1,882 matches
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tâmpla, în rostul înserării! Într-un câmp de gânduri verzi, Tâmpla-n rostul înserării Se ascunde-n noi livezi, Sub săgeata-nsingurării. Clopote de crini se-ndeamnă Să-i creeze un răstimp, Din parfumul lor, o cheamă Să respire anotimp. Tihna fumului de pipă, Se
TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369429_a_370758]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tâmpla, în rostul înserării! Într-un câmp de gânduri verzi, Tâmpla-n rostul înserării Se ascunde-n noi livezi, Sub săgeata-nsingurării. Clopote de crini se-ndeamnă Să-i creeze un răstimp, Din parfumul lor, o cheamă Să respire anotimp. Tihna fumului de pipă, Se transformă-n nor de ceață! Iarna vieții, nu dezminte, Bate
TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369429_a_370758]
-
-ndeamnă Să-i creeze un răstimp, Din parfumul lor, o cheamă Să respire anotimp. Tihna fumului de pipă, Se transformă-n nor de ceață! Iarna vieții, nu dezminte, Bate-n geam cu mâini de gheață! Referință Bibliografică: Tâmpla, în rostul înserării! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369429_a_370758]
-
Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec fruntea, cu smerenie și îngăduință, la toate aceste Consemnări pe curat. Am petrecut cu ea Frumoasele vacanțe, Pe cărările vieții, până când am văzut Liliacul înflorit în pragul înserării și am admirat prețuirea ce s-a așternut despre această autoare în Frumusețea scrisului (s.a.).” Acest „buchet” este o binemeritată laudatio, exprimând aprecierea de care se bucură opera Elenei Buică, nu numai din partea autoarei, ci și din partea celor care au
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
scris” prin care își face cunoscute gândurile, ideile, amintirile, din „dorința de a arunca o privire de la înălțimea pe care ne poziționează experiența de viață”, mai ales că hotărârea de a le așterne pe hârtie s-a produs „aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani”. În întreaga sa viață a fost atrasă de „înțelepciunea existenței milenare și de moștenirile ancestrale” ale poporului român, de „oamenii simpli” care țin „rostul și rânduiala satului românesc”, mai ales de comuna teleormăneană de origine, aspect
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
Toate Articolele Autorului Iubito! Ce-aș putea să-ți spun, Acum în ceas de seară? Că sunt un bătrânel nebun, Dup-o iubire-n plină vară? Cerul se deschide larg, Reflectat în valurile mării Ca flamura unui catarg În amurgul înserării. Dispare lumina astrului ceresc, Scufundându-se în adâncul zării, Eu simt puteri, simt cum întineresc Așteptându-te la malul mării. Tu, te deschizi ca un boboc de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă în brațe, cu dragoste, Zefir
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369507_a_370836]
-
brațul spre el, poate fi următorul prieten sau unul ce a fost și oricând poate să revină. La întoarcere să fiți siguri că vă așteaptă ceva, apusul e un semn că a doua zi va fi iar un răsărit împlinit. Înserarea priviți-o ca pe o măsură adiacentă a culorii de bază. Doar iubita vă poate lumina calea inima și mintea Negrul este ceva diplomatic în el vă îmbrăcați serille de gală. Și nu uitați că este însăși culoarea spațiului și
RITUALUL UNEI CLIPE DE VIAȚĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369536_a_370865]
-
pune în brâu curcubeie“ și unde „aripile înălțate din ochii copilăriei“ fac „să înceteze furtuna, ori să ningă cu stele“, dar și „«în pat de petale», că «nu-i jertfă» (p. 65), „pat“ dăruit de iubitu-i din prag de înserare, „dar divin“, cu „cosmice“ «păsări măiastre / cu aripi întinse, zburând către stele» (ibid.), dar și sub „edenicul măr“ dintre copilărie / adolescență și maturitatea „femeii balzaciene“: «Te-ai dus, copilărie, cu mărul tău văratic, / În sânul meu renasc mireasma și dulceața
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PRIVIGHETOAREA Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Confecta res forte septem annos autumni frigore vesperum. La ceasul înserării, când real și crepuscul, Umbrind urzeau vremelnic un tainic univers, Când, în tăcerea ceții ce-nvăluia abisul, Visam? Era aievea? Nici azi n-am înțeles. Lumina sângerie - târziu apus de soare - Se prelingea pe arbori și picura pe drum. Eu
PRIVIGHETOAREA de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370711_a_372040]
-
CURIOZITATE Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ploaia nu mă spală de temeri Zidul nu mă scapă de năluci Frunza nu mă vrea a florii Floarea nu mă vede a nimănui Înserarea nu mă știe a nopții Noaptea nu mă crede a zorilor Zorii nu mă doresc a soarelui Soarele nu mă sortește a ta Tu? Referință Bibliografică: Curiozitate / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai
CURIOZITATE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369591_a_370920]
-
pentru a putea pune o pâine pe masă copiilor. Deloc surprinzător pentru mine, urmează capitolul "Neuitare", dedicat geniului poeziei românești: Mihai Eminescu, poetul care a iubit nespus România și poporul român. "Sub plopii fără soț, ne trecem mereu pașii, în înserări, în toamne, de-avem sau nu un tel... ne întrebăm: pe-aici, cândva, să fi trecut Eminul cu "Doamna" lui, cu "Moți"? În final... "Puțin umor..., nu strică..." în care poeta ne delectează cu versuri savuroase, cu un umor fin
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
prin astă lume Și tăceri fără popas. Răni și lacrimi și durere Împletite sunt mereu Și cântată e iubirea Cea fără de Dumnezeu. Mulți se plâng că sunt uitați Și nu văd că pe pământ Oamenii-s grăbiți, frustați Și au înserarea-n gând. Câtă trudă fără suflet! Câtă dragoste de eu! Cătă grabă-n a lor umblet Fără cer și Dumnezeu! Doar șoptit adânc în suflet Gândul veșniciei iar Cheamă oamenii la sine Să le dea Viață în dar Singuri bâjbâind
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]
-
lauda numelui Tău! Să văd în ea veseli copii, tineri și bătrâni Cu conștiința, sufletul, deschise ca o carte Cum Te slăvesc pe Tine, cinstesc pe străbuni Iar viața și-o petrec în smerenie, frățietate. ! Văd lumini, ghirlande aninate de-nserare Sunt un cărbune aprins de dor nestins Fă-mă Doamne flacără cu vâlvătaie mare Mă-nvăluiască focul Tău sacru, necuprins! Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Referință Bibliografică: Gura mea / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rondelul uitării Ninge, ninge a-nghețat uitarea! Îngerii și-au amintit de noi, Peste valea plină cu nevoi, Domnu-și cerne binecuvantarea. Vântu-aleargă umbre-n ochii goi, Ne-a cuprins în brațe înserarea. Ninge, ninge a-nghețat uitarea! Îngerii și-au amintit de noi. Aripi albe scutură ninsoarea Peste suflete-amorțite-n sloi, Ca speranțele să crească-apoi Îngerii și-au început cântarea. Ninge, ninge, a-nghețat uitarea! de Gabriela Mimi Boroianu 05.01.2016 Referință Bibliografică: Rondelul
RONDELUL UITĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368180_a_369509]
-
noastre în jurul căruia se țeseau povești, e o carte cu parfum de tei ce ne deschide un con de lumină, o lumină ce vine dinspre sufletele frumoase ale eroilor ei, o carte se citește cu mare plăcere la ceas de înserare când tainele se fac și se desfac. E de fapt, un ,,roman”, am putea spune chiar postmodern, compus din fragmente care se succed ca scenele unui film vorbind despre oglinzi suprapuse ale aceluiași unic personaj care este viața de zi
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
zboare, așezând trohei din floare-n floare. Moartea a bătut cu pumnu'n masă - nu mai vrea să joace rol de coasă. Corbii au ținut conclav pe-un nor și vor renunța la nevermore. Cerul, curcubeul, luna, marea, fulgerul, nisipul, înserarea, peștii, păsările, geometria, toate-au terminat cu poezia. Tu singură, iubita mea hapsâna, cu setea ta de idolă păgâna, nu te mai saturi să-ți dedic poeme prin care să renaști, din vreme-n vreme. Referință Bibliografica: Doar tu / Râul
DOAR TU de RAUL BAZ în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368246_a_369575]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NOAPTEA ÎNSERĂRII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului răsărit de pași în morminte de zgură, pământ amestecat cu gură de lup în trailerele infinitului finit, de pe șevaletul pictorului sculptat în inima unui cancelar
NOAPTEA ÎNSERĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362698_a_364027]
-
inima mea, o rădăcină de spin încolăcind sicriul morții cu moartea ce în fiecare seară îmi dă acoperământul dimineții până la miezul nopții când gongul bate ora șase din zero infinit, cu un somn reglat cu regularea pământului. Referință Bibliografică: noaptea înserării / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2318, Anul VII, 06 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NOAPTEA ÎNSERĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362698_a_364027]
-
ani, o mențiune la concursul „Pe fir de baladă”, de la Târgu Jiu. Timpul nu se scurge împiedicat, încrâncenat sau în anonimat, nici nu se duce pe apa sâmbetei, când este vorba despre stele ce răsar mici și palide în hurducăturile înserării pe după culmile scufundate în valurile umbrii și luminii, pentru ca, pe măsură ce cerul le urcă în creștetul lui, devin clare, mari și lucitoare. Întocmai, Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
cu apă ploile? Să mă închin ca pământul mă are? Nu am nici cui să mă destăinui, n-am garanția răului sau raiului... Tr ăind prin iluziile unui râu al iubirii clădeam poduri din vise de piatră, însă uneori spre înserare alunecam fără șanse de salvare, într-un fluviu cu valuri virtuale, lovindu-mi capul de pereții depresivi al unui vis claustrofobic, curgând într-un etern purgatoriu, spre o vale fără cuvinte, fără ecou. Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou, își
ZORI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370212_a_371541]
-
se umflară și sângerară, umerii și brațele începură să o doară, dar copila nu lăsă din mână arcul. Trase săgeată după săgeată, până ce le sfârși pe toate. La adună și reluă. O dată, încă odată și încă odată, până ce se lăsă înserarea și nu mai putu vedea ținta. Un vânt ușor începu să bată printre copaci și o șoaptă susurată se strecură pe lângă ea: -- Du-te acum și să te întorci în zori! Zile nenumărate, de cum se lumina de ziuă, Bristena se
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CLIPA Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CLIPA Se-așterne ceasul înserării, iar rememorarea pătrunde tiptil în mine... și în timp; aducerea-aminte se grăbește, ca nu cumva să uit ceva. Și vine, vine precum fulgerul clipa -, clipa când trebuie să dau socoteală: când, fără remușcare, memoria îmi propune, acum: „Jocul chibzuinței!“ OARE
CLIPA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370292_a_371621]
-
IUBIREA CA UN CURCUBEU Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iubirea ca un curcubeu Se împletesc cu veșnicia urmele visării Precum un curcubeu pe cer senin Scrie iar destinul cu mâna înserării Un poem cu stele ascunse în suspin. Oftări se țin de mână, înșirând mărgele La porțile privirii, fiindu-le podoaba. Și leagă în orbite mistere cu mistere În versurile mele renaște primăvara. Astăzi și zarea parcă e mai albastră Și
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
Astăzi și zarea parcă e mai albastră Și-n suflet îmi pictează un sacru curcubeu Iubirea zboară-n astre ca pasăre măiastră Și poartă-n aripi un strop din ce sunt eu. Mai ține-Mă de mână, că grea e înserarea Cu Tine, împreună, viața-i sacru zbor Simt cum se desfată în mine îndurarea Și port Iubirea vie ca veșnic curcubeu. Cluj Napoca, 17 noiembrie 2015 Zbor curat Aripi de flori Și zâmbet de rouă Se-nalță spre zări Cu har
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase când luna ascunsese un dor lâng-un alt dor. Acum la cap de lume
ADIE-UN VÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353467_a_354796]