669 matches
-
slab, mai slab decît îl credeam eu.) Un capăt din cartonul depozitat pe clădirea vecină e rupt și purtat de vînt cu zgomot pe deasupra noastră. Mă uit după el și mi se pare că zăresc stelele. Ce zici, s-a înseninat? întreb eu. Așa s-ar părea, zice Vlad, uitîndu-se în sus. Ce ai de gînd, întoarce el privirea spre mine, chiar te căsătorești cu Livia? M-ai întrebat și dimineață. De ce? Livia e o femeie practică, Mihai. Crezi că de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care avea o adevărată pasiune pentru aceste flori albastre! Floarea a ajuns la mormânt, iar bulbul îngropat în fața casei noastre rodește în fiecare an și dăruiește aceeași floare bogată ființei care a dat naștere fiicei mele și care mi-a înseninat viața timp de 43 de ani. Mă voi opri aici cu relatările, nu înainte de a-mi exprima anumite păreri asupra vieții mele obișnuite și a lumii în care am trăit. Câteva cuvinte despre examenele de admitere la liceu. Din 1959
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
discretă și liniștită ca fluviul pe care plutim, apusul de ieri va rămâne închis în sufletul meu ca unul din cele mai frumoase și liniștite momente ale vieții mele. Pornind de jos (la bază fiind socotit Nilul), până spre cerul înseninat cu Crai Noul cel mai perfect văzut vreodată, parcurgi mai multe planuri de culori și forme pe orizontală - malurile albe, linia orizontului roșie, apa verde - sau pe verticală, palmierii, proiectați pe orizontul de foc. S-a pogorât asupra tuturor o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
celor care și-au dat viața pentru a-și apăra fanatic credința și tradițiile, Petru, copilul-țar Încoronat, pășea Încet, dar sigur, Înspre un viitor al modernizării și al „intrării În Europa“. În mod neașteptat, lucrul la această operă m-a Înseninat: m-am simțit atins și inspirat de armoniile complexe și de vibrațiile cutremurătoare ale polifoniilor ortodoxe. Aveam impresia că ieșeam dintr-o lungă hibernare sufletească și mă bucuram de prospețimea aerului primăvăratic. Dar, după atâtea proiecte unul după altul, eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Valea! Zău, nea Dumitre, ia-mă și pe mine... se milogește el. Nu ț-am spus?! se răsucește Dumitru să-i ardă una după ceafă, dar n-apucă să dea, rămâne cu mâna ridicată trăsnit de un gând ce-l înseninează. Fă-te-ncoa! Mă Petrică! Batem palma! Te iau tovarăș! Mă iei?! țopăie de fericire Petrică. Dumitru îi șoptește ceva la ureche și Petrică o zbughește după casă. Savastița iese cărând un sac cu merinde. Dumitru se face a ațipi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în cupa cu vin... Ștefan ia paharul... Varsă vinul... Îl lasă să cadă și calcă pe cioburi: Iartă-mă Maria... o imploră și îi strânge mâinile. Promite-mi că n-ai să mai... Îmi promiți? o întreabă rugător și se înseninează când vede că Maria își șterge lacrimile și dă din cap. Și... și mergi la Hotin... Promiți?... Te rog! îi spune din nou cu speranță, privind licărul de bucurie se aprinde în tristețea lacrimilor ei. E bine Maria... Ești cuminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
13-15 februarie 1945 făcând să dispară, sub ruine, comori arhitectonice seculare. Unele aveau să fie restaurate de autoritățile RDG-ului Semper Opera, Palatul Zwinger... -, altele de autoritățile Germaniei reunite printre care cunoscuta Frauenkirche. Meditând la aceste tragice întâmplări, m-am înseninat amintindu-mi că aici, în 1785, Schiller a scris versurile "Odei bucuriei", astăzi Imnul Uniunii Europene! Dacă hoinărind prin Dresda nu aveai norocul să te întâlnești cu Schiller, prin perioada 1985-1990, puteai să dai nas în nas cu un personaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
populare dintre liberali, proaspăt și voluptos maculată. Mă întreb, oare am deprins ceva mai mult discernământ legat de principiul proporționalității în privința responsabilității moral-politice? Dacă mă gândesc la rezultatul alegerilor trecute, perfect anapoda față de mesajele unor mass-media larg-cumpărate și obediente, mă înseninez gândind că electoratul este mai moral și mai inteligent decât politicienii pe care îi votează, pescuindu-i, volens nolens, din balta încă bine închisă a clasei politice românești din care, iată, acum cresc neonuferii. Text publicat în 22, 15-21 august
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cloacelor și pierzania sufletelor fiindcă a concurat în încrederea românilor cu Biserica și armata, a confiscat toată moralitatea și a făcut-o praf. „Femeie, ne-ai amăgit sufletul, cu vorbele tale pline de lapte și miere,păcălindu-ne să ne înseninăm, să zâmbim fericiți la soare, la o rază de speranță fiindcă am crezut: „În sfârșit, iată omul!” sau „Tot femeia până la urmă». Mizeria ei morală, mascată sub trandafiri, pute. Ea a făcut să ne pută totul și, din cauza ei, noi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Plouă, - plouă. De acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski apare invadat de psihoza de persecuție. Poetul e sub trăsnet, lovit, sfâșiat. Aci el jură răzbunarea cea mai cruntă veacului, aci, resemnat la ideea destinului fatal al oricărui poet, se înseninează și se abstrage. Nu mai este un "poet" răstignit, este Poetul, Geniul neînțeles de contemporani. Fără profunditate, Macedonski ar fi un cabotin ridicul, plin însă de o vibrație de sine adâncă el își compune o mască tragică de o extraordinară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmărit adese, Iluminat de gânduri nespuse, nențelese... Setea euforică de a trăi e în continuarea liricii lui Macedonski, însă cu ondulații mai diafane, potrivite anemiei blânde a ftizicului: Privește!!... Cerul semănat cu stele - Chip purtător de zâmbet și de vise - Înseninează pământești abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tragic dintr-o înșiruire de imagini și metafore vesele: „Dac-aș fi aproape de tine, mi-ai întinde cel puțin vârful piciorului să-l sărut și poate m-ai ierta, dar așa, neavând altă cale de a te face să te înseninezi decât un condei și o coală de hârtie, desper de a te putea desmânia. Aștept telegramele Havas ca să scriu iar, să scriu de meserie, scrie-mi-ar numele pe mormânt și n-aș mai fi ajuns să trăiesc. Căci a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care simțămintele noastre își găseau mulțumire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
evita crima, pe care nimic nu a mai putut-o opri, în cazul altor biserici, în timpul din urmă. în pridvorul cu coloane al Bisericii Crețulescu, sus în stânga, într-un colț boltit, este Hora domnițelor, una din acele imagini care te înseninează ori de câte ori le contempli. Intram adeseori pe vremuri, în această liniștită tindă, în care zidul Bisericii în jurul porții te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată, în această seară de vară, în timp ce ultimele raze de soare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Să nu idealizezi. Dacă ar trebui să lucrezi, să trăiești viața zilnică, ai Întâlni repede și viclenia, și răutatea, și invidia”. Berlinul mă avantajează, probabil: nu sunt silit să descopăr rutina, pot căuta doar potențialitățile. * „Sperăm că v-ați mai Înseninat după zbuciumul dinaintea plecării și că va fi un an terapeutic”, scrie prietenul din Italia. „Situația este mai rea ca Înainte. Mama nu mai vede deloc. Are dese accese de anghină pectorală. Ca să fie dusă din pat până În baie durează
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
60 și, parțial, și ulterior. Mi s-a părut distant și stânjenit. Am presupus că, așa cum se Întâmplase deja În alte cazuri, identitatea mea românească nu era neapărat o recomandare favorabilă. Nici eseul Felix Culpa despre Mircea Eliade nu-l Înseninase, probabil, amintindu-i episoade și Întrebări nerezolvate din propria biografie. Micul dejun pe care l-am luat Împreună s-a limitat la fraze mai curând convenționale, așa că nu am făcut uz de numărul de telefon pe care mi-l dăduse
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că fusese, de fapt, o acțiune premeditată, persistentă, din start până la podiumul festiv? În plin asediu, impostorul nu Îndrăznea să apară gol În fața mulțimii. Aștepta o ambianță mai calmă. Între timp, au mai trecut câțiva ani. Cerul nu s-a Înseninat cu totul, dar amânarea nu se mai justifică. Nu mai sunt prea tânăr, amânările devin riscante. Mi-aș Îngădui, totuși, un ultim ocol. Nu o amânare, doar un ocol. Cititorul va Înțelege că este, de fapt, parte a confesiunii. * În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În Noul Babylon, musafirul se simțea totdeauna acasă, fără nici una dintre crampele antiamericane ale atâtor intelectuali europeni. Dacă la Paris descoperisem vivacitatea sa latină, la New York poetul Îmi părea o variantă europeană a americanului stenic și eficient, a cărui prezență Însenina, instantaneu, ambianța. * Recent, pisica fără vârstă și fără moarte din lirica lui Michael s-a desprins din rama Însorită a ferestrei unde Își toarce Înțelepciunea, pentru a-mi șopti că limba română este invitată să participe la neașteptata și neverosimila
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
când cu vocea lui răspicată spunea: Nicolae Totu este însărcinat cu formarea frăției de cruce legionare în Bucovina. Spre seară ședința s-a isprăvit. Am ieșit câțiva camarazi în oraș. Am vizitat Universitatea, Grădina Copoului, Biserica Trei Ierarhi. Cerul se înseninase și un amurg de toamnă târzie cobora peste orașul poleit de soarele palid. Până departe împrejur se vedeau toate dealurile Iașului. Lumina roșiatică a apusului se împreuna cu trecutul evocărilor istorice, și se arunca în forma unui lințoliu peste prezentul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dreptul să ies din casă decât după ce se înserează și în zilele înnorate, va trebui să am mare grijă când mă îndepărtez de dealul de vest. S-a mai întâmplat să ies din casă pe timp înnorat și să se însenineze fără veste, sau să mă prindă o ploaie torențială când mă așteptam mai puțin. Colonelul îmi prezice timpul probabil în fiecare dimineață și aproape întotdeauna îl nimerește. — Să stai liniștit când îți spun eu că nu plouă. Cunosc foarte bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Uneori veneau și turturele. Se așezau pe câte o creangă și apoi își luau zborul. Era un du-te-vino permanent. Știai că păsările sunt foarte sensibile la ploaie? — Nu știam. Când ploua sau se înnora, nu veneau la camfor. Cum se însenina, erau iar toate prezente. Și ciripeau foarte vesele. Așa își manifestau ele bucuria că s-a terminat cu ploaia. Apăreau la suprafață și insectele. De aceea mi-e încă atât de clară în minte vremea din ziua aceea. — Ai stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Bineînțeles că m-am întristat și m-au podidit lacrimile. În timp ce plângeam, mi-aș fi dorit să mă îmbrățișeze cineva. Dar n-avea cine. Mă simțeam singură pe lume. De aceea stăteam în pat și plângeam. Între timp s-a înseninat, apoi s-a întunecat și n-am mai văzut nici o păsărică. Nici nu aveam cum să-mi dau seama dacă mai ploua sau nu. În seara aceea mi-a murit familia. Mi s-a spus mult mai târziu. — Ce-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ei. De ce trebuie să sufere atâta? — Asta le e soarta. Așa le-a fost scris, spuse bătrânul. E rândul tău. N-ai cum să câștigi dacă nu-mi iei Nebunul. După ce-a nins neîntrerupt trei zile, cerul s-a înseninat brusc. Razele soarelui își trimiteau lumina sclipitoare peste orașul înghețat. Se auzeau grămăjoare de zăpadă căzând de pe crengile copacilor. Ca să evit lumina aceea puternică, am tras perdelele și m-am închis în casă. Se pare că nu aveam însă nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că un asemenea amănunt este extraordinar de bine surprins în romanele lui John Updike. Următoarea melodie a fost Early Autumn a lui Woody Herman. Ceasul de deasupra mesei din bucătărie arăta șapte și douăzeci și cinci de minute. Luni. Cerul s-a înseninat de parcă ar fi tăiat cineva norii cu un cuțit ascuțit, numai ca să-i facă să dispară. Nu era deloc o zi rea pentru cineva care-și lua rămas bun de la viață. Am fiert apă într-o oală, am scos niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
proză emoționantă, plină de vibrație, fără urmă de patetism. Ascunsă sub evenimentele cotidiene, esența tragică a momentului este prezentă și în povestirea Lastovicika. Eroul narator trăiește ultimul an de război în munții Slovaciei, unde învățătoarea Milada și „partizanca” Nijnanska îi înseninează un anotimp dușmănos. Alături se consumă însă drama Lastovicikăi, tânăra de șaisprezece ani îndrăgostită de sergentul voluntar Iuliu Florea Cvetina, unul dintre ultimii români căzuți în lupta contra „bolșevicilor” și pe al cărui mormânt de la Pystyany, ca un omagiu, apare
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]