1,239 matches
-
la Regimentul 25 infanterie la Piatra, în județul Teleorman de unde am fost repartizat la Compania a 3-a sanitară cu sediul în Alexandria, mai exact în comuna Adămești. Aici conducerea era formată din oameni foarte însemnați, comandantul, colonelul Georgescu fiind șchiop iar ajutorul de comandant, maiorul rezervist doctor Lupescu posesor al unui ochi de sticlă. Numit comandant de pluton aveam sub comandă tineri între 35 și 50 de ani, mai ales peste 50. Ei bine, tocmai pe acești “copii” aveam ordin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
rochia târâș, alerga pe coridor. Mini se sculase și din ușă se uita după ea. Părea că patinează: "un picior luneca mult înainte și cellalt sărea după el. Ca o vrăjitoare pe o mătură sau o mumie pe un schi șchiop. Așadar, baba nu știa! Rămăsese turlacă! Dar baba știa altceva ... și cele două lucruri la un loc o făcuse să fie apucată de rele. Ce va face acum baba? . . . Va amuți din spaimă . . . sau va vorbi? . , . Socoteli mintale repezi deoarece
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Nebunul târgului, cu jumătate de obraz paralizat, avea un râs sarcastic, veșnic întins pe jumătatea bună a chipului, enigmatic și obsedant pentru mulțimea plozilor care, îndată ce Frochi apărea pe stradă, îi alcătuiau alai. Sănătos tun, nebunul o făcea ba pe șchiopul, ba pe câșul și câteodată îl pălea damblaua. Aceste infirmități de care suferea numai câte o zi exprimau dureri mai adânci și mai durabile, de ordin sufletesc. De pildă, odată, umbla cu cârpă albă legat la cap. - Azi ce ai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
să putrezești în ocnă. - Am să-l îngrijesc, am să-l fac bine ș-are să fie copilul meu, se jură smerit tapițerul. - Să te-audă Dumnezeu ! Așa ajunse tâlharul Iuju, spaima uliței, copil de suflet în casa tapițerului. Băiatul rămase șchiop, dar tot sprinten. Cu piciorul târâș se cățăra pe marginea acoperișului și de acolo privea în porumbar, încunoștințându-l pe Mehală asupra evenimentelor care aveau loc : rotatul are un ou, puii călătorului sunt de-acuma mari. Mehală zâmbea, iar la
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
casă. Degeaba își cumpărase apartament la bloc. Burlac, îl folosea numai ca depozit pentru tot felul de amintiri pe care, pe rând, le sustrăgea din casa părintească : tăblii de pat, cercevele sculptate, piese disparate dintr-un pian matern, somptuoase scaune șchioape. În noul apartament intra cu un resentiment de pușcăriaș. Datorită transmisiunilor directe prin pereți, nu pierdea nici un instructaj acordat copiilor, nici orele de relaxare cu muzică modernă care-l stinghereau mai tare decât certurile din vechea locuință. Acolo urletele îi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
gata să mă muște, se plânse bătrânul. Cred că are și o boală urâtă de piele. ― S-a strecurat azi-dimineață în curte, îl lămuri Julius. A încercat grădinarul să-l alunge, pe urmă i s-a făcut milă, căci e șchiop și jigărit. Dar nu despre câine vroia Julius să discute. ― Cum vă explicați că nu mai e praf? Și, totuși, vântul n-a încetat. ― N-am nici o explicație, ridică din umeri doctorul Luca. ― Dar s-a mai auzit ceva despre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aceea, era un praznic al Iudeilor; și Isus S-a suit la Ierusalim. 2. În Ierusalim, lîngă Poarta Oilor este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. 3. În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, care așteptau mișcarea apei. 4. Căci un înger al Domnului se cobora din cînd în cînd în scăldătoare și tulbura apa. Și cel dintîi, care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
că nu poți să crezi tot timpul în ceea ce vezi. Celelalte Mary își botezau membrele. O femeie în vârstă își numea brațul „Doamna de Fier“. Un șofer pe ambulanță, la vreo cincizeci de ani, îl botezase pe al lui „Cimpanzeul Șchiop“. Atribuiau brațelor personalități și povești. Vorbeau cu ele, se certau cu ele și chiar încercau să le hrănească. — Hai, domnule Cimpanzeu Șchiop. Știi că ți-e foame. Făceau tot ce se putea, în afară de a și le apropria. Una dintre femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Doamna de Fier“. Un șofer pe ambulanță, la vreo cincizeci de ani, îl botezase pe al lui „Cimpanzeul Șchiop“. Atribuiau brațelor personalități și povești. Vorbeau cu ele, se certau cu ele și chiar încercau să le hrănească. — Hai, domnule Cimpanzeu Șchiop. Știi că ți-e foame. Făceau tot ce se putea, în afară de a și le apropria. Una dintre femei spunea că tatăl ei îi lăsase brațul moștenire după moarte. —Mai bine nu mi-l lăsa. Cade peste mine, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
asta. Bonnie e încă la stadiul de negare tipică pentru începători: Cum să ne urmărească cineva? Cum ar putea să intre în următoarea casă, să se deghizeze și așa mai departe, toate astea înainte s-ajungem noi acolo? Obiecții destul de șchioape, care se dizolvă în clipa în care le analizezi. Dar Bonnie s-a supărat; nu mai vrea să mai facă turele. Trebuia să-și dea seama că asta-l așteaptă. Probabil că-și închipuie că viața ei e în pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
hramul basilicii franciscane Maria-Radna, așa culori se arată ochilor mei în vremea aceea pe când tocmai ne pregăteam să urcăm în remorcă, mergem la dormitorul cel parfumat cu detete, e seară, se arată noaptea pe la niscaiva focuri din apropierea remizei cu combine șchioape, cu tractoare unsuroase, nostalgic împodobind ele seara târzie în care tocmai ne cheltuim studențește tinerețea cântând cântarea cu omul pădurii pe care nu l-au mâncat lupii. "Asta așa este", îi dau dreptate omului meu, "țăranii nu pot, nu sunt
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
asprime, apoi scoase un portofel și-i întinse banii. După zece minute de stat la ușa magazinului Paisley, știu că June n-o să vină, dar amorțeala din picioare și din inimă îl făcu să mai aștepte o oră. Un bătrîn șchiop și murdar se apropie și-i ceru bani. Thaw îi privi cu ură ochii injectați, gura strîmbă și neajutorată și barba în care se încurcaseră dîre de salivă. Nu putea să-și dea seama de ce ar trebui să posede o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un rest de slăbiciune mă făcea să mă întreb, vag, de ce mă abătusem din drum, ce căutam pe aleea unui cimitir. Pe strada aceea, mergeam, cu ani în urmă, spre școală. În drum, scoteam limba la oameni, dacă trecea vreun șchiop, i-o luam înainte șchiopătând; acum, după câțiva pași, l-am văzut venind dinspre celălalt capăt al străzii pe unul dintre prietenii mei, îmi făcea semne de departe, părea că vine la o întâlnire dinainte fixată. Prietenul acela, al cărui
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de a privi din patul meu în camera numită a Nathaliei. Și am văzut. Era o odăiță ceva mai mare decât a noastră, plină de boarfe și de vechituri aruncate de-a valma : câteva cufere sparte și prăfuite, câteva scaune șchioape așezate unul peste altul, o somieră de sârmă rezemată de perete, cu picioarele în sus, un balansoar stricat, o vază din metal coclit și așa mai departe. Acolo nu locuia nimeni, n-ar fi putut să locuiască nimeni. * Tribul indienilor
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Dar covrigarul își număra liniștit banii, cu spatele la mine, nu-mi dădea nici o atenție. L-am lăsat, am pornit pe bulevard. Amiaza trecuse de mult, dar soarele ardea încă. Mă țineam după oameni, mergeam la pas cu ei, mă balansam cu șchiopii, gâfâiam ca grașii, încercam să intru cât de cât în realitatea lor, să uit ce știam despre fragilitatea ei. În starea aceea din ce în ce mai greu de suportat pentru mine aproape că le invidiam liniștitoarele certitudini. Câțiva m-au repezit, își apărau
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a trimis martorii. Nicu Filipescu s-a antrenat două săptămâni regulat, de altfel e un spadasin bun, dar Lahovary n-a mai pus mâna pe spadă de vreo cinci ani, după cât zice valetul lui, un francez, Paul, și era puțin șchiop. Zice că-n dimineața duelului, pe 29 noiembrie - uite c-au trecut trei săptămâni, deja - a făcut totuși câteva exerciții. Pentru prima oară puse și Dan o întrebare de o silabă: — Și? — Și s-au dus la sala de arme
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la Giurgiu, dacă am reținut bine. Am aflat din ziare că n-o să mai vină și că n-a împlinit încă 22 de ani. Nu știu ce se ntâmplă, parcă a luat-o toată lumea razna, nimic nu mai merge lin, totul e șchiop. Mă tem că secolul al douăzecilea o să fie tare greu și mă gândesc la copiii mei, dacă o să-i am vreodată. Se întunecă la față și Costache putu să vadă că nu joacă teatru. Deși n-ar fi putut spune
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu-mi mulțumești. - Să șuier să-mi vie ficiorul, vântul de la răsărit. Ș-o șuerat ea odată ș-o venit un om - era statul lui de o palmă și barba lui era de un cot și călare pe-un iepure șchiop. Și-i zice pajăra: Statu-palmă Barbă cot Călare pe-un iepure șchiop Unde-i smăul ce-a luat pe fată, pe sora lui finul lui D-zău? - Nici n-am auzit, nici n-am văzut. Dacă n-o fi știind
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ș-o șuerat ea odată ș-o venit un om - era statul lui de o palmă și barba lui era de un cot și călare pe-un iepure șchiop. Și-i zice pajăra: Statu-palmă Barbă cot Călare pe-un iepure șchiop Unde-i smăul ce-a luat pe fată, pe sora lui finul lui D-zău? - Nici n-am auzit, nici n-am văzut. Dacă n-o fi știind frate-meu, vântul de la miază-zi. Când o suflat odată, o venit altul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fața-n jos. La miezul nopții aude el un vuet strașnic. Aceea era balta drăcească, venea dracii și da poronci noaptea. Vine dracul cel mai mare, se pune călare pe covată (Scaraoțchi). Ș-o șuerat strașnic ș-o venit draci șchiopi, chiori, ș-o-nceput să-ntrebe Scaraoțchi ce trebi au făcut ei? - Eu am întărtat trei băieți, că doar s-or ucide unul dintr-înșii. Păcatul mare c-o venit finul lu-D-zeu și le-o luat. - Da tu? - Eu am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fac eu? Începe el a se isbi ca să esă de acolo. Da câtă putere avea el nu putea ca să sparg-acela. Da el mai ave o bucățică din barba lui Statu-palmă - barba -cot. Aprinzând, începe a veni el cu iepurele cel șchiop pe fedeleș. - Scapă-mă. O-nceput a bate iepurele ș-o spart fedeleșul. (Că toată puterea vântului de la răsărit e-n iepure; iepurele de ce fuge așa tare? ). Scăpând el, îi zice Statu-palmă așa: - De-acu înc-odată dacă mi-i chema
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cere. 79Ochii se înveselesc și inima rabdă-n sec. 80Ochii, ce nu se văd, lesne se uită. 81Ochiul stăpânului îngrașă pe cal. 82Ochiul de cucuvaie nu-i ca cel de iepure. 83Olariul, unde voiește, acolo pune mănușa. 84Olăcar de cai șchiopi. 85Omenia omenie cere și cinstea cinste. 86O mie de miei pe un lup nu-l pot goni. 87Omul dacă-mbătrînește, pune-i paie și-l pârlește. 88O mână pe alta spală ș-amîndouă pe obraz. 89O palmă departe de nasul mieu. 90Ori
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
spală ș-amîndouă pe obraz. 89O palmă departe de nasul mieu. 90Ori caftan pîn-în pământ, ori ștreangul de gât. 91Oricîtă apă bea un pește, toat-o scoate pe urechi. 92Ori toți cozii sau nici unul. 93Orice lemn își are viermele său. 94Orbii și șchiopii împotrivă s-au pus. 95Orbul a găsit Brăila. 96Orbul a dat de vale. 97Orb pe orb când trage, amândoi se poticnesc. 98Orbul trebuință de masala n-are. 99Opinca din piele groasă se face. 100O sută bice la c..., ca nici unul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Londra-Anglia". Pendula bătu de unsprezece ori. Clinchetul delicat broda o melodie pastelată cu peisaje vechi. ... Străzi pustii de provincie, grădini sleite sub soarele greu al amiezii, scaune de răchită și o păpușă de cârpă uitată într-un tufiș, un flașnetar șchiop abia cărîndu-și cutia. Pe trotuare, frunzele strivite își îngropau în praf sigiliul galben, ud... ― S-a făcut târziu, observă bătrâna. Ploua mărunt, cerul de octombrie plin de apă și funingine părea gata să cadă. O umbrelă roșie traversă strada și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Aveți cumva idee la ce se referă fecioara? ― Escrocule! izbucni femeia scoasă din sărite. Mi-ai furat două șnițele și o halcă de carne din tocană. Alaltăieri, opt chiftele, doi gogoșari și un picior de pasăre... ― O fi fost găina șchioapă! Vezi-ți de treabă, madam, nu te lua de oameni! Panaitescu îl privea cu gura căscată. Avusese totdeauna o admirație totală, necondiționată, pentru oamenii cu tupeu, care știu să se descurce în orice conjunctură, sincer indiferenți la opiniile celorlalți. Matei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]