5,014 matches
-
școli, refuzând să se lase Înregimentat, pledând pentru un estetism fără limite, Whistler e unul dintre cazurile notorii de artiști care susțin principiile dandysmului nu numai prin operă, ci și prin propria viață. Dandysmul Mod de Întrebuințaretc "Dandysmul Mod de Întrebuințare" Speculări pe marginea unei doctrinetc "Speculări pe marginea unei doctrine" Am Încheiat, iată, o dublă istorie. Nu o „mare narațiune” spusă asertiv, În triumf, cu siguranța Învingătorului, ci mai curând o poveste fragilă, dibuind urmele unor eroi ciudați, scutiți (la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
stindardele unei puteri apuse. Acum, În schimb, oricine se va ridica se va sprijini pe propria lui forță. Cei care trândăvesc nu vor mai fi simple fetișuri, ci adevărați zei. Așa se face că forma averii noastre va rezulta din Întrebuințarea pe care i-o vom da, iar dovada Înălțării individuale va putea fi desprinsă din Întreaga noastră viață; căci și prinții, și oamenii simpli vor Înțelege că semnul cel mai puternic nu va mai putea sta În locul puterii. Dacă ar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la Balzac? Wilde Însuși vizitează și revizitează mitul lui Narcis (și al florii ce-i poartă numele) În povestiri și În poezii. The Star Child (din The Happy Prince and Other Tales) conține o parabolă a narcisismului văzut ca rea Întrebuințare a frumuseții, iar The Fisherman and His Soul, din același volum, abordează motivul sufletului vândut din dragoste pentru o sirenă. În final, personajul e trădat de „sufletul răzbunător”. Poezii precum The Garden of Eros, The Burden of Ithys, Athanasia, Charmides
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
drepturile și obligațiile în societate"318. Aceasta va duce la ierarhizări și la poziționări de tip social și economic cuantificabile. Odată cu apariția acestei funcții putem discuta și despre conturarea unor caracteristici specifice ale monedei și anume: "- să fie de o întrebuințare generală, căci numai astfel cel ce o posedă va putea să-și procure oricând alte lucruri în schimb; - să aibă o valoare cât de stabilă și în special să nu fie amenințată de depreciere, astfel puterea de cumpărare inclusă în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
etalonul vieții. A deține o piele în plus în mijlocul iernii sau o armă mai bună la vânătoare, însemna atunci diferența dintre viață și moarte. De aceea, orice dezbatere în economie despre valoarea unei mărfi trebuie să pornească de la valoarea de întrebuințare și apoi să ajungă la valoarea de schimb. Nu vom insista aici foarte mult asupra teoriei valorii. Este important, însă, să producem distincția dintre valoare și valoare de schimb, chiar dacă primele monede exprimate prin mărfuri și apoi metalele monetare dețineau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
primelor mărfuri în rolul de bani, Marx vorbește despre "certitudine" ca o calitate a acestora. Cei care participau la schimb își asumau riscuri puține, tocmai din cauza primitivismului și a lipsei altor garanții. Marfa trebuia să dețină ceea ce numește "valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a "treia marfă sau bani dacă, în epocă, nu ar fi reprezentat avuția prin excelență"354. Această marfă, a treia, care se insinuează în rol de monedă, "constituie obiectul celei mai generale cereri și oferte și are o valoare de întrebuințare specifică"355. Această a treia marfă apare prin raportarea tuturor celorlalte mărfuri la ea. Tot Marx356 explică apariția sa prin forma de echivalent universal pe care începe să o joace. Toate mărfurile se raportează după o formulă simplă, de echivalență
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o realitate complexă, în mijlocul căreia se află omul, ființă superioară, care poate construi relații complexe, de tip social. Pe această bază și-a construit și Kant considerațiile despre bani și definiția banilor. Kant consideră ca banii sunt "lucrul a cărui întrebuințare este posibilă numai prin înstrăinare"393. Despre existența banilor nu putem discuta în afara relaționării umane, sociale. Banii în sine nu pot exista în afara schimbului și în afara economiei. Kant își completează afirmația subliniind că există două condiții pe care trebuie să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de monedă de hârtie de cantitatea de aur din bănci. "O monedă în perfectă condiție când constă în întregime din hârtie, dar din hârtie a cărei valoare este egală cu cantitatea de aur pe care ea declară că o reprezintă. Întrebuințarea hârtiei în loc de aur înlocuiește un agent cât se poate de scump, cu unul cât se poate de ieftin și permite țării ca fără nicio pagubă pentru nimeni, să dea aurul pe care-l întrebuințează pentru circulație pe materii prime, unelte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de tichete de hârtie purtând noi denumiri". Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 369 Aristide N. Basilescu încearcă să pună în evidență caracteristicile acestei cea de-a treia mărfi. Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi și Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 370 Philip Kotler-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 32. 371 Apud Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1929, p. 159. 684 Victor Slăvescu enumeră cu ajutorul lui Charles Gide neajunsurile acestui tip de bani. Este vorba despre precaritatea valorii monedei de hârtie (sub această formă, a bancnotei neconvertibile n.n.) care este mult mai precară decât valoarea monedei metalice; întrebuințarea monedei de hârtie este mult mai limitată decât aceea a monedei metalice; valoarea monedei de hârtie este mult mai variabilă decât a monedei metalice. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 164-166
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
311. 721 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 722 "Conform acestei opinii (a neutralității banilor n.n.), singura diferență dintre schimbul direct și cel indirect ar fi că cel din urmă implică întrebuințarea unui mijloc de schimb. Interpolarea banilor în tranzacții, spuneau adepții acestei doctrine, n-ar afecta principalele caracteristici ale afacerilor. Ei nu ignorau faptul că în cursul istoriei s-au înregistrat modificări dramatice în puterea de cumpărare a banilor și că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este aspectul principal în crearea și funcționarea unei instituții, nu înseamnă că modul său de a fi concepută și rezolvată s-a ,,instituit” de la sine<footnote Termenul de „instituție” derivă din verbul instituto, care în latină are la origine aceeași întrebuințare ca sensul tranzitiv al verbului „a dura”, deci a clădi, a întemeia, a stabili, a efectua, (Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. II, p. 307). footnote>. Termenul de ,,management al resurselor umane” are, el însuși, o încărcătură semantică diversă în raport direct
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sonor și prin sarcinile de semnificație ce le poartă. Dar poezia ia naștere nu numai din și prin cuvinte izolate; poezia ia ființă și prin cuvântul combinat cu alt cuvânt. Și aici se deschide o poartă largă neologismului. Firește că întrebuințarea neologismului salvator îmbinat cu un cuvant neaoș românesc atârnă în cele din urmă de puterea creatoare de limbă a traducătorului sau a poetului.1005 Blaga propose une première technique de traduction : îl s'agit de la compensation par laquelle on ajoute
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au langage intellectuel de tous leș jours. Guidé par certains critères et normes, qui allaient me protéger de plusieurs inconvénients et excès, j'ai entamé mon travail. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 999 Idem, p. 116-117 : Cât privește întrebuințarea cuvântului neaoș, plastic sau de atmosfera, mi-am combătut singur o ambiție, trebuia să înving ispita, ce face încă atâtea victime printre scriitori, de a recurge la cât mai multe cuvinte locale sau regionale. Sunt nespus de puține cuvintele regionale
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
știe că scriitorii mai nutresc în general și astăzi ambiția de a îmbogăți limba literară cu cuvinte locale, regionale. Am găsit că o asemenea aspirație trebuie retezata în fața lui Faust. Străduințele mele nu mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită uneori, a unui vocabular de circulație generală printre români. Ceea ce urmăream nu era cuvântul pitoresc, rar, a cărui semnificație trebuie căutată în Dicționarul limbii, ci îmbinarea nouă de cuvinte, câri umblă în toată obștea românească. Foarte rar m-
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ont échoué, parmi d'autres raisons, parce que leș traducteurs ont essayé d'éviter le néologisme, en introduisant un langage populaire dans la traduction d'une œuvre d'un haut, suprême niveau intellectuel. " Notre traduction.) 1003 V. Idem, p. 118 : Întrebuințarea neologismului în poezie deschide totuși o seama de probleme. Rămâne un adevăr: pentru urechea noastră neologismul face în general o impresie "prozaica". Iată, deci, dilemă. Pe de o parte în traducerea lui Faust întrebuințarea neologismului se impunea din motive ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction.) 1003 V. Idem, p. 118 : Întrebuințarea neologismului în poezie deschide totuși o seama de probleme. Rămâne un adevăr: pentru urechea noastră neologismul face în general o impresie "prozaica". Iată, deci, dilemă. Pe de o parte în traducerea lui Faust întrebuințarea neologismului se impunea din motive ce țin de intelectualitatea superioară a acestei opere poetice, pe de altă parte neologismul mai impresionează încă "prozaic" urechea noastră. " (" L'emploi du néologisme dans la poésie pose pourtant une série de problèmes. C'est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tratate, în gura românului, cu nuanță progresivă de ironie batjocoritoare (n-au scăpat nici măcar cuvintele sacramentale slavo-grecești)".53 Însemnătatea elementelor lexicale românești autohtone în economia generală a limbii este vizibilă și în faptul că ele au o circulație intensă, o întrebuințare mai frecventă decât cuvintele slave, de împrumut-acestea sunt, în limba română, de cel puțin zece ori mai numeroase, dar au o frecvență mai redusă și un număr mult mai redus de derivate. D. Macrea a stabilit, în Dicționarul limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în momentul în care noul popor de la Dunăre (cel român deja) se distingea de alte popoare (etnii) prin limbă.59 Cercetarea cuvintelor care numesc principalele noțiuni, împărțite pe categorii, învederează caracterul fundamental romanic, latin, al limbii noastre (române). Cuvintele de întrebuințare permanentă, de circulație intensă sunt latine. Ceea ce au adăugat pe urmă slavii (după secolele VI-VII), în mai mare măsură, populațiile turce (pecenegi, cumani), mongolii (secolele X-XIII), în mai mică măsură, n-a putut modifica caracterul ei inițial (latin). Concret
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o epileptică. Prima are sfârșit tanatic. Arhip face totul cu o impasibilitate analoagă aceleia a lui Meursault, personajul lui Albert Camus, însă disimulată prin exteriorizări melodramatice, suspecte. Pe de altă parte, Minciuna se deosebește de Străinul prin aceea că, în loc de întrebuințarea tehnicii narative comportamentiste, alternează introspecția cu fracturări ale discursului, cu abrevieri, în genere cu procedări prin care sunt introduse echivocul, enigma, confuzia, misterul. Intimidat până la traumatizare de mediul înconjurător, în care se implică totuși erotic, insul își inventează la întâmplare
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
în comentariu și va veghea ca atributele să n-o ia niciodată înaintea judecății documentate. Când totuși un cuvânt mai puternic îi scapă de sub peniță („senzațional”), se sperie și aduce numaidecât precizări: „Am scris cuvântul senzațional, oricât ne-ar displăcea întrebuințarea lui, în ordinea literară, deoarece nici un al termen n-ar oferi echivalența uimirii...” Folosește și noțiunea de „structură”, în alt înțeles decât îl are termenul astăzi. Structura e pentru el ceea ce reprezintă pentru descendenții lui Sainte-Beuve psihologia, temperamentul. Obiectul criticii
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
scenariului cinematografic Nea Mărin miliardar (1975), ecranizat mai târziu. Perspectiva prea comună asupra existenței, mediocritatea inteligenței artistice, gustul pentru senzaționalul ieftin, respectarea unei rețete, stereotipia, automatismele narative și expresive, la care se adaugă fie folosirea cam aproximativă a limbii, fie întrebuințarea unui limbaj uneori prețios, cosmopolit și împestrițat cu barbarisme fac din proza lui C. o operă-kitsch. Agrementându-și istorisirile cu spații și trasee de vis, cu palate sau hoteluri de lux, cu interioare fabuloase, populate de personaje eclatante prin bogăție sau
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
1816; Apologia, Mănăstirea Neamț, 1816; Ceaslov mare, Iași, 1817; Liturghiile a sfinților ierarhi Ioan Hrisostomul, Vasilie cel Mare și Grigore Dialog, Iași, 1818; Cuvintele și învățăturile prea cuviosului părintelui nostru Isac Sirul, Mănăstirea Neamț, 1819; Istoria scripturii Vechiului Testament spre întrebuințarea româneștii tinerimi, Iași, 1824; Istoria Noului Testament spre întrebuințarea româneștii tinerimi, Iași, 1824; Funie sau frânghie întreită, Iași, 1831; Iubitorul de înțelepciune, Iași, 1831; Dumnezeieștile liturghii, Iași, 1834; Drept slăvitoare învățătură sau Cuprindere a de D-zeu cuvântării hristianești a
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
Liturghiile a sfinților ierarhi Ioan Hrisostomul, Vasilie cel Mare și Grigore Dialog, Iași, 1818; Cuvintele și învățăturile prea cuviosului părintelui nostru Isac Sirul, Mănăstirea Neamț, 1819; Istoria scripturii Vechiului Testament spre întrebuințarea româneștii tinerimi, Iași, 1824; Istoria Noului Testament spre întrebuințarea româneștii tinerimi, Iași, 1824; Funie sau frânghie întreită, Iași, 1831; Iubitorul de înțelepciune, Iași, 1831; Dumnezeieștile liturghii, Iași, 1834; Drept slăvitoare învățătură sau Cuprindere a de D-zeu cuvântării hristianești a lui Platon, mitropolitul Moscovei, Iași, 1839; Besericeasca istorie a
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]