782 matches
-
-n catifeaua frazei reiate hăisa, de a-și da uriașa lui măsură pe bune. Abia mai târziu, și nu de toți, i s-a făcut „dreptate“. Arhaismele slobode sunt pentru Balzacul nostru musculos un mijloc de a se exprima fericit, învolburat, neînghesuit de nimeni și de nimic prin colțuri cu lilieci blegiți (nici de semne, nici de semenii cotonogari la gioale!), de a merge sprințarnic și haihui, și totodată tacticos, hâța-hâța, ca pe sticlă, ca pe ață, ca pe fir de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
astea erau ca și cum nu le-ar fi văzut și doar târziu și gândindu-se insistent și le-ar fi putut aminti, pentru că era prins de imaginile de coșmar ale sfârșitului inundațiilor, încă pline de grozăvie: câmpuri întinse acoperite cu apă învolburată, arbori și arbuști smulși din pământ cu rădăcinile incredibil de încâlcite împiedicate în trunchiurile altor arbori, și ei smulși, sau stâlpi de telegraf doborâți, case mărunte, din chirpici, aplecate într-o rână, cu pereții găuriți de șobolanii apelor mâloase care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mucegăite dispăruse. I se părea că aude și cântec de păsări, dar nu putea fi decât o părere sau amestec de zgomote percepute aiurea, pentru că se lăsase noaptea. Dar și miresmele, și ciripitul-părere, și noaptea, până și imaginile cu apele învolburate îi făceau rău. Toate sunt acum, bune sau rele, dar mâine s-ar putea să nu mai fie. Sau, dacă nu mâine, în altă zi. Curând. Nu era înfricoșător ce simțea, dar n-ar fi putut spune nimănui ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
flori ce tainic vrăjite înfloresc, Acestea toate, Lumii de Dumnezeu vorbesc, Îl preamăresc ca mine, ca mine îl iubesc! Când soarele se-ascunde, la fel și buna lună, Iar vântul bate strașnic și urlă a furtună, Când nourii pe ceruri învolburați se-adună Și marea se agită și valurile-i sună De tatăl lor și-al nostru, de Tatăl cel Ceresc, Acestea toate, Lumii de Dumnezeu vorbesc! ÎN EXCLUSIVITATE De voi adormi pe veci într-o noapte, curând, Să mă duceți
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Și ... nu sunt telefoane!” .... „Tremură a taină gândurile-n mine,/Plapumă de nori vreau să dorm în tine!” „Când soarele se-ascunde și nu-i nici buna lună,/ Iar vântul bate strașnic și urlă a furtună,/ Când nourii pe ceruri învolburați se- adună” Și marea se agită și valurile-i sună/De tatăl lor și-al nostru, de Tatăl cel Ceresc,/ Acestea toate, Lumii de Dumnezeu vorbesc!” ..... sau „Pentru inimi rupten două,/ Pentru inima-mi pustie/Cântă, cântă-ne și nouă
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
tipic pentru forma parodică a interludiului, reia structura spectacolului no, cu toate personajele și componentele sale: shite, waki, ky:gen, cor și acompaniament muzical. Cântul-de-drum tradițional al lui waki devine aici cel al unui năstrușnic călugăr călător, pe care apele învolburate ale râului îl rostogolesc ca pe o coajă de castană. Waki ajunge în sfârșit în fața unei ceainării, unde trecătorilor li se oferă câte o ceașcă de ceai în memoria sufletelor strămoșilor unui om ce murise cu ceva vreme în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
locuitor al insulei pe care naufragiase cu mult timp în urmă. El ajunsese aici alungat din lumea unei curți domnești, iar puterile sale magice sunt, în realitate, legate de ostrovul pe care îl azvârlise soarta lui de surghiunit și valurile învolburate ale mării. La începutul piesei, Prospero își scoate mantia fermecată pentru a-i dezvălui fiicei sale, Miranda, adevărata sa poziție socială, rangul avut odinioară în lume: e duce de Milano și, cu doisprezece ani în urmă, căzuse victimă uneltirilor perfide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Peste forma ghemuită de pe pat și În jurul ei atârna un nimb, țesut din borangic, ca o rază de lună, pătat ca un vin vechi, stătut... ceva oribil totuși, planând difuz deasupra lor, a celor trei... Iar lângă fereastră, Între perdelele Învolburate, stătea altceva, nedeslușit, fără trăsături... ceva straniu și totuși familiar... Simultan, două cufere mari se materializară de fiecare parte a lui Amory. Totul s-a petrecut În mintea sa chiar atunci, durând mai puțin de zece secunde În timp real
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Când în cele din urmă întinderea mării se arătă mărginită de insule, apăru în zare un golfuleț liniștit. Pe o coastă fuseseră deja construite câteva colibe pentru clăcași, iar din depărtare se auzea sunetul asurzitor al copacilor doborâți. Spre deosebire de largul învolburat al mării, golful era adăpostit de insule și de munți și pe apele sale pluteau deja multe luntrii. Samuraiul se înfățișă la oficiul de gardă al clăcașilor, dar în timp ce se treceau în registru numele celor doi tineri pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe mare corabia noastră? zise tainic Matsuki, punând piciorul pe scara ce cobora în cală. S-o lăsăm baltă! Oricum, astea sunt bănuieli de-ale mele. După ce Matsuki dispăru înăuntru, samuraiul mai rămase o vreme singur pe punte privind marea învolburată. „Însărcinarea noastră seamănă cu o bătălie. Pe câmpul de luptă, ostașul trebuie să-i conducă pe pedestrași prin ploaia de săgeți și gloanțe. Însă oamenii de seamă stau în spate și comandă întreaga oaste. La fel ca și în război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de care se temea se apropie încet dinspre miazăzi. De fapt, încă din după amiaza aceasta se simțea că valurile creșteau nemaipomenit de înalte, marea își schimba treptat minunatul albastru adânc de ieri într-un abanos de gheață, iar talazurile învolburate își arătau colții albi și începeau să spele puntea aruncând jeturi de apă de la prova. Căpitanul spunea că o să facă un viraj complet la tribord ca să scoată corabia din ochiul furtunii. Pe la miezul nopții, furtuna s-a apropiat de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu puteam să mai îndur mirosul de murdărie din cală și duhoarea de vomă de la japonezii care aveau rău de mare, i-am cerut voie lui Contreras și m-am dus până la gura de ieșire înspre punte. Valurile împroșcau spumă învolburate, iar marea era tot neagră. Pe punte, mateloții japonezi își dădeau toată silința să descurce parâmele și să repare catargul rupt. La cină, am putut în sfârșit să vorbesc pe îndelete cu Montaño și Contreras. Amândoi nu închiseseră un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trandafiriu. Pe măsură ce văzduhul se colora, se lumina și oceanul. Nu se mai auzea nimic altceva în afară de sunetul valurilor ce se loveau de carenă. În lumina dimineții, cu o velă sfâșiată, San Juan Baptista plutea ca o stafie pe marea încă învolburată. Pe vas nu se vedea nici țipenie, iar clopotul era și el mut. Sleiți de puteri, marinarii și mateloții dormeau duși răspândiți pe ici, pe colo. Înainte de prânz, samuraiul își adună puterile rămase și se târî afară din cabina udă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu haine zdrențuite și cu așchii de lemn pe umeri... Vântul bătea peste Veracruz rostogolind smocuri de iarbă uscată ca niște mingi de-a lungul străzilor cenușii și a zidurilor întărite cu mortar ale caselor și vopsind în pământiu apele învolburate ale oceanului în larg. Era anotimpul vânturilor în Veracruz. Frânți de oboseală, japonezii intrară în oraș clătinându-se pe picioare în bătaia vântului puternic. Întocmai ca la sosirea în Mexico și Puebla, și aici îi așteptau la intrarea în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mai bine de două luni. Cu toate acestea, solii știau că era la fel de întins și că de partea cealaltă se afla continentul numit Europa, iar acolo se găseau o mulțime de țări, precum Spania, Portugalia, Anglia sau Olanda. Privind oceanul învolburat, samuraiul se gândea că domeniul Stăpânului unde trăise el până atunci era nespus de mic pe lângă această lume. Iar de pe domeniul Stăpânului, și valea, și pământurile de la Kurokawa semănau cu un grăunte de nisip. „Cu toate astea, familia mea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
domeniului Ōmura. Cu privirile ațintite asupra mării, Velasco mergea pe plaja înțesată de rămășițe de scoici și alge de mare risipite. Vântul îi biciuia fruntea. În largul portului se zăreau munții lini de un purpuriu palid ai insulei Hario. Valurile învolburate acopereau stâncile insuliței cu un văl de stropi ca o burniță. Largul mării se întindea luminos sub razele soarelui care cădeau doar peste ape. Aceasta era ultima priveliște a Japoniei pe care aveau s-o mai vadă Velasco și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Pentru a traversa râul Jijia s-a construit un pod din lemn de esență tare, stejar și salcâm, dar din cauza erodării terenului și a inundațiilor, cel puțin de două ori pe an, podul era luat sau avariat profund de apele învolburate ale Jijiei. Prin anii 1950-1952, podul a fost luat iar de apă și primăria a trebuit să facă din nou alt pod. Prin luna aprilie-mai se produce o inundație mare, meșterii conduși de maistrul Vlădeanu păzeau construcția. Pe la amiazi, printre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Pentru a traversa râul Jijia s-a construit un pod din lemn de esență tare, stejar și salcâm, dar din cauza erodării terenului și a inundațiilor, cel puțin de două ori pe an, podul era luat sau avariat profund de apele învolburate ale Jijiei. Prin anii 1950-1952, podul a fost luat iar de apă și primăria a trebuit să facă din nou alt pod. Prin luna aprilie-mai se produce o inundație mare, meșterii conduși de maistrul Vlădeanu păzeau construcția. Pe la amiazi, printre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut În apa mării Înspumate organul de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării Învolburate, zeița dragostei Afrodita. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita s-a căsătorit cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două legende: prima ar fi
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a camerei și-a luat-o pe Jina de bărbie. Tu, a spus ea, ești făcută dintr-un material mai țeapăn. Și, la fel ca în urmă cu doisprezece ani, atunci când era pe cale să încalece pentru prima dată un râu învolburat, iar soțul ei i-a strigat,destul de tare că să acopere tunetul apei, că poate s-o facă, Jina s-a ridicat la nivelul așteptărilor altcuiva. Și-a îndreptat umerii și, ca prin minune, a devenit curajoasă. Avante se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în minte un copil, pentru ca în secunda următoare copilul să iasă din scenă; Zach își tot schimba culoarea ochilor. Până la urmă, toate scenariile se dizolvau în mugetul râului. Ea și Zach urmau să iasă pentru prima dată pe un râu învolburat și, pentru că ea nu mai făcuse niciodată așa ceva, a început să viseze valuri înalte de trei etaje și ascuțite ca dinții de dinozaur, valuri care îi devorau cât ai clipi. Când a deschis ochii, luna dispăruse, iar cerul se făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
unui bărbat sau unei femei. Femeia s-a uitat la grădina vastă care era apărată de niște porți înalte, din sârmă ghimpată. În întuneric, nu izbutea să vadă prea departe, dincolo de frunzele de spanac: câteva vrejuri de fasole și vârfurile învolburate ale unor morcovi. În spatele grădinii erau mai mulți pomi fructiferi - probabil meri, peri și pruni. Cineva săpase un canal care aducea apă de la Corey Creek. Nivelul apei era controlat cu ajutorul mai multor stăvilare artizanale, invenția unui fermier. Acea unică respirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cută, apoi o succesiune de vâltori și bolovani, după care apărea o cascadă sau un vârtej chiar acolo unde nu te așteptai. O altă tragedie sau o altă victorie, urmate iar de-o curgere domoală. Cândva, Jina trăise pentru apa învolburată, acum însă simțea cu totul altceva. Trebuie să plecăm, a spus ea. Îmi pare rău, Zach. Trebuie să ne întâlnim cu cei de la FBI la Mackay Bay. Zach s-a îndreptat de spate. Mama mi-a zis c-ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Un elicopter e oare Desenat? Și-un elefant Ce-are-n trompă-o stropitoare? Dușu-acesta-i performant! LITERA ,,E’’ Are brațele egale, Pe un băț aliniate; Îl găsim și-n deal și-n vale Sau în ape-nvolburate. Fetele de trei au parte; E-n pahare, dar și-n gene, Evantaie, carte, arte; Vine chiar cu moșul Ene. E-n caiete, vene, sare, Pene, cercuri, calendare, Munte, stele, cer și are Loc și în abecedare. De e mic
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
În așteptare, până când un vuiet veni de pretutindeni, ca un răspuns la o Întrebare care nu fusese rostită. Întrebarea aceea era: „Sunteți gata să jertfiți tot ce mai aveți pentru acest vis?” Iar răspunsul venea ca un râu de munte, Învolburat, sărind peste pietre și bușteni căzuți, năzuind spre vărsarea În marele fluviu al libertății. „Eliberarea!!!” Cuvântul voievodului se Întorcea, ca un ecou, dar nu era doar ecoul, ci erau zecile de mii de voci care Îl rostogoleau din vârfurile munților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]