1,444 matches
-
de Constanța"2069. Ca urmare a acestui fapt, "pentru a se vedea cum stă chestiunea în privința școlilor bulgare, domnul ministru de Culte, l-a trimis în localitate pe domnul inspector al învățământului, Meisner, care, făcând o minuțioasă anchetă asupra celor întâmplate, a adresat ministrului un raport detaliat, pe baza căruia domnul ministru a făcut un referat către consiliul de miniștri"2070. În cuprinsul raportului realizat de către domnul Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, se arăta că "ducându-se revizorul la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rumega la cele spuse de Harry. Detesta să se țipe la ea, mai ales de către figuri autoritare. Tatăl ei făcuse la fel și acum nu se mai simțea intimidată, ci doar paralizată de furie. Wendy era complet neafectată de cele Întâmplate. Sprijinită de umărul lui Wyatt, chicotea la gândul că fuseseră prinși În flagrant. În mod ciudat, găsea acest lucru excitant. Îi comunică acest gând și lui Wyatt, pe un ton insinuant. El aprobă din cap, dar nu deschise ochii. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tuturor cărților” adică Biblia, carte ce nu poate fi pusă la îndoială, fiindcă a fost dictată secretarilor (exclus secretarelor, fiindcă ele au fost fufe dintotdeauna) de însuși Dumnezeu, stăpânul de necontestat al cerurilor și pământului, a văzutelor și nevăzutelor, a întâmplatelor și a celor încă neîntâmplate. Și am început cu cartea „Facerea” ca orice bun creștin care citește Biblia. Cu începutul, începuturilor, am dat-o în bară chiar de la începutul cărții, fiindcă fără preaviz Biblia mi-o trântește franc: „Dumnezeu a
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Ioana, extrem de inteligentă, găsea caracteristici precise când nu erau instinctele ei în joc: o judecată de felul acelora pe care le aplica asupra unei cărți. Păcatul ei n-a schimbat-o deloc. Are acum noi sentimente, remușcări, umilință, tragedia celor întîmplate, dar ele, deși o complică, lasă să subziste ciuda ei pe mine, nu o îmbună. Reproșul pentru că nu o iubisem (singura cauză a tuturor celor întîmplate) a reînceput. Câteodată își amintește de câte o scenă nerezolvată odinioară, în care suferise
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ei n-a schimbat-o deloc. Are acum noi sentimente, remușcări, umilință, tragedia celor întîmplate, dar ele, deși o complică, lasă să subziste ciuda ei pe mine, nu o îmbună. Reproșul pentru că nu o iubisem (singura cauză a tuturor celor întîmplate) a reînceput. Câteodată își amintește de câte o scenă nerezolvată odinioară, în care suferise mult, și o continuă acum, vrând să pedepsească pe ceea ce fusese întrerupt atunci. Vorbe sau gesturi îndepărtate devin, în aprinderea ei, iarăși vii, pe care trebuie
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
făcîndu-mă astfel bănuitor. Iar la orice nouă tentativă o pot imediat descoperi. Acele remușcări nu-mi fac decât rău, nu numai că-mi produc milă pentru ființa ei nenorocită, dar și pentru că în clipa aceea destăinuiește noi amănunte despre cele întîmplate. Milă pentru mine are numai uneori, căci temperamentul ei este ca și al meu tot așa de bizar și neprevăzut. La sfârșitul unei discuții în care o pedepsesc cu vorbe grele, ea se face rea, de obicei se depărtează de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
înțeles. Mișcarea este insesizabilă, dar, în același timp, simțurile noastre sunt prinse în mișcare, o produc și o suportă. Gândirea nu poate dezlega ideea de mișcare, însă trece ea însăși de la o stare la alta, se vede surprinsă de cele întâmplate. Într-adevăr, Diogene merită să fie pomenit într o discuție care lasă a se vedea jocul dublu al celor „absurde“. Față de cei care și-au fixat atenția asupra unui concept, el a știut să navigheze dincolo de acesta și, deopotrivă, dincolo de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
întâmpină aici nu mai poate fi conotat simplu, negativ. Nu poate fi echivalat cu ceva aberant, în sensul obișnuit al cuvântului. Există în această povestire unele locuri ce orientează altfel lectura, chiar dacă nui oferă cititorului un sens clar al celor întâmplate. Să vedem mai întâi câteva dintre aceste locuri, ce pot să țină cititorul la distanță de tot felul de interpretări sigure pe supozițiile și ideologia lor. Omul de la țară dorește să vadă ceva ce nu a văzut niciodată, crezând că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
un sens exclusiv, pot duce la consecințe absurde. Cât de absurde și în ce sens al cuvântului, trebuie văzut din nou cu fiecare caz în parte. Violentarea unor credințe de durată poate oricând genera sentimentul a ceva absurd. Așa sa întâmplat, cum se știe, la începuturile epocii creștine, când au loc schimbări radicale în viața mentală a unor comunități de oameni. Unele reprezentări străine locului sunt privite cu destulă neîncredere, ca și cum sar situa în afara oricărei justificări posibile. Așa cum știm, mesajul creștin
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
înțeles. Mișcarea este insesizabilă, dar, în același timp, simțurile noastre sunt prinse în mișcare, o produc și o suportă. Gândirea nu poate dezlega ideea de mișcare, însă trece ea însăși de la o stare la alta, se vede surprinsă de cele întâmplate. Întradevăr, Diogene merită să fie pomenit într o discuție care lasă a se vedea jocul dublu al celor „absurde“. Față de cei care șiau fixat atenția asupra unui concept, el a știut să navigheze dincolo de acesta și, deopotrivă, dincolo de sine. Imaginea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
întâmpină aici nu mai poate fi conotat simplu, negativ. Nu poate fi echivalat cu ceva aberant, în sensul obișnuit al cuvântului. Există în această povestire unele locuri ce orientează altfel lectura, chiar dacă nui oferă cititorului un sens clar al celor întâmplate. Să vedem mai întâi câteva dintre aceste locuri, ce pot să țină cititorul la distanță de tot felul de interpretări sigure pe supozițiile și ideologia lor. Omul de la țară dorește să vadă ceva ce nu a văzut niciodată, crezând că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ori paisprezece ani, pe acolo. Alergase mâncând pământul și acum era sfârșit. Mi s-a prăvălit înainte printre frunzele uscate și s-a târât în patru labe până la mine. Așa, vedeți? Dădu din mâini, ca să redea cât mai clar cele întâmplate, apoi urmă. Eu am încremenit, cu legătura de crengi în brațe. Nu știam că se zic, ce să fac. „Ajută-mă! îmi spunea el, dacă mă prind, mă omoară“ „Cine te urmărește?“ îl întreb eu și el răspunde, gâfâind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mă înduioșam asupra vieții ei stinse, mă înduioșam încă și mai mult asupra mea. De la o vreme, am băgat în sfârșit de seamă că mă excit singur, că simt plăcerea să multiplic nenorocirile posibile din viitor și să le simt întîmplate, concrete. La douăsprezece, temperatura se coborâse cu două grade. Când îi luam pulsul, mi-a pus pe mână mâna ei liberă și mi-a șoptit: "Ești foarte bun, ești prea bun". Dacă eu nu știam să-i pun diagnoza, nici
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pentru mine...! În acest caz, Gironda e nevasta ta omule, deci - Îți aparține. Păstreaz-o și n’o mai Înstrăina cu atâta ușurință. Femeia Îți este devotată și te respectă. Și cu asta am spus totul...” Această Întorsătură neașteptată a celor Întâmplate, avură darul să emoționeze asistența În afară de bărbatul femeii care privea la ea cu neâncredere. „Cine Îmi garanteză mie...!?” Aceste tăioase cuvinte, Încinse din nou atmosfera, când, Gironda interveni energic. „Ascultă băiete, eu trebue să fiu supărată...! Tu, n-ai motiv
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
iar viața Îl va ajuta să elimine toate necazurile, călcând În picioare moartea...! Astfel Înarmat cu acest adevăr filozofic, Încercă să coboare din pat. Picioarele Însă, refuzară! Costată cu stupoare: era complet paralizat...!! Nu descurajă. Făcu o retrospectivă a celor Întâmplate și,din moment ce creerul mare nu a omis nimic din teribila lui intoxicare, nu era afectat. Acest punct de plecare Îi ridică din nou moralul, Începând sa facă mișcări ondulatorii cu corpul, apoi mâinile, reușind În interval scurt să opțină controlul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
strigăt Înăbușit, se răsuci speriat acoperindu-și capul cu plapuma - În așteptarea deznodământului...!! A așteptat o veșnicie, poate mai mult ori mai puțin - cine oare putea să-i spună...? Noțiunea timpului dispăruse cu desăvârșire, iar el deschise ochii recapitulând cele Întâmplate. O fracțiune de secundă ochii săi se Îndreptară către peretele care-i pricinuise atâta teamă dar, se răzgândi, privind În altă parte. Vibrațiile electrice precum și starea de imponderabilitate continua să acționeze Însă, odată cu scurgerea timpului activitatea distructivă dădea semne de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
impulsuri penetrante, produse de creerul mic continuând cu coloana vertebrală, iar vibrațiile muzicale pierzându-se În profunzimea generatorului emițător de unde electromagnetice...! Memoria care din fazele anterioare o știa nealterată, avu răbdare să aștepte până În momentul când, limpezindu-se realiză cele Întâmplate...! Întrdevăr, nu dormise milenii iar, toată halucinația se petrecea În creierul său afectat de unele necunoscute toxine. Privind cu interes hainele lui aruncate În dezordine prin cameră, după câteva momente de cugetare reuși să aprecieze la adevărata lui valoare trecerea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
merge la Directoare să procurăm vin, iar pe tine să te arunc În brațele ei...!!” Plăcut surprinsă de splendoarea florilor, Directoarea Tatiana aprecie gestul. Suficient de jenat, Tony Pavone Îi ocolea privirea, Însă Directoarea Tatiana Înțelese regretul lui urmare celor Întâmplate.Pentru a-i zgândări presupusa dragoste, simțurile ei de femeie o Îndemna să-l provoace la un usturător schimb de cuvinte, Încercând să realizeze la adevărată valoare sentimentele lui. Puse la dispoziție eterna sticlă plină cu vin negru, personal făcând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cele din urmă edificați de inutilitatea efortului depus, o mare parte din ce-i prezenți nu se mai prezentară motivând alte obligații profesionale Însă totuși, opt-zece delegați În majoritate milițieni și Banca de Învestiții rămaseră pe baricade...!! Dar În ciuda celor Întâmplate, comisia era suficient de numeroasă și, după alte patru-cinci zile de măsurători, de consultări reciproce, căldura excesivă, plictiseala, Înțelegând stupiditatea falimentară a sondajului, nu erau interesați decât de trecerea timpului pentru a pleca acasă. Șeful Șantierulu, cu diplomația lui caracteristică
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
iar În timpul cât va vorbi la telefon cu nevastă-sa, să le Învârtească suficient de bine În ghiață Întrucât dela miezul nopții În sus, apetitul de băutură e În creștere...!! VI AMARNICĂ DECEPȚIE Atena porni la luptă. Informată de cele Întâmplate, renunță la lecțiile de limba română, prezentându-su la șantier unde intră În legătură cu Șeful Șantierului și Gică Popescu Contabilul Șef care În scurte cuvinte o informă cum decurge procesul producției cu cine urmează să i-a legătură și cum se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
maltrateze și infometa la moarte, În mod special În Capitală unde o veche mânăstire”Văcărești”datând de 300-350 ani În urmă,fără instalații sanitare și igrasioasă a fost transformată de activiștii comuniști În “Auschwitz-ul româniei. Drept urmare a unor hazlii Împrejurări Întâmplate mie, am văzut și pipăit cu mâinile mele tragedia unor oameni nevinovați la această provizorie catacombă unde cadavrele gardienii nu mai pridideau să descongestioneze camera mortuară pentru a face loc celor ce vor veni În ziua următoare...! În toamna anului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și îi scoase din orbite și tot pe furiș îi ascunse la spate. în timpul acesta copilul îl mustra și mai înflăcărat, ai fi zis că e însuși părintele lui și, ca orice părinte preocupat cu mustrarea odraslei, nimic din cele întâmplate n-a văzut și inima copilului era atât de veștedă și de uscată că așa o frică de moarte îl cuprinse încât își duse mâna dreaptă la piept și o smulse și o ascunse rușinat la spate. și ochii copilului
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
un pseudo-fugar potențial. Dar mi-era imposibil să asamblez Într-un raport obiectiv, și pe Înțelesul altora, asemenea rezultate vagi. Dacă scriam că un mincinos a recunoscut că mințise, asta nu Însemna mare lucru. Trecînd din nou În revistă cele Întîmplate, realizam că singurul lucru palpabil era coapsa albă și despuiată de sub tejghea... senzația pe care mi-a lăsat-o În palma de care se lipise, parcă... CÎt despre celelalte parțiale fetei, chiar de trebuia să le reconstitui pe bucățele, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Ba este, știm noi ce facem!” Da. Da, știau ei ce fac, numai noi eram figuranți inconștienți într-un poemation eroi-tragi-comico-satiric, cum zicea despre știm noi ce Budai-Deleanu. Poate că așa se întâmplă mereu în istorie. Acum, reflectând asupra celor întâmplate atunci, mi-aduc aminte ce zicea Marx despre rolul maselor populare în istorie: „Ei nu știu, dar o fac”. Așa eram noi atunci și cine știe de câte ori o să mai fim. Jocul avea trei actori. Primii sunt cei care „se luptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Conștiința mi-era împăcată. - L-ai salvat. Până la urmă, ai avut dreptate. A fost rejudecat, după cum știi, la Curtea de Apel din București, care a avut aceeași părere ca tine și l-a achitat. Președintele Curții fusese informat de cele întâmplate aici, inclusiv despre opinia ta. Te-a chemat la el, vroia să te cunoască. Te-a felicitat. Un om mic de statură, se spunea că era bun la suflet. Mai târziu... Nu mai are importanță. Îmi puse mâinile pe umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]