763 matches
-
scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar sigur, pradă acelei iresponsabile psihologii de șatră și coviltir pentru care banul se face ușor și se sparge ca aburul. Ni „se rupe“ de trecut, ni „se fâlfâie“ de viitor, ne „doare-n pix“ de prezent. Tot ce am - beau acum. Trăim intens, devastator clipa și disprețuim
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cotitura de ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pîn-acasă: măgar baligă-te. - N-oi zice. Se-ntoarce el iar pe la omul cela. Da omul cela-l ospătează și-i dă vin să bee, și omul s-o chefăluit și-a adormit pe laiță. Da erau niște țigani cu șatra acolo ș-avea măgar și omul s-o dus ș-o cumpărat ș-a schimbat măgarul. Omul a doua zi se scoală, ia măgarul și se duce - acasă și-i zice: măgar, fa bani! Măgarul, de unde? El apuc-un druc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-a mînca-o și pe dânsa le oprește ploile și stârpește apele, să moară oamenii de foame). - Da, zice, mult ai să stai, fată, aici pîn-ce a veni balaurul să te mănînce? - Până mâne dimineață. - Nu știi este v-o șatră aici în sat? Fata l-o îndreptat și s-o dus acolo ș-a pus să-i facă un paloș, ș-așa au venit el acolo după ce i-au făcut paloșul. Și s-au culcat și a zis fata să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
chestionîndu-l pe Wakefield despre preferințele lui pe măsură ce desenează. — Doar două camere, dormitor și bibliotecă, și o baie și bucătărie, desigur, răspunde Wakefield cînd apare problema Împărțirii. Curînd se ițesc planurile unei case, care arată cam ca o căruță țigănească de șatră. Cybelle adaugă niște panouri solare, Franțoise desenează un pat și niște rafturi ajustabile. — E minunată, spune Wakefield, dar dacă ar fi o femeie... Dar ce-ar fi să fie două femei? sugerează Cybelle. — Oh, Franțoise Își dă una peste frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
privirea mi se umple de păsări și vânt, vieții nu i-am rămas dator nici un gând, dar i-am rămas dator viața toată. Cu mișcări oprite ades văd bolți prăbușite în apă. Din frunzele satului ies ca dintr-o biblică șatră. Aleluia, astăzi ca niciodată sunt fratele obosit al cerului de jos și-al fumului căzut din vatră. [1925] * PARADIS ÎN DESTRĂMARE Portarul înaripat mai ține întins un cotor de spadă fără de flăcări. Nu se luptă cu nimeni, dar se simte
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Asta-i ordine? Pentru asta l-am doborât pe Ceaușescu? Nu vezi că nici la țigani nu se mai respectă regula?! Se pomenea înainte să zică o poamă de-asta că nu vrea ce hotărăsc părinții? Au căzut și legile șatrei, nu numai al moralei comuniste. Tăcu bosumflat. Părea că se gândește la lupta dintre generații. Oftă resemnat, în cel din urmă: - Insuportabil, într-adevăr, din punctul de vedere cu canicula. Altfel, oamenii sunt drăguți, n-am ce zice. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mesencile, prinseră a luneca, de ziceai că sunt pe arcuri, nu alta, spre ring. După Încă o pauză, ceva mai lungă, decât prima, cineva, din prepeleac, ordonă: rămâneți pe locuri! Că urmează surpriza surprizelor! Acum. În data mare. Urmează dansul șatrei din Strehara! Hai! Fetelor! La atac! În același timp, cântătorii, din prepeleac, porniră o iureșească, de te lua cu fiori. Dar, și mai cu fiori, te lua, cu fiori de drag, cu fiori de nu mă uita, cu fiori de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
voinței mele. Ai spus că întotdeauna ne vom sfătui, vom face totul împreună. - Crezi că eu nu vreau să te am alături? - Tot mutându-ne, nu realizăm nimic. Cand să ne luăm o casă, plecăm din nou, ca țiganul cu șatra. - Nu vreau o casă. Vreau să fim fericiți. Să avem tot ce ne trebuie, servicii bune, să călătorim... Să mergem cu bucurie la muncă, să venim cu bucurie acasă. - Eu vreau casă! Ce contează dacă îți place muncă? Ce, mie
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
întregi, căci lumea întreagă își ținea răsuflarea. Și, poate tocmai de aceea, revenirea la viață fu asurzitoare. La etajul de dedesubt, abajururi, scaune trântite și aruncate de peste tot. La etajul unu, tingiri lovite unele de altele, cu un tămbălău de șatră țigănească. Apoi un fel de explozie care se risipi în stropi de ulei încins, împroșcând pereții. La parter se auzi o învăl mășeală, de parcă s-ar fi prăbușit un raft cu sticle goale și tălpi groase scrâșneau peste cioburi. Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la biserică să te cununi, să promovezi calitățile țiganilor, Rulmentul a cutezat, și pentru prima dată în presa din țară a publicat la 31 ianuarie 1962 reportajul ” O viaț ă de om”, în care era vorba de Iorgu Brătianu, „bulibașa șatrei de nomazi staționați la marginea Bârladului”, care a deve nit metalurgist cu „încă vreo 10 de‐ ai săi”, trimițându‐și feciorul - pe Ion Brătianu - zis Radian - elev care a terminat numai cu 9 și 10 clasa a III‐a la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de atâtea baragladine. După ce își prezintă, în cuvinte pe înțelesul sălii, marea realizare, Cioabă junior, judecătorul suprem, uns în post de tat- su, începe primul proces din istoria recentă a țiganilor, de pe aceste meleaguri. E la fel ca într-o șatră de țigani, doar că acum există un sediu cu pereți pentru asta, și nu un cort. Evident, se judecă totul doar din punct de vedere moral. Legal, nu este voie, ține să precizeze instanța, prin gura lui Cioabă junior. Subiectul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și afumați, amesteca conținutul care bolborosea și se umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mulți oameni; o mulțime; natura; nebunie; necăjită; nepăsătoare; neștiutoare; New-York; nuntă; oamenii; oboseală; oportunități; pace; paralelă; pădure; pămîntul; peisaj cosmic; piață; planetar; plantă; plimbare; populat; prieten; prietenie; priviri; probleme; public; putere; răsfrînt; riscant; siguranță; sociabilitate; soră; spirituală; străină; străinătate; șansă; șatră; teatru; terestru; teritoriu; tot; totul; toți; trai; trăi; tristă; țara; țicnită; unire; varietate; văzduh; veselă; veselie; veșnică; viitor; vis; vrea; vrednică; zarvă (1); 786/217/68/149/0 lumină: soare(127); bec(70); întuneric(56); zi(53); viață(22); alb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172); tristețe (52); negru (47); moarte (46); femeie (45); suferință (42); singurătate (38); fără soț (24); mort (21); tristă (19); neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curat și frumos rotunjit", pe care i-l văzuse Neculai Isac în apă, cu "obrazul copilăresc", cu "nasul arcuit, cu nări largi", cu "ochii iuți", cu părul "negru și lucios", care avea "luciri de păun". Din altă perspectivă, Hasanache, șeful șatrei, o crede "o fată proastă care n-a ieșit încă în lume"; ea se consideră "o biată fată de șatră", "o roabă ș-o nemernică". Pentru ea contează doar sentimentul în numele căruia se sacrifică, deși știa că țiganii o vor ucide
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nări largi", cu "ochii iuți", cu părul "negru și lucios", care avea "luciri de păun". Din altă perspectivă, Hasanache, șeful șatrei, o crede "o fată proastă care n-a ieșit încă în lume"; ea se consideră "o biată fată de șatră", "o roabă ș-o nemernică". Pentru ea contează doar sentimentul în numele căruia se sacrifică, deși știa că țiganii o vor ucide pentru trădare. Îl iubea cu patimă pe Neculai Isac și, pentru a prelungi voluptatea iubirii, îi comunică târziu primejdia: Apoi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a fi anticipat de nici o mișcare diegetică preliminară. În partea întâi a primului volum din Orbitor, clanul Badislavilor, iviți, grație unei viziuni onirice a naratorului, pe meleagurile din Balcani, "într-o Sciție delirantă", primește prețioase semințe de mac de la o șatră de țigani, pe care se grăbește să le sădească în pământul de o fecunditate delirantă. Îmbătați, câteva luni mai târziu, de sucul tare, narcotic al măciuliilor lăptoase, oamenii se dedau unor excese sexuale descrise detaliat, uitând, în mijlocul orgiilor, să-i
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aceeași perioadă, la Vaslui erau trei lăcașuri de cult mozaic. m. „Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi” O altă etnie atinsă de valul de segregație rasială specific regimului antonescian, a fost cea țigănească sau mai bine spus a acelor țigani de șatră sau nomazi, cu toate că nu au fost ocoliți nici cei stabili, „de vatră”, dar care erau recidiviști sau nu aveau un mijloc independent de trai. În perioada 1 iunie-20 septembrie 1942, după ce mareșalul Ion Antonescu a trecut Transnistria sub administrație civilă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
decât pe raza județului unde se găsesc pentru a da posibilitatea organelor polițienești și jandarmerești să’i țină în strictă și continuă supraveghere, știut fiind că printre aceștia sunt numeroși infractori de meserie (hoți de cai, spărgători, etc.)”. Mai multe șatre s-au adresat în scris prefecturii pentru a li se permite libera circulație atât în orașul Vaslui cât și prin comunele județului. Luând act de aceste cereri, preotul-prefect Sârbu le-a dat câte o hârtie, prin care țiganii erau autorizați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și-mi pare nespus de rău pentru ei. Vieți curmate din frageda lor viață amară, copiii care n-au avut copilărie! Într-o zi își făcuse apariția pe toloaca din fața casei, cam pe lângă știoalna în care ne scăldam noi, o șatră de țigani nomazi. Au pus căruțele cu coviltir în semicerc, au așezat corturile și în mijloc era destul loc pentru distracțiile lor, căci în fiecare seară, la lumina focurilor din fața corturilor, cântau din gură și din instrumente, viori și acordeoane
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
țigani, căci întotdeauna veneam târziu acasă, nu s-a îngrijorat și i-a spus: - Îi la țigani, vine el acuși, e doar la o azvârlitură de băț. Dar timpul trecea, iar pe la două noaptea, tata a venit pe toloacă, dar șatra plecase cu tot cu mine. Înspăimântat, a fugit repede pe Socola, unde a dat de un sergent de stradă. Ia povestit ce s-a întâmplat cu mine și omul legii a chemat prin țignal alți colegi. În fine, tata a ajuns la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și călări, comisarul și tata, au plecat înspre Bucium, drumul care ducea spre Vaslui, căci aflaseră între timp că în direcția aceea mergeau țiganii. Și au ajuns din urmă convoiul de căruțe cu coviltir. Au barat cu caii drumul în fața șatrei. Prima căruță era a bulibașei. Comisarul a controlat întâi căruța lui. Acolo, pe un maldăr de fân, m-au găsit dormind, căci femeia bulibașei îmi dăduse seara să beau un ceai cu ceva adormitor în el. Fără nicio explicație, bulibașa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu șișul între dinții de aur. Codoașe zaharisite, mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți. Veselie, spaimă și râs. Tropotul cailor și vaietul corului, acoperite treptat de melodia și mimica stilizatelor florărese, acompaniate de tremurul epileptic al ofticoșilor. Nu va fi așa, bineînțeles, ci o solemnitate patetică, disciplinată, pregătită atent. Balaurul, ritmând versuri
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]