265,125 matches
-
cînd cu particularizări - de exemplu "buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
brunet", răspîndit cel puțin ca nume propriu de familie (o discuție amănunțită, cu multe informații, asupra numelui se găsește în N.A. Constantinescu, Dicționarul onomastic românesc, 1963, p. 230). Adjectivul (și substantivul) caraman, cu sensul "(om sau animal) negru" a fost înregistrat de Fr. Damé, la sfîrșitul secolului al XIX-lea; îl regăsim azi, ca regionalism, în Noul Dicționar universal al limbii române (Editura Litera Internațional, 2006): "despre vite", "cu părul negru". Revenind la împrumutul din rusă, e de presupus că acesta
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
și expresiv. Varianta mai apropiată de etimon s-a păstrat în derivatul caramangiu "hoț de buzunare" (format probabil în română cu sufixul de agent de origine turcă -giu), paronim cu turcismul carmangiu (împrumutat, conform Dicționarului explicativ, din tc. dial. karmanc), înregistrat de dicționarele noastre cu sensul "măcelar". Carmangiu și mai ales carmangerie sînt destul de frecvente în limba actuală; mai ales în terminologia profesiilor și a tehnologiilor alimentare (,bucătar, cofetar, patiser, vânzător, măcelar, carmangiu"; "se organizează cursuri de carmangii" (carmangerie nu apare
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
în care se prepară și se servesc specialități din carne" - " ci și ca termen general pentru prelucrarea produselor din carne, în sintagme de tipul: "echipamente carmangerie", "spațiu producție carmangerie" "produse de carmangerie" etc.). În DEX, cuvîntul argotic caraiman nu e înregistrat, deși e unul cu oarecare tradiție. Cea mai veche atestare (în forma caraman și alături de caramangiu) pare a fi cea dintr-un articol de la începutul secolului al XX-lea: V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21 nov. 1906
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
viața de pușcărie", în Dimineața, 21 nov. 1906. Cuvîntul apare citat în foarte multe articole și studii din anii '30, cînd circula mult în mediul argotic: "Trîntește laba în caraiman și scoate cuțitul" (Ciureanu 1935); printr-o extindere metonimică, apare înregistrat și cu sensul de "pungă cu bani, portofel", adică de conținut al buzunarului: "I-a cardit caraimanul și moara" (Vasiliu 1937; moară fiind o metaforă argotică pentru ceas). Termenul intră adesea în expresii, astăzi destul de cunoscute, cu sensul "a fura
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
puțin fixe, dar cu sens similar: "Ce făcurăți, nene, ați scăpat mâna în caraiman???", gardianul.ro - comentarii 5.05.2006; "nu-și dau demisia nici când sunt prinși cu mână până la cot în Ťcaraimanť" (old.revistapresei.ro). Caramangiu a fost înregistrat și de Arghezi, în Poarta neagră (1930): "E Ťcaramangiuť, definesc doi pungași de buzunare" (p. 316) și a fost foarte mult folosit de E. Barbu în Groapa, cu un sens lărgit: "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
aude, nu problematizează pentru că nu acesta este rostul lui și, în general, habar nu are ce se așteaptă de la el în legătură cu Nelu. Nici cei de la Tehnica Operativă nu dau semne că ar ști ce caută. Job-ul lor este să înregistreze convorbirile telefonice (în unele cazuri nu numai cele telefonice) ale unei persoane și să realizeze transcriptul respectivelor conversații. Firește, pentru operator, ca pentru orice neavizat, această muncă presupune o imensă pierdere de vreme, multe dintre filele aflate la dosar fiind
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
căreia ființa "torturată" se simțea totuși foarte bine: "Și, deci, viața mea care ar fi trebuit să nu-mi priască datorită atîtor șicane, a fost, totuși, îmbătătoare prin faptul că - paradoxal - mă simțeam și mă comportam ca o ființă liberă, înregistram temperatura bucuriei în fața naturii, a artei, a creației proprii, a iubirii, a jocurilor de tot felul (homo ludens)". Ceva nu e în regulă. După cum e puțin credibilă, în gelozia-i partinică, poeta care a beneficiat de avantaje la care nici
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
cunoscuți, care au avut sprijinul Academiei regale Suedeze, iar alții nu intră în acest joc de loterie literară". "Ingineriile politice", ca și alte ingerințe ce-au apăsat nu o dată asupra Premiului Nobel, reies suficient de clar din lista premiaților care înregistrează nume precum Eyrind Johnson, Wole Soynca, Natjib Mahfuz, Kenzaburo Oe, Seamus Heaney, Gao Kingjan,V. S. Naipaul, "scriitori extratereștri, în compania cărora nici Lucian Blaga, nici Liviu Rebreanu, nici Tudor Arghezi (...) nu cred că s-ar fi simțit prea onorați
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 . 1 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constantă, 1993, p. 54, "Epoca sfârșitului metafizicii, așa cum o profetizează Hegel, cum Nietzsche o trăiește și cum Heidegger o înregistrează". 2 Rorty, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană, Eseuri filosofice, vol. 2, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, p. 205, nota 22, "...e posibil ca ironia fiecărei generații să devină metafizica generației următoare. Metafizica este, ca să spunem așa, ironie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
îngrijiri paleative. Genul feminin este mai puțin reprezentat în specialitățile chirurgicale, în special neurochirurgie și chirurgie cardiovasculară. Psihologii și sociologii apreciază că în propria accepțiune femeile au tendința de a-si minimaliza calitățile de leader sau organizator. Ultimele decenii au înregistrat progrese, dar și constrângeri în gestionarea resursei umane în domeniul medical. În spitale au fost introduse norme noi în paralel cu diversificarea tipurilor de activități. Pe de o parte, achiziționarea și utilizarea unei aparaturi din ce in ce mai performante a necesitat angajarea unui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
obstacole pe parcursul formării noilor generații de cercetători. Un prim obstacol este cel financiar. Conform statisticilor, sursele de stat sau private de finanțare ale cercetării sunt în scădere. În mai multe țări dezvoltate bugetele alocate au crescut până în 2010, când au înregistrat un platou și apoi au început să scadă. Bugetele prezidențiale, aprobarea programelor fellowship, au diminuat, în paralel cu reducerea numărului de granturi de cercetare acceptate pntru finanțare. Deși bugetele de finanțare au stagnat, numărul de doctoranzi a crescut (numărul de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
specializare postuniversitare, examene de verificare a cunoștințelor teoretice și practice organizate de societățile profesionale 11. În paralel, sunt discutate inegalitățile de gen care caracterizează activitatea academică și de cercetare medicală. În mod tradițional, istoric și fiziologic, cariera universitară și academică înregistrează mai multe discontinuități în cazul genului feminin. Timpul alocat profesiei va fi de multe ori diminuat după căsătorie, în perioada apariției și în primii ani de creștere ai copiilor. După căsătorie, migrarea profesională va fi favorizată în cazul genului masculin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
le face o imagine negativă, dar efectul este total opus". În următoarea perioadă apare "generația sputnică", caracteristică pentru sfârșitul anilor '50 și începutul anilor '60. "Societatea comunistă și cea occidentală devine sincronizata pentru prima dată, apare o antibirocrație și se înregistrează un mare avânt tehnologic". Ulterior se dezvoltă stilul "blatniak-șanson" sau muzică pușcăriașilor. "Muzică cântată de aceștia este una care se cântă la chitară, oamenii cântă, nu neapărat politică, ci povești. Acest fenomen începe să aibă căutare în spațiile semipublice, unde
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vieții altora, așa cum au fost epurările din anii 1934-1938 care au vizat membrii de partid. O altă concretizare a fricii a fost atenția tot mai mare pentru aparatul propriu de securitate. În ciuda faptului că asupra lui Stalin nu s-a înregistrat nicio încercare de asasinat, frica unui tiran a căpătat proporții patologice: de pildă, pentru deplasarea la Potsdam (iulie 1945), Beria a organizat un "dispozitiv paranoic de securitate", cel mai minuțios din istorie: în afară de gardă personală ce numără 900 de oameni
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Manolescu consideră fotografiile adevărate "studii de fizionomie și caracter". Vizitatorii expoziției (amenajată la etajul muzeului și ocupând săli vaste, cu o rezonanță solemnă), au prilejul să constate ce bun cunoscător și observator al psihologiilor este, într-adevăr, Ion Cucu. El înregistrează nu gesturi sau expresii întâmplătoare, nesemnificative, nu caută pitorescul în sine, ci surprinde momente în care scriitorii sunt ei înșiși. Lipsește, din colecția sa de fotografii, senzaționalul ieftin (la modă în presa de azi), lipsește umorul batjocoritor (și el la
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
mai are cu ei Biserica Ortodoxă? Nu intervine aici și un calcul, deloc religios și cîtuși de puțin nevinovat al B.O.R. ? O parte, nu se știe cît de mare, dintre eventualii candidați la acest nou tip de căsătorie, sînt înregistrați ca practicanți ai cultului ortodox. Dacă li se refuză oficializarea relației, Biserica Ortodoxă n-are nici un motiv să le închidă ușa în nas. Ei rămîn ortodocși, contabilizabili ca atare și la viitorul recensămînt. Dacă, în schimb, statul admite să-i
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
din îngăduință "umană", drept adevăruri neadevărurile cunoscute și să admitem, cu aceeași îngăduință, motivele lor. Excluzând din aserțiunile celor trei condeieri despre procesul revistei Facla cu Regele Carol I, intenția neonestă, rău-voitoare a falsificării, falsul, totuși, rămâne fals, nu numai înregistrat pe o casetă video (dacă nu va fi fost ștearsă ori distrusă), ci și scris, tipărit. Iar sursa lui este blestemata plăcere a unora de a vorbi și chiar de a scrie pe neștiute, ori luându-se după zvonuri sau
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
lansează zvonuri, conspirații, este victimă a firii "întortocheată și fantasmatică, imaginativă până la delir și vagantă, paranoic de curioasă și de bănuitoare, versatilă, glisantă, inextricabilă, persecutată de scenarii apocaliptice". Reciproca este valabilă pentru că Cesar personajul este un narator secundar care-și înregistrează scenariile, experiențele. Ambiguizarea instanței narative este evidentă, vocea narativă aparține simultan unuia și aceluiași autor. Autorul real complică dilema întrebându-se: "Dar cine este autorul? Eu, autorul (sau el, autorul...) am început cartea compunând un personaj care este prins într-
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
sau mai puțin metaforice. În același timp, cuvîntul brand - cu avantajul unei grafii perfect asimilabile și al unei pronunții destul de ușor de adaptat - a produs o întreagă familie lexicală, în jargonul profesional și în stilul colocvial. În DOOM (2005) e înregistrat un substantiv neutru brand, cu pluralul branduri și cu o pronunțare corespunzătoare scrierii. De fapt, e vorba de alt cuvînt, preluat de lista DOOM-ului direct din DEX: un germanism militar, cu sensul "aruncător de mine" (din numele propriu Brandt
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
logica decât cu literatura. Toată lumea știe că Hitler a ocupat Cehoslovacia în 1938 și că al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către armatele aceluiași personaj sinistru. Sunt date strict istorice pe care le înregistrează orice manual. Ele revin adesea și sub condeiul scriitorilor și s-ar putea zice că sunt lucruri banale, de domeniul evidenței. Or, este și nu este așa. Memorialistul receptează evenimentele în alt fel decât istoricul. Rațiunea se dublează acum cu
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
pe coame înverșunate Zbor fără văzduh - fusese ferecat cînd dorințele treceau în baloane de săpun Fiecare fir de nisip din Bisericile Creștine pictate și cioplite în stîncă la Goreme se mișca în alt sens Simțurile au fost hărăzite pentru a înregistra dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit și început Iubirea pe care o doriseră o viață zăcea în miezul omătului Cînd miraje revărsate din Palatul Topkapî
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
moment în care politicul își dă mereu în petec. Bucureștiul era împînzit de cîini înfometați, maidane de gunoi găseai la tot pasul, circulația pe străzi era infernală, lumea se călca în picioare prin troleibuze. În vara lui 2000 s-au înregistrat 44 grade Celsius, ți se înmuia asfaltul sub picioare, în iarna lui 2000 săptămîni întregi mergeai pe gheață ca pe ace. Cînd ajungeam la birou, nu voiam decît o cafea și să pot să protestez împotriva agresiunilor străzii. Carnetul de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
presiunea luminii emise de steaua/ centrală, aici e/ buba". Colaje ce surprind o dereglare perversă a lucrurilor, o întoarcere pe dos a rodniciei încăpute pe mîna absurdului. Dar poetul, totuși? Ce spune oare poetul care are îndeobște aerul de-a înregistra un basm al groazei, rostit "de o străină gură"? Parte a degringoladei generale, conștiința i se apără prin nerecunoaștere, prin lepădare de sine. Eul nu-și mai dorește identitatea, retrăgîndu-se în regnurile inferioare, implorînd pronia cerească să-i accepte regresiunea
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
afecțiunile dermatologice. Am prelucrat statistic datele de la 16 pacienți cu tiroidită autoimună, internați pe parcursul lunii martie 2011, în Clinica de Endocrinologie a Spitalului de Urgență Elias, în scopul decelării asocierii patologiei dermatologice, celei autoimune tiroidiene. În grupul analizat, s-au înregistrat următoarele manifestări cutanate prezente în contextul bolii autoimune tiroidiene: tegumente infiltrate (1 pacient), paloare tegumentară (2 pacienți), xeroză cutanată (2 pacienți), micoze (1 pacient), eczemă (1 pacient). Cuvinte cheie: tiroidită autoimună, boala Graves, tiroidita Hashimoto, mixedem autoimun, manifestări cutanate. INTRODUCERE
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]