786 matches
-
și-o smulgă din întunericul blând al sânului ei fremătător, de teamă să nu dea de ochii devoratori ai lui Baubau. Și astfel se scurseră zile de plânset și înnegurare, până când lacrimile se retraseră în adâncuri și casa își risipi întunecimile. Era o casă blândă și călâie. Lumina intra printre florile albe brodate pe brizbrizuri. Jilțurile, cu o intimitate de bunici copilăriți de trecerea anilor, își deschideau brațele. Era tot acolo scrumiera cu scrumul de la ultima havană pe care-o isprăvise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de tradiție parfumată în tămâie, de sălaș secular și, înaintând aproape pe bâjbâite, se duse să se-așeze pe-o bancă. Se lăsă mai degrabă să cadă decât se așeză pe ea. Se simțea ostenit, ostenit de moarte, de parcă toată întunecimea, toată senectutea aceea pe care le respira îl apăsau pe inimă. Dintr-o șoaptă ce părea să vină de departe, de foarte departe, se ridica din când în când o tuse înăbușită. Își aduse aminte de mama sa. Închise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
surâs. A trebuit să mă Îndepărtez de oameni ca să nu mai ascult decât vocile amintirii și să hrănesc o speranță naivă, o viziune stăruitoare: mâine va fi regăsită. Ocrotită de sipetul ei de aur, cartea se va ivi intactă din Întunecimile marine, cu destinul Îmbogățit de o nouă odisee. Degetele vor putea s-o atingă, s-o deschidă, să se afunde În ea; ochii robiți Îi vor urmări de la un capăt la altul hronicul aventurilor, vor descoperi poetul, primele sale versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
iubirii, toate aceste teritorii, pecetluind prin sèrutèri actele de proprietate mateianè, ea dèruindu-i totul, fericitè, așteptând ca el sè-și satisfacè setea de cunoaștere geomorfologicè, apoi, rèbdètoare, ajutându-l sè-și doreascè mai mult, sè aspire la ținuturile geologice de sub piele, la întunecimile calde și pline de freamèt pe care sèrutèrile lui le-au aprins în flècèri jucèușe, Matei, stârnit în zonele sale intime de atingerile competențe și delicate ale degetelor ei, simțind cè e purtat pe sus de un vârtej luminos, lèsându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
vară, Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de după gât. Pe cărare-n bolți de frunze, Apucând spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse. Și sosind l-al porții prag, Vom vorbi-n întunecime; Grija noastră n-aib-o nime, Cui ce-i pasă că-mi ești drag? " Înc-o gură - și dispare... Ca un stâlp eu stam în lună! Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare! Și te-ai dus, dulce minune, Ș-a
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de-amor și voluptate Ca molcoma cadență a undelor pe lac. III "... cum de multe ori când mor oamenii, mulți deîntr-acei morți zic se scoală de se fac Strigoi... " Indereptarea legii, 1652. În salele pustie lumine roși de torții Rănesc întunecimea ca pete de jeratic; Arald se primblă singur, râzând, vorbind sălbatic - Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic - Palatu-i parc-așteaptă în veci să-i vie morții. Pe-oglinzi de marmuri negre un negru nimitez, A faclelor lucire răzbind prin
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
feri pe băutor de îmbolnăvire 483. În a sa Mitologie românească, Tudor Pamfile menționează și alte credințe despre holeră. Aceasta își începe treaba nimicitoare "mai ales după războaie, când se ivesc pe cer semnele obișnuite ale cumpenelor mari, precum sunt întunecimile de soare și de lună, cutremurele de pământ, prelingerea stelelor sau ivirea stelelor cu coadă". Într-un cântec bătrânesc cunoscut și dintr-o variantă reținută de V. Alecsandri, holera apare pe malul Prutului ca "O clonțată ce rîdea,/ O clonțată-nveninată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Trăim pe semne de-ntrebare, incertitudini, temeri, goluri universală-ngrijorare, trec corbii pe deasupra stoluri... Foc dinspre soare și-n mijlocul pământului de sub călcâi; pe unde oare o fi locul unde am apărut întâi?!?.. Și noaptea-i gata să-și răstoarne întunecimile ei toate pe oamenii luați în coarne de propriile lor păcate. Înaintăm, dând înapoi, printre enigme, insomnii și nu mai știm care din noi s-au dus și care-s încă vii... O nostalgie ne cuprinde și ne surprinde un
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Sfântul să n-o fi scos la vreme!... Codrii Buciumului, cu goruni nemăsurat de groși, se întindeau până în mahalalele Iașilor. Și în cuprinsul lor Dumnezeu a lăsat doar o poiană, anume parcă pentru a fi un ochi de lumină în întunecimea codrilor; poiană care s-a numit „Poiana Vlădicii”. ― De ce i-au pus numele Poiana Vlădicii? - s-a auzit o întrebare. Fiindcă aici voievodul Alexandru cel Bun, împreună cu Mitropolitul și clerul, au întâmpinat în 1402 alaiul care ducea moaștele Sfântului Ioan
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pentru atenuarea umbrelor este proiectorul cu umbrelă din stânga. Adâncimea umbrelor și atenuarea contrastelor datorate iluminării laterale pot fi controlate prin utilizarea panourilor reflectorizante sau a unor surse de lumină propriu-zise, care dau așa-numita lumină de umplere. Ea scade din întunecimea umbrelor, ajutând la păstrarea unității formelor fotografiate. Iluminarea din spate, contre-jour sau backlit, are mai multe aplicații în fotografia tehnică (fotomicroscopie), iar în fotografia de studio ajută la definirea conturului și a siluetei obiectelor. Măsurarea luminii cu exponometrul devine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de lumină aruncată de lanternă nu mai răzbătea atât de departe ca mai devreme. Tunelul îngust în care privea era mai scurt, nu mai avea acum decât câțiva metri în față. Și totuși, lumina nu-i arăta capătul, părea că întunecimea o înghite după câțiva pași. Ceea ce îl înspăimânta însă era faptul că i se părea că zidul de întuneric se apropie de el. Acum, dacă întindea mâna, ar fi putut să-l atingă. Se scutură cu putere și sări de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și veți avea tot ceea ce vă doriți! Mulțumim, bună Crăiasă! rostiră oamenii, încercând să-și dezmorțească trupurile înțepenite. Fata pieri într-o clipă, parcă luată de unduirea răcoroasă a pârâului. Iute, călătorii își strânseră lucrurile și plecară, înfundându-se în întunecimea tainică a pădurii. Merseră ei ce merseră și, deodată, se loviră de un cal uriaș. Ne, he, he! Cine sunteți și ce căutați, necheză cu furie calul înaripat. Noi suntem trei creștini, care încearcă s-o găsească pe Baba Iarna
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții sale mult prea zbuciumate. Vodă se închină la icoana Sf. Gheorghe, purtătorul de biruință, mulțumind pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să pună masa dinaintea clucerului. „Fimeie, ce să știe ea?!” gândea boierul Iordache, în timp ce-i poruncea lui Ilie să vină sub umbrarul din fața conacului. Primăvara își intrase în rând, soarele încălzind natura încă adormită. Fire de iarbă răzbăteau, sfioase, din întunecimea caldă a pământului. Cornișorul își îmbrăcă hainele galbene de sărbătoare. Vrăbiile își scuturau, necuviincios, veșmintele, primenindu-se. Slugile, scăpate de straiele groase, viermuiau grăbite să îndeplinească treburile zilnice. Săru” mâna, nene clucere! se hlizi Ilie, scoțându-și alene căciula. Ți-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sec. Drumul făcut de Mărul lui Adam sus-jos răsună semnificativ în toată sala aceea. Doar impresia pe care io produsese priveliștea văzută acolo îl făcuse să înghită precum înghițise. Totul era îmbrăcat într-un veritabil clarobscur apăsător, care, tocmai din cauza întunecimii pronunțate, putea da naștere ușor la foarte multe presupuneri! Tot ce putu el să distingă cu precizie fură două lămpi micuțe, dispuse de o parte și de cealaltă a sălii, ambele aprinse moderat, în apropierea cărora stăteau nemișcați două namile
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
din curte, fuseseră prinse și mâncate, iar cele rămase încetaseră, în ultima vreme, să mai vină la castel, știind, poate, ce le aștepta acolo. Oamenii devoraseră atât de multe ciori, încât acum rareori mai reușeau să prindă măcar una. În mijlocul întunecimii, ochii santinelelor scăpărau la auzul oricărui sunet ca de nevăstuică furișându-se prin apropiere. Instinctiv, începeau să saliveze și se uitau unii la alții, strâmbându-se: — Îmi simt stomacul stors ca o cârpă udă. În seara aceea, luna era minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
își mai putea stăpâni expresia mohorâtă de pe chip. Era o senzație acută de nervozitate. În noaptea trecută, nu dormise deloc. După ce-i ordonase lui Genba să-l atace pe Hideyoshi care fugea, Katsuie așteptase până în zori raportul care să risipească întunecimea ce-i cuprinsese inima. Dar Genba, la întoarcere, nu dăduse vestea pe care Katsuie o așteptase cu atâta încordare. — Singurii oameni care au trecut erau vasalii lui Hideyoshi. Hideyoshi însuși nu se vedea nicăieri. M-am gândit că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vreau să fiu acuzată că fac nedreptăți. Nu sunt obligată și nici n-am voie... Dar am să te las pe tine să judeci singur. Uite, am să-ți arăt... Vino încoace. Doamna Mușat deschidea o ușă și scotea din întunecimea unui dulap un teanc de foi strânse c-un elastic. Scotea elasticul c-un gest nervos și îi întindea lui Rareș foaia de deasupra în timp ce-l ațintea cu ochi indiferenți. Nu-i legal ceea ce fac, dar nu-mi place să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mă pot potoli naibii odată? Întunecată trebuie să fi fost ziua în care mi-a dat naștere acest pământ și nefastă clipa în care mi-a fost hărăzit destinul, de vreme ce nici o creatură n-a fost mai teribilă decât mine în întunecimea minții ei... Presimțirea pe care-o am acum cumva asupra a ceea ce va urma îmi dă fiori chiar și în ceea ce mie-mi pare a fi cel mai negru vis în care-am alunecat cândva... Întortocheate sunt căile Dumnezeirii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
uneori mai și pricep. Citesc reviste sofisticate, mă duc la filmele pentru adulți. Dar telefonul sună, pentru mine. — E pentru tine, îmi spuse Martina și îmi dădu receptorul, dezacordul sau uimirea (mi s-a părut mie) fiindu-i trădate de întunecimea venelor de pe brațul delicat. E pentru mine și ghici cine e. — De unde ai făcut rost de numărul ăsta? am întrebat eu cu o curiozitate nedisimulată. Eram convins că nimeni nu știa secretele vieții tale intime. Eram convins că toată lumea crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vecinei ei, doamnei Lucreția. Când a aflat însă, la scurt timp, că unul dintre cei doi era chiar soțul ei, peste casa lor s-a așezat norul negru al necazurilor. Noianul mâhnirilor avea să planeze ca o pasăre venită din întunecimi, mulți ani în șir. Olga aproape că nici nu și-l mai amintea pe tatăl ei decât vag, ca într-un vis întâmplat demult, tare demult! Mama și-a crescut fata dintr-un salariu modest de funcționară la poșta centrală
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi - eală spoi - spoială pălmui - pălmuială jupui - jupuială ului - uluială momi - momeală mulcomi - mulcomeală șoși - șoșeală - șoșele socoti - socoteală murui - muruială [3] 2257 după dupac pumn - [a] dupăci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
concepturi sunt a cărora note trebuiesc numaidecât a se încopcia în unitatea conștiinței; d[e] e[xemplu]: conceptul filosofiei într-un țăran este cu putință, iară într-un învățat real-aievnic, mai pre urmă conceptul pricinei pricepîndu-se efectul este neapărat. Chiaritatea, întunecimea și lămurirea concepturilor are treptele sale sau poate fi mai mare și mai mică, adică din aceea este mai mare chiaritatea concepturilor, din ce mai de cătră multe altele se pot ele deosebi; și dimprotivă, din ce se pot deosebi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
multe altele se pot ele deosebi; și dimprotivă, din ce se pot deosebi concepturile mai de cătră puține altele, din aceea mai mică este chiaritatea lor. Iară unde vreun concept sau nicidecât sau deabea se deosebește de altele, acolo este întunecime, însă această întunecime nu poate fi niciodată deplină, fiindcă la tot conceptul neapărat se cere conștiința, care apoi, din fire, numai prin deosebire se poate naște. Așijderea și lămurirea din aceea este mai mare sau mai mică, din ce se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot ele deosebi; și dimprotivă, din ce se pot deosebi concepturile mai de cătră puține altele, din aceea mai mică este chiaritatea lor. Iară unde vreun concept sau nicidecât sau deabea se deosebește de altele, acolo este întunecime, însă această întunecime nu poate fi niciodată deplină, fiindcă la tot conceptul neapărat se cere conștiința, care apoi, din fire, numai prin deosebire se poate naște. Așijderea și lămurirea din aceea este mai mare sau mai mică, din ce se deosebesc mai multe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]