93,058 matches
-
unele situații, împrejurări sau locuri pe care le-ați trăit, pe unde ați călătorit sau unde ați dori să călătoriți? Care au fost acestea? R.W.: Sigur, au fost destule locuri în care mi-ar fi făcut plăcere să mă întorc... fiindcă în România am fost închis, nu aveam pașaport și nu puteam călători și eram stăpînit de dorința banală de a pleca. Mi-am dorit să călătoresc la Budapesta (rîde) sau la Viena. Am ajuns și acolo curînd după ce am
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Cronicar Bădiliță se întoarce Citim cu interes în EVENIMENTUL ZILEI din 27 iulie cîteva reflecții, ca de obicei profunde și originale, ale domnului Cristian Bădiliță. într-un interviu acordat Simonei Chițan, dl B. mărturisește că, spre deosebire de snobii noștri intelectuali, d-sale i-au plăcut
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
comentează cu Cherubini ori Bizet avatarurile genului liric sau că dialoghează cu Poulenc pe marginea destinului muzicii contemporane. S-a făcut că ne-am luat cu vorba și am uitat să-l întreb dacă și-ar mai dori să se întoarcă la Tescani, acolo unde inițial intențioase să-și doarmă somnul de veci. Ne-am despărțit, nu înainte de a îndepărta promoroaca de pe lespedea-i rece, modestă (poate prea modestă), mulțumindu-i pentru mărinimia sa grație căreia m-am simțit, fie și
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
fel de nume de marcă: "Rabla avans la Maserati" (Ziua, 16.04.2005). Tendința de tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul rabla se întoarce" (stiri.rol.ro); Operațiunea Rabla se întoarce" (Ziua, 4.03.2006). Dincolo de expresivitatea stilistică, exemplele de mai sus și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
la Maserati" (Ziua, 16.04.2005). Tendința de tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul rabla se întoarce" (stiri.rol.ro); Operațiunea Rabla se întoarce" (Ziua, 4.03.2006). Dincolo de expresivitatea stilistică, exemplele de mai sus și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
Dar acum să crezi cu toată inima. Iată merg acolo și voi fi ucis dintr o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens: Rămâi cu bine și amintește-Ți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești, la care Policarp a răspuns: Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate. Acela însă i-a zis din nou: Dacă de fiare nu-Ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-Ți schimbi părerea. Policarp răspunse: Tu mă ameninți cu un foc ce arde
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care ar fi vrut să li-l taie, unii au murit în timpul torturilor, alții au pierit de foame, unii au fost răstigniți pe cruce, alții au avut parte de o moarte obișnuită tâlharilor, alții de alta mai rea, căci erau întorși cu capul în jos, lăsându-i să trăiască așa spânzurați până ce se istoveau de foame”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VIII, 1, în PSB, vol. 13, p. 322) „Cât despre batjocurile și chinurile pe care le-au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
parte din bunurile pe care le aveau din belșug, vărsând pentru ei lacrimi bogate înaintea Tatălui. Viața au cerut-o și li s-a dat (Ps. 20, 4), iar ei au împărtășit-o și celor de aproape atunci când s au întors la Domnul cu totul biruitori. Și întrucât totdeauna au iubit pacea și pe noi mereu spre pace ne-au îndrumat, de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cf. Fap. 7, 58). Dacă vrea sămi ia capul, să mi-l ia! Am pe Ioan Botezătorul! (Mc. 6, 27). Dacă vrea să-mi ia averile, să mi le ia! Gol am ieșit din pântecele mamei mele, gol mă voi întoarce (Iov 1, 21)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori către alte persoane, scrisoarea a 125-a către episcopul Chiriac, aflat și el în surghiun, în vol. Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane, Edit. I.B.M.B.O.R.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per basilicas = cheamă numele Tău cel sfânt prin biserici, în limba romană»”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, în PSB, vol. 11, p. 189) „... și spălându-și Sfântul Alexandru mâinile și fața, s-a întors către răsărit și s-a rugat zicând: Doamne, Iisuse Hristoase, preamărit fie numele Tău cel sfânt”. (Actele martirice, Pătimirea Sfântului măritului mare mucenic al lui Hristos Alexandru, 21, în PSB, vol. 11, p. 271 272) „Cel de-al cincilea (fiu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor care-l întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXI-a, 13-14
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să se repeadă în nici un chip, cu toate că aceștia stăteau singuri și goi în arenă, făcându-le semne cu mâinile, după cum le porunciseră, dar fiarele n-aveau nici gând să-i atingă. De câte ori se îndreptau spre creștini, de atâtea ori se întorceau înapoi, îndemnați parcă de o putere dumnezeiască. Priveliștea aceasta s-a prelungit vreme îndelungată, încât nu mică era mirarea tuturor când vedeau că dacă prima fiară nu ataca, adeseori se întâmpla ca împotriva unui singur creștin să fie asmuțite și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
n-avea încă nici douăzeci de ani stând legat, cu mâinile într o formă de cruce, trimițând cu o inimă hotărâtă și senină, în cea mai deplină liniște lăuntrică, rugăciunile lui către Dumnezeu fără să se urnească sau să se întoarcă măcar din locul în care se afla, într-o vreme când urșii și leoparzii, inspirând teamă de moarte, aproape că atingeau trupul lor, dar nu știu cum, printr-o putere dumnezeiască și negrăită, li se înțepenea botul și îndată se repezeau înapoi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tiranilor, este deocamdată dureroasă simțurilor după chipul ei arătat, dar sfârșitul celor ce li se întâmplă întrece toată fericirea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 396) Cel ce chiar sub loviturile morții se întoarce și-L mărturisește pe Domnul Iisus, trebuie să merite locuința raiului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LXXI-a, 9, în PSB, vol. 53, p. 288) „... creștinii, care au urcat treptele persecuțiilor până la intrarea palatului ceresc, făcându-și scări
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai mult la urcarea în ceruri a atleților credinței aleargă îngerii; toate puterile cele de sus se revarsă de pretutindeni, ca să vadă rănile mucenicilor, și-i primesc pe toți și-i îmbrățișează cu plăcere ca pe niște eroi care se întorc din război și de la bătălie cu multe trofee și victorii. Apoi îi duc, cu suită mare, la Împăratul cerurilor, la tronul cel plin de multă slavă, unde sunt Heruvimii și Serafimii. După ce ajung acolo și se închină Celui ce stă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 361) „Moaștele sfinților sunt pline de har duhovnicesc. Dacă pe vremea lui Elisei s-a întâmplat aceasta, că un mort atins de oasele lui Elisei a sfărâmat legăturile morții și s-a întors iarăși la viață, cu atât mai mult acum, când harul este mai îmbelșugat, când lucrarea Duhului este mai multă, poți dobândi de la moaștele sfinților multă putere dacă te atingi de ele cu credință. De asta Dumnezeu ne-a și lăsat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
faptelor. Și știu că înșivă le veți spune și le veți mărturisi. Căci ce femeie, fiindu-i soțul plecat și necăjind-o suferința despărțirii, dacă a venit aici și a adus prin sfinții mucenici implorare Stăpânului tuturor, nu l-a întors mai repede din îndelungata călătorie? Iar alta, văzându-și copilul în ghearele unei cumplite boli și rupându-i-se inima, dacă a venit rugătoare aici și, vărsând lacrimi fierbinți, i-a îmboldit pe sfinții aceștia, pe încununații lui Hristos, să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sufletești, venind la acești doctori duhovnicești, aducându-și aminte de greșelile proprii și dezvăluindu-și prin cuvânt rănile lor, au primit de aici atâta mângâiere, că îndată și-au venit în simțiri și și-au ușurat conștiința și s-au întors acasă plini de totala încredințare a iertării lor. Ca pe niște izvoare duhovnicești ce pot revărsa bogăție de ape, așa ne-a dăruit Dumnezeu mormintele sfinților mucenici. Și precum izvoarele naturale dau din belșug apă tuturor celor care vor să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
orașelor vecine se vor minuna de marea noastră dragoste și de râvna noastră cea plină de iubire. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu nesocotim vânătoarea! Să nu ne întoarcem mâine singuri, ci fiecare să aducă cu el și ce-a vânat! Dacă vei veni la poarta cetății în ceasul în care unul iese din casă și apucă drumul spre Dafne și dacă-l vei face să vină aici, nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trupurile lor: ca, venind aici cu o bună dispoziție a sufletului și sărutându-le, să primim vindecarea deplină și a neputințelor sufletești și a celor trupești. Căci dacă venim cu credință, fie de avem vreo patimă sufletească, fie trupească, ne întoarcem înapoi, după ce-am primit o vindecare pe măsură. În cazul pătimirilor trupești, adesea, poate că ne ducem departe ca să dăm de vreun medic și cheltuim bani și născocim multe altele care ar putea să-l convingă săși pună în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Știu foarte bine. Știu și de ce pe față am lăsat, dinadins, funinginea de pe figura "fochistului" abea sosit. Mai știu că, față de cei ce muncesc fizic, am un fel de complex. La fel ca Gide, care, după cum scrie în Jurnalul său, întors dimineața de tot din provincie, și neavând la el cheia casei, a așteptat în fața locuinței sale câteva ceasuri bune, să nu trezească portarul la o oră atât de matinală. Cartea, încă nu o citisem. Alegerea feroviară fusese făcută pe cont
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
poantă, în care flerul lui Caragiale graseiază rîndurile unor "filmări" mai sofisticate. Bunăoară, în tonul unei muzici (,a patra" de Beethoven, aceea după care se înnebunea - cine? păi cine, Caragiale...), cît rulează banda pe-o singură fața, viața amintită își întoarce multe dedesubturi. Un meci pierdut, o carieră de cronicar sportiv refuzată parcă fără motiv, la ce bun, let the sleeping dogs lie, iubiri și parcuri, redacții, redactori. Și tender is the night, cu renunțările ei neexplicate, cu epilogul amărui, nu
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
să-l pictez cu două aripi mari și albe, un scut și o spadă strălucitoare, ca pe un arhanghel furios și inocent, puternic, dar ignorându-și forța. - Îți cam place, nu? Glasul lui Jaime m-a făcut să tresar. Am întors capul și l-am văzut foarte aproape de mine, cu bărbia sprijinită într-o mână și o privire răutăcioasă. Mi-am calculat răspunsul. E adevărat că Marcos îmi plăcea, îmi plăcuse de când îl văzusem prima dată. Nu era dragoste, nici durere
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Constantin Țoiu Mecanicul locomotivei stă pe scaunul basculant cu arc dedesubt, privind înainte pe gemulețul scurt, îngust... Din când în când, întoarce spre noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]