2,772 matches
-
crease o lume minunată într-o țară cu un trecut glorios. Nu mai era însă copil, acum avea nevoie de convingeri întemeiate pe adevăr. Reunind întâmplări, fapte și spuse , dintre acestea din urmă unele făcute în șoaptă și surprinse doar, întrevedea noi înțelesuri față de ceea ce li se făcuse cunoscut, începea să capete senzația că trăia într-o lume în care oamenii au o existență duplicitară, că între generații există o barieră conjuncturală de netrecut. * Nici Mitru nu a avut somn. Frământările
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
motiv de suferință pentru alții. Fără doar și poate, Albert suferise. Nu avea de ce să resimtă vreun sentiment de vinovăție. Îl percepuse ca debordând de veselie, refuzând ca vreodată să se lase cuprins de tristețe; așa cum el lăsase să se întrevadă. O vreme chiar, mai apoi, Toloșica îi crease convingerea superficialității lui. A înțeles ce nu a putut înțelege cu ceva timp în urmă; zăpăcitul ăsta de Albert nu încetase să o iubească din tot sufletul. I-a redevenit drag. De ce
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
întrebarea cine alege critica bună, obiectivă, de cea rea și subiectivă ? Cine îi dă dreptul unui critic să dea verdicte, când istoria literaturii ne dovedește că s-au făcut multe greșeli în acest domeniu ?'' Multe răspunsuri la ceste întrebări se întrevăd în acest eseu. O evocare încărcată de un sentiment emoțional este cea dedicată lui Eminescu și Veronica Micle, intitulată ,, Bălăuca și ... Emin'', semnată de Gavril Moisa. Articolul ,, Devastarea Academiei Române'' surprinde prin aspectul informațional, bine documentat, prin care Nuțu Roșca prezintă
O REVISTĂ CU REZONANŢE LITERARE, ARTICOL DE MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în edi��ia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365354_a_366683]
-
specialitate. În această situație prezența unui medic este echivalentă cu pezența unui înger. Femeia, pe deplin conștientă, insistă să-i fie tăiat piciorul ignorând spusele tinerilor ; nu mai au mult și vor reuși !. Au capătat noi puteri, acum când se întrevede reușita. Se opintesc din răsputeri și ... reușesc ! Au tras-o pe femeie cu mare grijă. Piciorul care fusese prins îi este retezat ceva mai sus de gambă. Praful de tencuială și de zugrăveală stârnit până atunci, fără preget, îi oprise
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
Nu știe cum a primit-o și nici nu are cui s-o restituie. Se strecoară cum poate nevoit fiind să urce, ajungând la o ferestră la nivelul etajului trei. Nu mai poate continua, ar trebui să se întoarcă dar întrevede o altă cale. Se află pe partea opusă fostei fațade a blocului, în interior. Pereții sunt înclinați spre stradă, nu mult, iar cei de deasupra nu mai există, sunt prăbușiți spre partea cealaltă. Pe exterior există o crăpătură configurând ceva
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
privirea în fața lui. Nici vorbă să o refuze, ba mai mult, Albert o încurajează cuprinzând-o ușor de după talie. Femeia, având doar halatul alb pe deasupra se înfioară, ca în vremea tinereții și cu o mișcare instinctivă lasă să i se întrevadă sânii. Își pune țigara deoparte, cu grijă să nu se rupă și se îndreaptă spre locul unde o poate fuma. Își amână plăcerea. Vrea mai întâi să verifice curățenia din grupul sanitar. Cineva a surprins scena de dinainte. De la o
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
dat greș. Profesorul a continuat precipitat : - Fii atent aici .... soția ta ... Pe o bucată de hârtie, aflată la îndemână, a desenat un șase. - Înțelegi ?!... Privirea de dinainte a lui Albert a căpătat un aer tâmp fără a lăsa să se întrevadă „adrisantul” ei. A urmat desenarea, cu repeziciune, a cifrei nouă cât și a diferenței de trei puncte : - Le-am dat soției... acum le iau de la tine ! Albert a priceput. Profesorul avea un nou proces de conștiință, trebuia ajutat cumva. Încercând
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
dispunea. Tot în tăcere, în același timp, femeia se dezbrăca. Controlul nu a durat mult. - Nu sunt urme de viol. Nici de vătămări corporale, cu excepția feței..... * A fost nedumerit văzând fața excesiv de fardată a Arinei. Nu a lăsat să se întrevadă acest fapt; mă rog, chestie care ține de gustul fiecăruia. Să fi știut ce se ascunde dincolo de fard s-ar fi revoltat, ar fi întrecut măsura prin nesăbuință. Nimic din comportamentul Arinei nu trăda încercarea prin care trecuse. Bărbatul care
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
specialitate. În această situație prezența unui medic este echivalentă cu pezența unui înger. Femeia, pe deplin conștientă, insistă să-i fie tăiat piciorul ignorând spusele tinerilor ; nu mai au mult și vor reuși !. Au capătat noi puteri, acum când se întrevede reușita. Se opintesc din răsputeri și ... reușesc ! Au tras-o pe femeie cu mare grijă. Piciorul care fusese prins îi este retezat ceva mai sus de gambă. Praful de tencuială și de zugrăveală stârnit până atunci, fără preget, îi oprise
EVOCARE de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365177_a_366506]
-
îi va demonstra însă că se poate întâmpla să faci rău unei persoane chiar și atunci câd ești cât nu se poate de mai bine intenționat. * * * A fost nedumerit văzând fața excesiv de fardată a Arinei. Nu a lăsat să se întrevadă acest fapt; mă rog, chestie care ține de gustul fiecăruia. Să fi știut ce se ascunde dincolo de fard s-ar fi revoltat, ar fi întrecut măsura prin nesăbuință. Nimic din comportamentul Arinei nu trăda încercarea prin care trecuse. Bărbatul care
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
c-a precedat scriitoarea. Veronica BALAJ: Cam așa s-ar putea spune. Dacă mă iau după semne, cum frumos le-ai denumit, iar eu mă agăț de ele să leg cumva lucrurile, atunci să știi că în jocurile copiilor se întrevăd uneori sau chiar adeseori, anumite înclinații vizibile. Preferințele lor trădează câte ceva. În această idee, o să mărturisesc o secvență. Poate fi doar un lucru rizibil că-mi construiam un cornet din hârtie și vorbeam sau cântam prin el, imaginându-mi că
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
și australienii dețin recordul la accidentări. Cu toate acestea, e un adevărat miracol că se înregistrează relativ puține incidente grave și extrem de rare cazuri mortale. Taurii sunt programați genetic să evite îmbulzeala, fiind mereu în căutarea unui „tunel” prin care întrevăd drumul spre libertate. Majoritatea izbiturilor sunt provocate însă de colegii din plutonul de co-alergători. Doar trei la sută din răni sunt provocate de coarne și în doar zece la sută din cazuri sunt implicați patrupezii. Sunt dramatice momentelele în care
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
nepărăsindu-i și nepărăsindu-le cel puțin din gînd și amintire. În afară de om de presă este un om de suflet care izbutește să atragă prin sine și prin ceea ce o preocupă, toata încuviințarea sufletească a unui prieten. La Reiko-san se întrevede de la prima întâlnire cu ea, o profunzime umană, căreia fiecare zi îi adaugă o descoperire pentru cei ce încep să o cunoască! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) (foto by Katase) Referință Bibliografica: Reiko-san. Convorbiri afective din țară Soarelui
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
reclama, mai mult sau mai puțin, bruma de talent din fiecare. Aveau drept hobby comun fotbalul, neîndoielnic religia secolului care a trecut și poate și a celui care a venit deja de zece ani și ceva (cel puțin asta se întrevede până acum!). „Copilul de mingi” care fusese Titi, cunoscut de toți cu porecla de „Piticul” (mai are și alta dar p-asta n-o pomenim aici, din trebuincioasă pudoare!) era mai tot timpul la dispoziția „Căpitanului” de echipă, îngrijitorul și
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
se adreseze poporului încurajându-l și făcându-l să nu se simtă singur într-o existența de totală obedienta și frustrare. De-acolo, El poetul nepereche al zilelor noastre a constituit lumină întreținută într-o epocă în care nu se întrevedea că mai există cineva care vede umilință în care supraviețuiam. Dar parcă nu am fi destul de români dacă nu ne vedem valorile profanate fără cruțare de bipezi care se cred chiar oameni. Prea multe motive de mândrie nu avem, iar
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
se adreseze poporului încurajându-l și făcându-l să nu se simtă singur într-o existența de totală obedienta și frustrare. De-acolo, El poetul nepereche al zilelor noastre a constituit lumină întreținută într-o epocă în care nu se întrevedea că mai există cineva care vede umilință în care supraviețuiam. Dar parcă nu am fi destul de români dacă nu ne vedem valorile profanate fără cruțare de bipezi care se cred chiar oameni. Prea multe motive de mândrie nu avem, iar
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
întâmplările, vorbele și chiar gândurile i-au fost într-un anumit fel cenzurate nu de cineva din afară ci de existența unui conflict permanent între dorință și rațiune. Senzația s-a transformat în certitudine. Dorința, chiar și atunci când doar se întrevede împlinirea ei, poate aduce fericirea. Rațiunea nu poate decât să-ți provoace durere, ce-i drept nu o durere fizică, ori cel mult să-ți creeze starea de normalitate, o stare comună rumegătoarelor. A dorit numai să aline suferința unei
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
nu e, imitând petreceri și măscării deșănțate și nu izbutește să intre pe de-a-ntregul în pielea lui Nero. Caricatură a lui Nero, personajul pare pătruns însă de realitatea rolului său, dar cei din jur surâd cu tâlc pentru că ei întrevăd cabotinul, care, într-o conjuctură prielnică poate amăgi o clipă spiritele credule, devenind pârghia unor subtile mașinațiuni politice. El era „actor până în măduva oaselor”, în confruntările publice își „concentra toată ființa neroniană pentru primele minute”, după care era „cu totul
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
la Paris s-a simțit fericit de revederea tovarășului; a fost în el o dulce aducere aminte, un dor discret pentru bălțile Brăilei, și ție s-a oferit cu ruble. Plecat în Rusia, recomandat de Rakovski lui Troțki - acesta a întrevăzut în tine elementul proaspăt pentru contramișcarea lui de revoluție permanentă. Dar Troțki e azvârlit la timp peste bord, Rakovski - înfundat în Astrahan, și în Rusia începe munca adevărată, formidabila industrializare și refacere economică. Cine se mai gândește că există într-
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
oină, îți vei dori să joci în continuare », mi-a spus președintele federației din România, Nicolae Dobre. Așa este! Oina e un joc al tuturor vârstelor. Președintele Nicolae Dobre a fost cheia aspirațiilor mele în legătură cu acest joc. Perspectivele s-au întrevăzut încă de acum doi ani, când ne-am cunoscut. Mi-a promis sprijinul său și mi l-a dat. Sunt o visătoare cu ambiții. Am năzuit la unirea a două țări într-o singură fascinație sportivă: oina. Pașii au fost
OINA, NECREZUTĂ FASCINAŢIE ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352499_a_353828]
-
14] . Departe, așadar, de a fi identice, dar, totodată, nici opuse. Deși mintea (ca și cunoaștere intuitivă) e mai adâncă decât rațiunea (ca și cunoaștere discursivă, ca autorevelare a minții), totuși ultima pornește și se întoarce la prima. Se poate întrevedea astfel și măreția și necinstea la care poate fi părtașă rațiunea. Pe de o parte, ea nu este doar un "sistem ordonat de operații de prelucrare, interpretare și verificare a informațiilor..." (Golu și Dinu, 1972) [15] , ci este o putere
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Text primit de la “Cătălin, de la mal de Dunăre... “ De cum am văzut ce vreme frumoasă se întrevede la orizontul scrisului nici că am ratat tastatura neagră de zbuciumul de peste nopțile unor nori plângăcioși ce s-au abătut din drumul lor de peste Dunăre. Când soarele este obturat de negura plumbului din noxele gândurilor noaste, cel mai bine este
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
ISTORICĂ. Adevărul este că nu știm „unde ne găsim în istorie”, „ce se întâmplă cu noi”, de am ajuns în acest hal de distrugere și decădere, și „încotro mergem”. În fața noastră nu se deschide nici o cale, nici o portiță, nu se întrevede nici o luminiță, habar nu avem ce se întâmplă cu noi și încotro mergem. Putem să ne găsim într-o situația mai grea sau putem să dispărem ! Suntem un Popor orb rătăcind în pustiu ! ACEASTA ESTE FUNDĂTURA ISTORICĂ FOARTE PERICULOASĂ ÎN
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
vorbește despre o răsturnare a lumilor odată cu trecerea iubitei în altă dimensiune (,,Heruvimii și serafimii/ nu mai știu viteza luminii// Apele nu mai au izvoare/ Geografia nu mai are Polul Nord”.), subliniind o anumită stare poetică, în care speranțele nu se întrevăd iar toate bucuriile rămân în timpul din urmă coborând încet în mit, timp spre care eul poetic își întoarce privirea nevindecată (,,Verbele și-au pierdut/ Timpul prezent și timpul viitor/ se conjugă numai la trecut“). Regăsirea drumului spre dumnezeire ca spațiu
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
două canapele, Sacul plin cu sumedenii...amintiri, Filigran cu savuroasele cafele, Cochetând prin numeroase risipiri. Orologiul orele nu le mai bate, Iar trecutul încă nici nu a trecut. Nici nu mai adună, nici nu mai socoate, Viitorul nu e nici întrevăzut. Clipele ce trec ușor nu se regretă, Nici că niciodată nu se mai întorc. Viața noastră are numai o fațetă- Parcele măsoară, după vrere torc. Tot vuiește viața alergând pe stradă: Parcă e o haită mare de dihănii. Tacticos își
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]