai mai vrea să mănânci și să dormi bine și să iei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai puternic și mai Înțelept decât toți oamenii la un loc și, așa cum hotărăște El, așa se face. Văzând că nu poate afla nimic, Adelheid se gândi să plece cât mai era Încă lumină. După-amiaza Înainta și aici nu putea Înnopta. Dacă vine Bodo, spuneți-i că l-am căutat, că sunt Îngrijorată și că am nevoie de ajutorul său. Mâine vin din nou. Să mă aștepte. Sihastrul o binecuvântă și se Întoarse Îngândurat În chilia lui. Ultimele raze ale soarelui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ce spun. Eu sunt un impulsiv, mi ar sta bine să rătăcesc În căutare de aventuri. Mi-ar plăcea să fiu un cavaler pribeag, și nu un cap Încoronat. Urăsc diplomația, ambasadorii și ceremonialul de la Curte. Mi-ar plăcea să Înnoptez sub cerul liber, cu spada la căpătâi, fără o suită de lingușitori În urma mea. Să călăresc prin păduri, să pot spune ceea ce simt, așa cum fac cu tine acum, fără să-mi măsor cuvintele. Să-i apăr pe cei nevoiași. Ducele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
deșert, prizonier În mașină. Recunoaște și el că salvarea stă numai În venirea de la orașul apropiat a unui camion de depanare și asta În cursul dimineții. Nici vânzătorul de benzină nu-i poate fi de folos. Plecăm mai departe și Înnoptăm la Flagstaff. A doua zi vizităm canionul diavolului (Canyon Diablo), nu departe de orașul Winslow. Acest canion e circular, cu un diametru de 1.500 metri și o adâncime de 180 metri. El reprezintă de fapt o imensă groapă, produsă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
părăsim America. Dacă ni se Întâmplă ceva pe aici? Dacă am o pană serioasă? Dacă rămân fără bani? Și În fața mea mai am o distanță imensă, plus rămânerea la Washington D. C., capitala Uniunii. Ne continuăm drumul prin Pecas, Midland, Înnoptăm la Big Spring, iar În ziua următoare prin Sweet Water și Mineral Wells ajungem la Fert Worth, oraș mare, modern, cu tendințe de zgârie nori și cu o populație de 120.000 locuitori. Deși e 5 Septembrie și suntem În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Weisst man was das bedeuten soll? Man gibt die Rosen allein Man gibt sich selber, selber dreins! Se dau trandafiri În Tirol / știți ce Înseamnă așa ceva / nu se dau numai trandafiri / se dă pe el Însuși cu ei! S-a Înnoptat și plouă. Ne pomenim deodată În fața frontierei germane. Polițistul mă liniștește. Înainte de a ajunge la Salzburg trebuie să fac 30 km prin Germania, fără viză specială. Mă asigură că pecetea lui mă ferește de orice Încurcătură la ieșirea din Germania
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
urmă nu mai știe nimic. La Oradea Încărcăm bagajele. Mașina e plină până la refuz. Lam așezat pe vameș În fund, Îngropându-l Între cărți și păpuși. Noroc că nu plătim și pentru ele ceva. După Cluj și Câmpia Turzii s-a Înnoptat. Într-un loc unde se repară șoseaua era să dau Într-o groapă, În fața căreia nu era nici o avertizare. Am frânat brusc și am rămas În plină noapte cu farurile stinse. S-au ars siguranțele, declară vameșul cu aerul unui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
spiritual și captivant, și mai ales doamnele sunt complet acaparate de el. Fără jenă, el își îndreaptă farmecele către tânăra logodnică, ce nu este, de altfel, întru totul fermecatăde logodnicul său corect și plictisitor. În cele din urmă, întregul grup înnoptează la un hotel. La miezul nopții, tânărul străin vine și ia tânăra logodnică, o duce la o barcă ancorată lângă ponton, apoi, de-a lungul luciului lunii, până în insula fermecată. Deși nu se spune, știm deja ce reprezintă tânărul străin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-și clătească ochii dimineața, adunau la fiecare oprire zăpadă într-o găleată, și ea ruginită, o lăsau să se topească și o împărțeau cu cealaltă familie din vagon, care mergea tot la Brăila. — Zi-mi, Doamne, zi-mi că nu înnoptăm aici, a șoptit Virginia apăsat, cu mâinile ei zdrențuite și tremurânde peste buze, ținute ca pentru o rugăciune. Dar speranțele ei au fost năruite atunci când un pasager mai din față a venit să le spună că ar putea rămâne în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu povești cu gloanțe și sânge. Cristi își întinde picioarele pe scaunul din față al lui Marian, iar Marian și le pune și el pe scaunul lui Cristi, și amândoi se reazemă de geamul rece al compartimentului, în timp ce afară se înnopta peste câmpurile reci și goale ale Rusiei. Cei doi se privesc în ochi și își zâmbesc. Fețele lor sunt schimbate după atâția ani de război. Fețele lor sunt aspre, iar privirile mai reci, ascunzând în spatele lor, în sertare cât mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
al XlXlea. Puritatea acestei păsări, dată de absența fierii, după interpretările simbolice, și funcția ei sacrificială, valorificată în divinații, fac din porumbel călăuza fragilă și diafană, asupra căreia sacrul nu acționează decât la nivel psihedelic: „Veni tocmai hei în colo înnoptat de tot, de l-a fost luat moșul la bătaie, de ce a întârziat așa, dar el a început a se ruga să-l ierte, că nu era vinovat că a dat de grădina Floarei Florilor și a căzut mai încolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
slăbiciunile mele și apoi tuturor, în general, pentru tot ce leam greșit. De pe această culme unde suflă mereu un vânt puternic poți admira până departe Obanos și Puente la Reina, localitatea unde mi-am propus să ajung pentru a înnopta. Merg sub soarele dogorâtor, iar la un moment dat trec în mare viteză pe lângă mine trei pelerini pe bicicletă. Ne salutăm în grabă cu salutul obișnuit ,,Buen camino!” apoi rămân singur doar să-i admir și să mă întreb de ce
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ardă tălpile, să simți greutatea rucsacului, să-ți concentrezi mai mult atenția asupra pericolelor drumului. Obosești, te oprești, bei puțină apă, mănânci fructe uscate, îți mai masezi pulpele picioarelor și apoi pleci mai departe. Parcă localitatea la care vrei să înnoptezi este mai departe decât credeai, îți zici că indicatoarele spun mai mulți km decât sunt în realitate, și totuși mergi mai departe. îți exerciți voința, răbdarea, ignorând durerea din picioare, privești în zare și-ți continui drumul. Cu siguranță și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a egalat, a preluat din nou conducerea și s-a impus absolut meritat, obținând a cincea victorie consecutivă și reintrând în cărți cu drepturi depline pentru locurile de cupe europene. Joi dimineață, delegația băcăuană va pleca spre Izvorani, unde vor înnopta pentru ca vineri dimineață să-și ia zborul către o nouă victorie, în Belgia. ENERGIA: Dragomir, Ciobanu - Florea (8), Kukrica (5), Iacob (5), Apolzan (3), Humberto (2), Novanc (2), Giotoiu (2), Savenco (1), Stojchevski (1), Păiuș, Truică. Antrenor: Vasile Stângă. ȘTIINȚA
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii.” Amator de vânătoare, Nicolachi a înnoptat, într-o iarnă geroasă, la casa unor țărani. Acolo avea s-o cunoască pe Voica. S-a îndrăgostit nebunește și nu s-a dat dus până nu a cumpărat-o, de la tatăl ei, pentru a o lua de nevastă. Povestea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
seama de ceea ce se întâmplă cu mine și ulterior mi-a declarat că se întristase amarnic pentru că în acea zi de duminică până la ora evenimentului nu mâncasem nimic. M-au ținut la Roman de pe la ora 12 până seara când se înnoptase, am fost dusă la Bacău la securitate. Știind că familia (tata, mama și fratele meu, Francisc) a fost arestată și cercetată înainte de mine și că a avut de îndurat m-au prevenit dinainte ce se petrece la securitate. În această
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
clipă, preț să descarce vreo doi călători, și a și pornit imediat, lăsând zeci de oameni pe jos, care înjurau. Printre ei eram eu și Mihai... Resemnați în fața evidenței, ne-am găsit o gazdă chiar în centrul Branului și am înnoptat, răpuși de oboseală. În condițiile de atunci, când existau doar două curse spre Câmpulung, și alea ca vai de lume, întoarcerea cu autobuzul devenea o loterie cu prea multe numere necâștigătoare. De aceea am preferat să plecăm pe jos dis-de-dimineață
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din cînd în cînd, ca să i se mai scurgă sîngele și în picioare. Adusă acasă, găina era împiedicată și pusă în cadă, să nu murdărească prin altă parte. Dacă tatăl nu o tăia chiar în ziua aceea, pasărea urma să înnopteze la ei. Dănuț se ducea pe la ea, să vadă ce mai face. Aprindea lumina la baie și de bună seamă că o trezea, pentru că găina îl privea și mai pieziș ca de obicei. O mîngîia pe cap, se juca apoi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spun opinia mea sinceră o ceremonie cu Eric este pierdere de vreme și le dau detaliile lui Jorge. Seara mă întâlnesc cu Cindy care sugerează să mergem în excursie către Laguna Albastră a doua zi. Vom pleca dis de dimineață, înnoptăm la un han pe malul lagunei și explorăm o zonă unde Cindy se gândește să cumpere niște pământ. Între timp englezoaicele au vorbit și cu Udita și s au răzgândit, nu mai vor să facă ceremonia cu Eric din noaptea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dorit să ajung momentul ca să trăiesc fără Ceaușescu și iată acest moment trăit la cota cea mai înaltă a bucuriei și de atunci au trecut destui ani... La București fiică-mea trăia de câteva zile sub tensiune, urmărită, nevoită să înnopteze pe la prietene spre a nu fi ridicată. Chiar în noaptea 21/22 decembrie, cu spaimă în suflet telefonează colegelor din Bârlad. Una singură răspunde buimacă de somn și nu înțelege ce vrea Mariana. Atunci a explodat și ea spunând cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mașina și ne duce la locuința ei, urmând să sărbătorim Paștele catolicilor, aflat atunci cu o săptămână înaintea celui ortodox. O atmosferă ca de Paști, voie bună, confort și stimulent al gândurilor înaripate!... Aproape n-am știut când s-a înnoptat, după care, cu aceeași mașină Alieta ne-a dus la locuința fiicei mele... Din ziua următoare, însoțit de ghidul meu drag, încep să cunosc Parisul cu minunatele și neasemuitele frumuseți! În jurul meu văd o altă lume, o lume eliberată de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să las de-o parte gustul amar și să-ncep a mă gândi la rolul pe care trebuie să-l interpretez. Viză Consulatul Greciei Sâmbătă 15 iulie 1995 Ora 16.30 - plecare din Iași Ora 20.00 - spart parbrizul - Focșani - înnoptat la Popasul Căprioarei - două camere (26000 lei camera). Duminică 16 iulie 1995 Ora 6 - dimineața - talcioc - căutăm parbrizul (n-am găsit). Ora 8.30 - magazine - Focșani - am găsit parbriz. Ora 10.00 - sat Garoafa - montat parbriz. Ora 10.30 - plecare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o seară românească, iar joi, 10 iulie, cu ajutorul lui Dumnezeu, am părăsit patria mamă, îndreptându-ne vertiginos, speriați, mirați și entuziasmați spre vestul „sălbatec”. Ungaria am traversat-o în plictiseală, deoarece este o țară lipsită de pitoresc. Am dorit să înnoptăm la Balaton, dar am fost deranjați de faptul că în momentul în care vedeau pașapoartele de români, recepționerele urcau de 2-3 ori prețul spus inițial, când credeau că suntem nemți sau de altă naționalitate (în afară de cea română). Deși Liviu era
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]