54,930 matches
-
au răsucit destinul. Reconstituirea, un film care n-a mai putut rula în cinematografele autohtone, pe tăcute. Revizorul, montarea de la Bulandra care a fost interzisă după trei spectacole și, în sfîrșit, în România, De ce trag clopotele, Mitică? film interzis înainte de întîlnirea cu publicul. Dar poate că prezentul care l-a vindecat în totalitate de prezent pe Lucian Pintilie a fost cel în care a dat cu tifla Securității, cu tatăl deținut politic proaspăt eliberat și cu o carieră artistică de care
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
niciodată, în care Orientul și Occidentul, spiritul tradițional și modernitatea, bogăția și sărăcia, scrobeala și spiritul mucalit, fracul, jobenul și ițarii își dau mîna într-o horă a contrariilor și conferă specificitatea inconfundabilă a acestei metropole cosmopolite de la Porțile Orientului. Întîlnirea cu istoria produce fiori, mai ales în epoca de pragmatism extrem a postmodernității, în care frenezia dezvoltării tehnologice și nesfîrșita goană după profit lasă prea puțin timp pentru visare și ne face adesea să uităm că străzile pe care le
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia primă a tuturor utopiilor, dar e și intuiția cea mai la îndemînă a transcendenței”;”Cultivi sublimul și abisalul și ratezi întîlnirea cu imediatul”. Nu de puține ori cititorul e îndemnat să surîdă, ca la această remarcă a părintelui Cleopa, citată de Pleșu: “Domnii mei - spunea el celor dispuși să-l asculte - cînd ești la oraș, diavolul vine sub felurite chipuri de
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
Cronicar Fără (multe) comentarii În Observator cultural nr. 193, împreună cu o relatare a discuțiilor despre plagiat de la ultima Întîlnire a „României literare”, continuă punerea pe două pagini a capitolelor dnei Rogalski din manualul de la Corint cu pasaje din studiul dnei Krasnîi-Cătănescu de la Humanitas. Vorba cine are urechi de auzit, să audă nu mai face, s-ar crede, doi bani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
vîrstă cu secolul (sau mai mult - Emil Wagner are în 2002 106 ani și de 81, de dinainte de Marea Unire, e membru PN), personalități trecute prin cîte trei regimuri și cu destine uneori definitiv marcate de relele veacului. Dialogurile din Întîlniri cu oamenii secolului XX își au originea în emisiunile radiofonice ale Marinei Spalas, iar unele, cum e cel cu pictorul Ion Popescu-Negreni sau scriitorul în exil Leonid M. Arcade, dar și cu reticent-distantele Liliana Tomescu (actriță) și Valentina Dumitrescu (mama
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele sale esențiale și atît de minunat relative. Zoltán Rostás, Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, București, Ed. Paideia, 2003. 394 pag. Marina Spalas, Întîlniri cu oamenii secolului XX, Fundația Luceafărul, București, 2002. 234 pag.
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
a fost!), dacă nu cu unul din factorii responsabili din acea vreme cum este dl Paul Niculescu-Mizil? Lasă că dl Pecican afirmă că l-am invitat pe fostul secretar cu propaganda la „serbările” RL, care sînt în realitate doar niște Întîlniri, dezbateri, confruntări ca oricare altele. Se pare că o ciudată idee îi stăpînește pe conlocutorii dlui Grigurcu și anume că există autori despre care criticii nu trebuie să scrie, criteriul subînțeles fiind, desigur, moral, nu literar. Ce să le spunem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
Geo Dumitrescu. În primii ani de comunism scriitorul se menține, prudent, în afara jocurilor politice și, spune dl Geacăr, "evită accidentele biografice" - adică nu intră, precum alți scriitori și poeți comuniști, în conflict cu sistemul. După primul volum de povestiri onorabile - Întâlnirea din pământuri - apar compromisurile fățișe și începe, o dată cu Ana Roșculeț, "abandonul moral al scriitorului". Acestea vor culmina cu multele avantaje materiale de care Preda avea să se bucure ca urmare a literaturii sale "subversive". În orice caz, e greu de
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
un fel de victimă voluntară a rețelei de scenarii țesute de diabolicul ei patron. Ieșind teafără dintr-o aventură tematică - pânda și vânătoarea -, firul roșu al relațiilor dintre personajele și figuranții romanului, Salma este scoasă din matca previzibilă de hazardul întâlnirii bărbatului fatal: Sayub Shalla, un indian arabizat, zis Arămiul, de care e ca și vrăjită, de vreme ce ne aflăm în plin capitol al "narcozelor". Sayub se arată a fi meșter mai cu seamă în ritualuri de descântece de purificare, decât în
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
de jos", pe șantierul unei uzine, tot ca politruc. Acolo, timp de doi ani, deprinde tehnica duplicității și ajunge "la o abilitate aproape perfectă a puterii" - un activist adult și eficace, un cameleon dur. Tot acolo, pe șantier, are loc întîlnirea crucială cu un ofițer sovietic, și încă nu unul oarecare, ci șeful Komsomolului, care va deveni în scurt timp patronul KGB-ului. Acesta îl recrutează drept "cîrtiță" a serviciilor secrete sovietice, fixîndu-i ca legătură superioară o femeie-comisar. Tînărul Miron se
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
literatură, simț nuanțat al valorii și cinism, de generozitate și maliție - a devenit personaj literar în mai multe romane: Căderea în lume de Constantin }oiu, Cel mai iubit dintre pămînteni de Marin Preda, în Cronică de familie (vol. III) și întîlnire la judecata de apoi de Petru Dumitriu, în Supraviețuirile lui Cosașu. Aici e proba talentului în cazul unor "cópii după natură". Nu poți să nu compari, iar Miron Bergmann vădește o înzestrare de romancier mult mai firavă decît a celor
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
inexplicabil certifică deopotrivă persistența unor obsesii, posibile dedublări sau incapacitatea de luare în posesie. Finalurile sunt ocultate, rămân indecise, închise în metaforă ca într-un cufăr. În După ce lovitura s-a dus, naratorul e martorul îndepărtat surprins de o iminentă întâlnire, pe care o așteptase și o pregătise îndelung, Pădurea tânără a lui aprilie e o fantă în copilărie, în Lucrurile un tânăr nu va ajunge niciodată la fata dorită deși îi despart câteva trepte... Scenele din Trompete după-amiază (canicula unei
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
povestea nostalgică, în flash-back, plină de tandrețe și de umor a adulterului dintre un desenator tehnic și o fostă acrobată de circ. Acesta este și cel mai dramatizat text, epicul are mai multe paliere, iar dialogul echilibrează narativul și descriptivul. Întâlnirea din local cu Titania și scena înotului sunt memorabile, au umor fin și, în general, toată povestirea degajă multă senzualitate. Titania însăși e una dintre cele mai senzuale personaje feminine citite de mine, iar această nuvelă e tot ce am
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
Simona Vasilache Clubul Prometheus (Piața Națiunilor Unite nr.3-5, pentru cine încă nu știe...), orele șase (post-meridian) trecute. Lume multă, lume bună. La Întîlnirile României literare din prima (de astă dată) miercuri a lunii februarie, noua echipă de la Ministerul Culturii, față în față cu un public avizat (și plin de întrebări...), a făcut prima (importantă) dovadă a transparenței metodelor ei de lucru. Discuția a
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
dornic să afle (ca porte-parole al "curioșilor" din sală) le pourquoi et le comment în activitatea noului Minister al Culturii. Adică: ce ar trebui să fie și ce ar trebui să facă un astfel de minister. A definit, altfel spus, întîlnirea ca pe una de "precizare a strategiei", în toate domeniile care sunt de competența ministerului, cu un anume accent (emoțional...) pe soarta publicațiilor culturale. Fiindcă, a precizat Gabriel Dimisianu, în alte vremuri Brătianu a dus la Versailles colecția unei importante
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
semnificativ asupra Măiestrei brâncușiene. Prezentarea personalei de la Brummer Gallery din 1926 a fost făcută de Paul Morand. În atelierul sculptorului din Impasse Ronsin se află portretul făcut de Joyce, între cei care îl frecventau se numără Henry-Pierre Roché, iar ultima întâlnire importantă a lui Brâncuși ar fi fost cu Eugčne Ionesco. Pe langă aforismele brâncușiene, volumul de față prezintă câteva dintre cele mai semnificative scrieri ale literaților și artiștilor contemporani care, pe lângă amintirile despre omul Brâncuși și narațiunile despre mediul în
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
serii și serii cu enorm de mulți absolvenți, realitate de două ori bizară. Pe de o parte, este extrem de dificil să lucrezi eficient la orele migăloase de actorie, de pildă, cu zeci de studenți în același timp. Acest tip de întîlnire presupune o relație specială, o atenție nuanțată la percepții, reacții, grad de sensibilitate, de extrovertire sau de introvertire, presupune radiografierea continuă a unor valențe, a unor registre, depistarea unor elemente pe care se poate construi sau nu mai departe. Profesorul
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
două locuri despărțite prin cîteva sute de kilometri. Să mă întorc la informația lui Laszlo Alexandru, pe care Gabriel Andreescu o reproduce cu unele omisiuni, și care se referă, desigur întîmplător, la România literară: Nu demult au fost organizate ritualicele întîlniri ale României literare, la Clubul Prometheus din Bucure;ti ș...ț Tema discutată era răspîndirea culturii române în străinătate. La această întîlnire a participat și președintele Iliescu. Marea preocupare a scriitorilor n-a fost să-și exprime decepția ș...ț
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
cu unele omisiuni, și care se referă, desigur întîmplător, la România literară: Nu demult au fost organizate ritualicele întîlniri ale României literare, la Clubul Prometheus din Bucure;ti ș...ț Tema discutată era răspîndirea culturii române în străinătate. La această întîlnire a participat și președintele Iliescu. Marea preocupare a scriitorilor n-a fost să-și exprime decepția ș...ț, ci să implore în genunchi posturi de atașați culturali și ambasadori în străinătate. Nu știau cum să se agațe mai serviabil la
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
de atașați culturali și ambasadori în străinătate. Nu știau cum să se agațe mai serviabil la remorca puterii politice, să împingă prin noroaie căruța guvernării". Informația lui Laszlo Alexandru este riguros inexactă, cu excepția faptului că a existat o astfel de întîlnire a "României literare", pe tema cu pricina și cu participarea președintelui Iliescu. în rest, fabulație pură. Nimeni n-a solicitat președintelui nimic, nici individual, nici coral, nici în picioare, nici în genunchi. Ceea ce este semnificativ este că Laszlo Alexandru n-
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
tema cu pricina și cu participarea președintelui Iliescu. în rest, fabulație pură. Nimeni n-a solicitat președintelui nimic, nici individual, nici coral, nici în picioare, nici în genunchi. Ceea ce este semnificativ este că Laszlo Alexandru n-a fost prezent la întîlnire, nici la vreo alta. El scrie din auzite. Ca și Gabriel Andreescu, nici el prezent în acea împrejurare. Cum nici una din gazetele care au relatat întîlnirea n-a furnizat informația pe care gura lui Laszlo Alexandru a strecurat-o în
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
în genunchi. Ceea ce este semnificativ este că Laszlo Alexandru n-a fost prezent la întîlnire, nici la vreo alta. El scrie din auzite. Ca și Gabriel Andreescu, nici el prezent în acea împrejurare. Cum nici una din gazetele care au relatat întîlnirea n-a furnizat informația pe care gura lui Laszlo Alexandru a strecurat-o în urechea lui Gabriel Andreescu, e foarte probabil ca transmiterea să se fi efectuat de la un capăt la altul întregului rînd, pe cale așa-zicînd orală, înainte de a fi
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
pe nume. Patrupedul tocmai smulgea cu îndărătnicie un ciulin mare dintre atâția câți împânzeau locul sărat, pârjolit de răsuflarea mării. Dacă nu ar fi fost reprezentații a două specii complet deosebite între ele, ai fi zis că avea loc o întâlnire normală între doi amici. Omul îl mângâie pe cap, rostindu-i numele, cum se face între prieteni. Cu măgarii lui, Mitică era culant. Când n-avea treabă cu ei, le dădea voie să umble liberi pe imaș, bizuindu-se pe
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
ce vrea, să nu răspundă la stimuli, să se deghizeze. Scrie despre teama că va ajunge "ceva", nu știe încă sigur ce anume, că are cîndva de dat socoteală pentru cît s-a plictisit, fără rost, în viață. Și despre întîlnirile întîmplătoare care au rămas (sau nu...) fără efect, despre gîndurile pe care și le ascultă, cu strîngere de inimă, știind că e singura care le înțelege. Notată îngrijit, cu unele excese lirice, "mărturia" despre sine a Ioanei Em. Petrescu divulgă
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat,, după cum singur o spune, ,, de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită...,, frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaures și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. O dată întors acasă, în 1908, în climatul politic și moral încă marcat de răzvrătirile țăranilor din 1907 și de represaliile
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]